Așa cum știm cu toții, de la concepție la naștere, toate mamiferele sunt hrănite de un cordon ombilical – ceva foarte important pentru viață, dar în exteriorul corpului matern, complet nevăzut. Acest lucru se aplică, bineînțeles, și nouă, ființei umane. După cum știm, de asemenea, la scurt timp după naștere hrănirea prin cordonul ombilical încetează și într-un anumit moment suntem detașați de acesta. Apoi suntem în lume, într-un mediu foarte diferit, pe cont propriu. Respirăm, învățăm să ne hrănim, să mergem, să existăm independent. Sau așa pare. Nu mai suntem hrăniți intern de mama noastră.
Prin urmare, ce se întâmplă? Cum supraviețuim?
Într-un sens, nu mai avem fizic un „cordon” care să ne furnizeze toate substanțele nutritive, semnalele noastre nervoase, suplimentele noastre – nu mai este o legătură fizică cu o sursă de viață – dar într-un alt sens vom dezvolta un înlocuitor, o altă sursă de viață, un alt cordon ombilical de altă natură. Unul pe care nu-l putem vedea sau nu-l percepem în niciun fel, sau cu siguranță nu în acel moment al vieții. Încet, imperceptibil, din mediul nostru, mâncarea noastră, influențele familiei noastre, viața și pământul însuși, începem să dezvoltăm un cordon ombilical invizibil capabil să ne hrănească, la fel de eficient ca și cel de care am fost detașați la nașterea noastră fizică.Putem petrece o viață sau o parte a vieții, construind acest nou „cordon” de conexiune – cultivându-l, protejându-l, justificându-i existența și dependența de lumea din jurul nostru. În cea mai mare parte, cordonul este bine conectat la lumea fizică din ce în ce mai schimbătoare și din ce în ce mai haotică.
La un moment dat în viața noastră – în funcție de părinții noștri, de mediul înconjurător, de luptele noastre de viață, am putea deveni conștienți de existența acestuia – de dependență noastră de această sursă de viață nevăzută. Chiar mai mult, am putea începe să ne întrebăm, să ne simțim inconfortabil, căci dorim să întrerupem această legătură, să ne eliberăm de acest cordon. Putem face aceasta? Putem trăi independent de el, așa cum am făcut fără primul cordon? **S-ar putea întâmpla aceasta prin viața noastră de experiențe? Oare prin schimbările noastre interioare rezultante, am putea „depăși” dependența noastră de acest cordon, la fel cum am făcut-o și la prima la naștere? De ce oare începem să ne simțim un străin în împrejurimile noastre și simțim că ceva lipsește în viața noastră – că avem nevoie de „altceva”? Ce ne face să fim conștienți de aceasta, ce ne face să începem să căutăm? Poate pentru că există o altă sursă de viață, alt „cordon” de existență? Unul față de care, până la un anumit punct, nu ne-am deschis pentru hrănire? **Dacă ar fi fost așa, ar putea fi ceea ce căutăm în mod inconștient și conștient? Ar putea fi posibil ca, prin schimbarea interioară și reorientarea pentru o perioadă de timp, să fim capabili să ne conectăm din nou la o nouă sursă de viață, un nou cordon ombilical? Un cordon ce ne oferă o hrană diferită dintr-o sursă diferită, o sursă spirituală, o sursă foarte necesară în lumea de astăzi?
În calitate de **colegi-călători pe o cale spirituală, noi credem și experimentăm că este într-adevăr posibil – și ne-ar plăcea să împărtășim această înțelegere cu voi. Noi credem că mulți oameni, fără să perceapă ce se întâmplă cu ei, sunt în prezent în acest proces în viața lor.
Poate că ești unul dintre ei?
