Uneori, privirea îți cade asupra unei cărți care îți trezește imediat curiozitatea. Așa mi s-a întâmplat mie cu „Worlds” de Bô Yin Râ.
Pe copertă văd, strălucitoare și puternică, lumina unui soare invizibil care radiază deasupra unei mări albastre, adânci și ondulate.
În interiorul unor tablouri pline de culoare, realizate în ulei. Opera mă emoționează. Se dovedește a fi o serie de imagini cosmice, create între 1920 și 1922. De acum mult timp, dar pare atemporală. Când ajung acasă, scot din bibliotecă micuța carte Calea către Dumnezeu și Tărâmul Artei de Bô Yin Râ și o răsfoiesc.
Este timpul să readucem opera sa în atenție. În „Tărâmul artei”, Bô Yin Râ își exprimă viziunea asupra artei.
El scrie:
„Un adevărat artist creează dintr-o necesitate interioară și ajunge la forme personale de reprezentare. Prea mult timp s-a crezut că arta adevărată este o dovadă de îndemânare. La urma urmei, arta provine din abilitate. Da, dar este vorba despre o „abilitate” care izvorăște din suflet, despre o capacitate de dezvoltare creativă și nu despre o îndemânare învățată.”
Și continuă:
„În creația umană, spiritul etern, care izvorăște din Ființa Primordială, se poate revela. Pentru că fiecare artist adevărat este un constructor de poduri care leagă tărâmul lumii perceptibile senzorial de țărmurile transcendenței.”
Prima lucrare se intitulează „Emanare” (2): revărsarea Ființei Primordiale. Un soare de foc primordial și strălucitor, „ființa cea mai interioară” activă din care se nasc sistemele lumii. Prin această lucrare, Bô Yin Râ încearcă să facă vizibilă acea sursă din care a fost împinsă toată viața. Pentru ca nici noi să nu uităm de unde venim. Cât mai departe de acel soare primordial, focul care totul generează, cu atât forțele care curg din el își pierd asemănarea cu Ființa sa. În exteriorul extrem, ele devin chiar forme de contra-ființă. Dar, scrie el:
„Amintiți-vă, de asemenea, că exteriorul provine din interior și că tot ceea ce este opus arată încă ultimele urme ale originii sale din lumina primordială!”
Emanarea primordială și eternă a iubirii veșnice se exprimă prin voința eternă de a deveni. Bô Yin Râ a intitulat această operă In Principio Erat Verbum (3), „La început era Cuvântul”. Din Cuvânt, totul se ordonează după propria măsură, după propriul număr. Cuvântul primordial se realizează pe sine în esența sa cea mai profundă, până la desăvârșire. Dar voința sa creatoare de a deveni nu a ajuns încă la sfârșit.
Ceea ce este unitar în tărâmul cel mai profund al spiritului devine dualitate. Bô Yin Râ descrie un atelier cosmic (4), în care se nasc timpul și spațiul. Locul în care se nasc toate polaritățile și se dezvăluie semințele lumilor în devenire. O mică lume în acel mare întreg sunt eu și, de asemenea, ești tu.
Dar rătăcim prin labirintul vechi de secole și secole (5). Focul, esența vieții, este îngropat sub formele care au luat naștere. „Iată-te acum”, scrie Bô Yin Râ, „pe căile pe care omul spiritual căzut – „căzut”, deoarece s-a îndepărtat de patria sa primordială pentru a se experimenta pe sine la limitele sale creative extreme – trebuie să le parcurgă în aceste lumi exterioare, pentru a se putea smulge din nebunia voinței sale și pentru a putea aduna voința de a se întoarce la Lumina patriei sale eterne.”
Broșura Calea către Dumnezeu se leagă de această întoarcere. Șapte dintre cele douăzeci de picturi din seria ”Worlds” sunt incluse în acest articol. Din broșura Calea către Dumnezeu câteva citate pentru a schița pe scurt o imagine a căii. Încă de pe prima pagină, Bô Yin Râ abordează toate imaginile și cărțile sfinte în care am ajuns să credem ca și cum ar fi Dumnezeu. Aceasta nu este „credință”. Bô Yin Râ o numește „o himeră auto-creată”. Lumina soarelui de foc primordial radiază în tine de la sine.
Este uimitor modul în care Bô Yin Râ găsește cuvintele potrivite pentru a plasa calea chiar în interiorul tău. Așa că te întreabă ce simți înlăuntru când citești următoarele cuvinte:
„Îți vei întâlni propria viață în plinătatea ei eternă; te vei vedea ridicându-te spre Lumină prin puterea luminii. Vei vedea că ești unit cu «Dumnezeu» – temelia Ființei tuturor ființelor.”
Chiar dacă nu poți explica încă, dar tulburarea interioară pe care o simți, el o numește puterea credinței adevărate. Calea către Dumnezeu începe cu acel „ceva” din tine. Această credință este justificabilă pentru tine. Aici nu există iluzie, nici opinie, nici suspiciune. Când ai încredere în acel „ceva” din tine, asta te face să crezi în ceva adânc în tine. Mintea va avea cu siguranță tot felul de obiecții și va încerca să împiedice acordul tău cu acel „ceva” din tine.
Gândirea se dovedește a fi un instrument bun pentru a pătrunde în lucrurile pământului, dar eșuează ca instrument pentru a obține o înțelegere a ceea ce este înrădăcinat în spirit. Bô Yin Râ clarifică într-un mod oarecum amuzant inutilitatea gândirii prin următoarea comparație: „Râzi de fiecare muncitor care vrea să spargă fierul cu un topor și, când cineva vrea să taie sticla ferestrei cu un ferăstrău, crezi că este o nebunie. Numai când te vei putea elibera de gândire, vei găsi în tine puterea credinței la lucru.” Abia atunci vei depăși iadul în care trăiești.
În opera sa „Inferno” (6), simți o dorință intensă în culori și linii, o rază de lumină înconjurată de întuneric. Prin acea dorință, lumina te va ridica din nou. Potrivit lui Bô Yin Râ, este inevitabil ca puterea credinței să se transforme într-o certitudine interioară. Tu „știi” că vei realiza ceea ce îți promite credința. A ști, spune Bô Yin Râ, nu înseamnă a înțelege o legătură cauzală. Este sentimentul de siguranță că nu mai există nicio îndoială și că totul este stabilit în sine. În adâncul ființei tale vei descoperi sursa întregii înțelepciuni. „Vei obține o «cunoaștere» pe care lumea exterioară nu ți-o poate oferi.”
Și vei descoperi că, pe drumul către Dumnezeu, primești tot ajutorul înalt de îndată ce îl dorești tu însuți. Vei vedea că ai nevoie de acel ajutor.
„Adaptează-te din ce în ce mai mult la el”,
scrie Bô Yin Râ,
„pentru a asculta sunetele din lumea trează a minții.”
Și el ne sfătuiește, de asemenea, să fim mereu conștienți de îndrumarea fraților și surorilor umane mai în vârstă, care te-au precedat în spirit. Cu siguranță există ajutor, dar fără perseverență, determinare și vigilență din partea ta, nu vei ajunge mai departe.
„Fiecare zi îți pune întrebarea despre «da»-ul și «nu»-ul tău. Trebuie să te hotărăști să trăiești în așa fel, încât tot ceea ce poți ridica în tine spre Lumină și purificare să aibă asigurat «da»-ul tău, în timp ce tot ceea ce te poate coborî trebuie să întâlnească întotdeauna «nu»-ul tău cu toată certitudinea. Dar ferește-te de tendința de a dori să-ți impui propriul «da» și «nu» asupra celorlalți.”
Intrând în lupta interioară cu omul pământesc care trăiește în tine și având încredere și bazându-te pe ajutorul înalt și pe puterea Spiritului, vei învinge. Bô Yin Râ descrie această victorie în opera sa „Victorie” (7). Raze de lumină par să țâșnească din defileurile stâncoase și din văi. „Orice vede ochiul tău strălucește într-o lumină aurie, iar fiecare rază îți proclamă victoria. Întruparea spiritului este „cheia”. Ca „fiu al Luminii” pășești pe pământ: un „automântuit” și „un mântuitor” al fraților umani – al celor care ți-au fost alături pe calea mântuirii.”
Nu devii „Dumnezeu”, ci puterea lui Dumnezeu curge prin tine.
Realitatea Dumnezeului viu curge prin temelia cea mai profundă a vieții în propriul „eu”.
Pe spatele cărții The Realm of Art sunt descrise mai multe cărți ale lui Bô Yin Râ. Despre Cartea Fericirii am citit:
„Această carte arată cum se poate găsi fericirea în timpul vieții, în mijlocul vieții de zi cu zi.
Aici și acum, chiar în momentul în care citești aceste rânduri, te afli în mijlocul eternității, iar ceea ce nu ești capabil să creezi pentru tine însuți acum, niciun Dumnezeu nu-ți va putea oferi pentru toată eternitatea…
Trebuie să înveți să vezi că toată fericirea este doar rezultatul unei abilități pe care o ai în tine și că nu poți fi niciodată fericit, nici acum, nici în orice altă formă de existență, dacă nu dezvolți această abilitate. Doar ca persoană creativă poți dobândi fericirea și o poți păstra pentru totdeauna!”
Despre autor:
Bô Yin Râ este numele spiritual al scriitorului și pictorului Joseph Anton Schneiderfranken. S-a născut în 1876 la Aschaffenburg, Germania. A murit în 1943 la Lugano, Elveția. De-a lungul vieții sale, Bô Yin Râ a fost conștient atât de viața pământească, cât și de cea veșnică. Scopul său a fost acela de a pune această experiență și cunoștințele sale despre eternitate la dispoziția celor deschiși către ele.
Opera principală a lui Bô Yin Râ constă în treizeci și două de cărți apărute în perioada 1919-1936 și care poartă denumirea colectivă Hortus Conclusus (Grădina Închisă). Cărțile au fost traduse în mai multe limbi europene și sunt publicate și în Statele Unite. Fără a proclama o școală sau un nou „sistem de gândire sau credință”, Bô Yin Râ arată, din diferite puncte de vedere, calea prin care omul își poate recăpăta conștiința spiritualității sale nepieritoare.
Bibliografie:
[1] Bô Yin Râ, Werelden (Lumi), Aurora Productions 2004
[2] Bô Yin Râ, Het rijk van de kunst (Tărâmul artei), Aurora Productions 2006
[3] Bô Yin Râ, De weg tot God (Calea către Dumnezeu), editura Servire, Den Haag
