Simbol

Lucrurile care nu există nu pot zbura. Dragonii nu există. Atunci la ce bun un articol scurt despre aripile magice ale unui dragon?

Simbol

Dragonul este un simbol foarte iubit atât în mitologia greacă precum și în alchimia vestică și estică. Unul dintre cele mai bine cunoscute mituri în Europa este acela al luptei dintre Sfântul Gheorghe și dragonul, pentru a elibera frumoasa prințesă (sufletul) din strânsoarea vieții „inferioare”. În limbajul Apocalipsei, Mihael, este cel care cucerește puterea dragonului – care se referă la energiile instinctului: dragonul sau șarpele sau viața „inferioară”, precum și a „superioarei” treziri spirituale, după transformările necesare.

Monstrul acvatic mitologic Leviatan, sau hidra cu multe capete, este la început înfricoșătoare și veninoasă, căci fără transformare resimțim viața ca înfricoșătoare și periculoasă. Acest monstru trebuie învins de către erou: Mardoek, Gheorghe, Siegfried sau Hercule cu sabia spiritului. Atunci, dragonul poate în sfârșit să își întindă cele trei perechi de aripi: cele ale corpului, cele ale inimii sau sufletului și cele ale spiritului. Uniunea armonioasă dintre spirit, suflet și corp este obținută și atunci se poate ridica din adâncimile lumii materiale.

În alchimie, Mercur, fugarul ambiguu, este cel care, precum duhul lămpii în forma unei reptile târâtoare, trebuie eliberat. Aceasta este „prima materia”, sau materia originară, din care este format universul și care este convertită în timpul procesului alchimic. Dragonul negru s-a transformat într-un dragon de aur. Acesta este eliberat din închisoarea timpului și spațiului.

Uroborus este încă un dragon simbolic sau o reptilă din înțelepciunea hermetică și din cea gnostică. Acest șarpe din Egiptul antic și din Grecia clasică este întotdeauna înfățișat cu coada în gură, având multe interpretări. Numele înseamnă „cel care își mănâncă propria coadă”. Această imagine se referă la ciclul nesfârșit al reîntoarcerii pe Pământ. În cele mai vechi picturi acesta simbolizează haosul lipsit de formă care se încolăcește în jurul lumii ordonate (care era Egiptul). Egiptul, tărâmul ordinii și civilizației, are scopul înalt de a proteja universul. Păstrând și protejând ordinea eternă, se poate ridica deasupra haosului.

În gnosticism, Uroborus ne arată unitatea tuturor lucrurilor, spirituale și materiale, din care esența nu dispare niciodată, ci moare și renaște constant. Evanghelia Pistis Sophia îl descrie ca fiind „discul soarelui precum un șarpe cu douăsprezece aspecte care își înghite coada”.

Print Friendly, PDF & Email

Distribuie acest articol

Imagine prezentată:

Data: ianuarie 7, 2018
Autor: Peter Huijs (Netherlands)

Imagem em destaque: