Nirvana lui Buddha și Gnoza Creștină – Partea II

Trezirea și mântuirea

Nirvana lui Buddha și Gnoza Creștină – Partea II

Bodhi, „trezirea”, este ceea ce Siddhattha Gotama (Sanskrit: Siddharta Gautama) a experimentat sub smochin în Uruvelā (astăzi în apropiere de Gayā). Buddhismul târziu vorbește despre natura lui Buddha, starea nibbāna, perfecta fuziune cu Scopul final sau, după cum ar spune gnosticul, uniunea cu Phoenixul renăscut din propria-i cenușă, cu spiritul-suflet, eternul spirit-foc. Gnosticul de asemenea, cunoaște trezirea ca fiind rezultatul procesului de  salvare. Aceasta este o răzbatere spirituală din cadrul îngust al modelelor; este învierea din cenușa dialecticii. Dar îndoiala ar trebui să fie un companion constant. „Prin urmare, examinați totul, păstrați binele!” este unul dintre principiile fundamentale ale Filosofiei Universale. La fel, acest principiu este, de asemenea, explicit încurajat pe calea buddhistă.

Toate legăturile karmice se dizolvă în cursul acestui proces. Acesta este de asemenea cel mai înalt scop în Buddhism. Când nicio karma nu mai este generată, acțiunile nu mai lasă urme în lume. Samsāra, sau din punct de vedere gnostic, „lumea dialecticii”, contrariile care lucrează unul împotriva celuilalt, sunt cauza constantei învârtiri a roatei. Nașterea, creșterea și moartea se succed reciproc neîntrerupt. Nimic nu rămâne, nimic nu persistă, totul este tranzitoriu. Toate ființele sunt prizoniere în acest ciclu și legate de karma prin acțiuni, gânduri, emoții, vise și dorințe. Este important să recunoaștem și să depășim toate acestea.

Există întotdeauna practica atenției pe cale, atât pentru inițierea buddhistă cât și pentru inițierea gnostică: a fi în aici și acum, pentru a percepe totul așa cum este cu adevărat, în mod clar și conștient; adică situațiile în care vă aflați în prezent, precum și persoanele cu care vă confruntați și să nu le judecați. Astfel, se poate obține cunoașterea; o cunoaștere care nu mai este o cunoaștere a capului, ci o cunoaștere de un nivel mai înalt, care se încadrează în sfera înțelepciunii și a adevărului și este în cele din urmă întemeiată în inimă, în   „Roză“, în lumina lui Christos, în natura lui Buddha. Această „gândire cu inima”, așa cum gnosticul o exprimă, se întâmplă treptat printr-o schimbare a personalității în acest proces al „transfigurării.”[1] Aceasta formează mai întâi  noul suflet „vehicul”, apoi întregul sistem fizic al omului este recreat. Această transformare este descrisă în Sutra Buddhistă Fructul Ascetismului: din voința inimii (reînnoită) omul formează noul său corp nemuritor și îl trage „ca o sabie dintr-o teacă”.[2]

„Să trăiești în flăcări acum ca într-o sărbătoare zilnică!” Aceasta este chemarea gnosticului către oameni. Adevărul final este numai în Acum. Numai în „arzătorul acum” se află sfântul, care el singur vindecă. Trecutul și viitorul sunt umbre fără de viață, construcții-gânduri ale egoului, umbre, precum egoul însuși.

Dragostea iubitoare, adevărata compasiune, este fructul hrănit de Fântâna Primordială. Atât un bodhisattva al Buddhismului Mahāyāna cât și un gnostic, ambii pot servi într-adevăr pe ceilalți oameni în mod corect. Ambele căi  reamintesc misiunea interioară, care se găsește în fiecare ființă umană ca nucleu; este chemarea la reîntoarcerea acasă, la adevărata patrie divină. Când Christos, „Roza” începe să strălucească în ființa interioară, procesul eliberării este pus în mișcare. Primul pas este făcut atunci pe cale.

[1] Catharose de Petri, cofondatoare a Școlii Spirituale a Rozacrucii de Aur descrie transfigurarea ca “o metodă gnostică necesară practicării endurei care  înseamnă completa subtituire a ființei muritoare, separate, legată de pământ, cu ființa originară, nemuritoare, divină, adevăratul om spirit conform planului divin al creației”. Din: Catharose de Petri, Transfigurarea, Haarlem 1995.

[2] Karl Eugen Neumann: Die innere Verwandtschaft buddhistischer und christlicher Lehren. Zwei buddhistische Suttas und ein Traktat Meister Eckharts, Leipzig 1891. (Înrudirea interioară dintre învățăturile buddhiste și cele creștine. Două sutre buddhiste și un tratat de Meister Eckhart)

 

Print Friendly, PDF & Email

Distribuie acest articol

Imagine prezentată:

Data: octombrie 2, 2018
Autor: Jutta Valent (Germany)
Fotografie: MP

Imagem em destaque: