Simbolul triunghiului a jucat întotdeauna un rol important în istoria umanității. Într-o oarecare măsură, mulți dintre noi își mai aduc aminte de teorema lui Pitagora cu privire la triunghiul dreptunghic. Relația pe care o stabilește teorema a avut o importanță practică în perioadele antice, ca de exemplu în delimitarea terenurilor arabile. Totodată, a avut și o semnificație ezoterică deosebită.
Cum se realizează un triunghi? Îl determină, cu siguranță, cele trei vârfuri ale sale, dar care sunt aceste vârfuri? Se înțelege că sunt simple puncte aflate într-o relație. Astăzi, noțiunea de punct nu ne este necunoscută, datorită unei profunde înțelegeri a geometriei. Folosim de asemenea, acest concept destul de des în limbajul nostru de zi cu zi, de exemplu atunci când vorbim despre un punct de vedere, un punct de plecare, etc. Dar ce anume este un punct?
Un punct este un concept pur abstract, o creație mentală care definește ceva care nu are dimensiuni și, prin urmare, nu este legat de ele. Este o idee, ceva care nu există fizic și totuși este folosit pentru a descrie diverse fenomene.
Se poate spune, așadar, că triunghiul este reprezentarea a câte trei idei mentale. Perceput în acest fel, a avut o importanță deosebită în abordarea și înțelegerea unei game variate de cunoștințe ezoterice. De exemplu:
În mistica francmasonică, triunghiul este principiul de bază și scopul final al întregii construcții. În creștinismul ezoteric gnostic, triunghiul este reprezentat de cele trei cruci de pe dealul Golgotei. În filosofia Rozacrucii de Aur, el este reprezentat de cele trei aspecte ale egoului: Spiritul Divin, Spiritul dătător de Viață și Spiritul Uman. În magia astrosofiei regăsim triunghiul în flăcări, desenat de Berbec, Leu și Săgetător. În planetariul Gnostic vedem că triunghiul radiază ca Uranus, Neptun și Pluto, cele trei semne puternice din constelațiile Șarpelui și Lebedei. Cunoaștem triunghiul cosmic ca aspectele Tatăl, Fiul și Spiritul Sfânt și triunghiul super-cosmic ca cele trei aspecte ale Logosului [1].
Putem identifica diferite tipuri de triunghiuri, cum ar fi triunghiuri dreptungice, triunghiuri isoscele, triunghiuri echilaterale, printre altele și putem vedea că natura fiecăruia este determinată de lungimea laturilor sale, adică de distanța dintre vârfurile sale.
Un triunghi echilateral de exemplu, are toate laturile de aceeași lungime, astfel încât putem spune că ideile care îi determină vârfurile sunt în echilibru reciproc, în armonie deplină. Aceste idei pot fi identificate cu cele mai importante trei aspirații care se manifestă în viața oamenilor, chiar dacă nu le cunoaștem. Ele sunt:
1. O orientare fără echivoc, rațională, spre cel mai profund scop al existenței umane; o credință a rațiunii – Necunoscutul, Dumnezeu, Tatăl.
2. O înțelegere a „căii de viață” care trebuie urmată; o cunoaștere a inimii – Fiul lui Dumnezeu revelăndu-L pe Tată.
3. O capacitate de a acționa conștient și cu îndrăzneală, permițând parcurgerea practică a acestei căi; aplicarea corectă a voinței Tatălui – Spiritul Sfânt.
Este același echilibru ce se găsește în triunghiul echilateral și care reprezintă aceste trei aspirații, ceea ce indică faptul că sunt active și funcționează în noi în armonie deplină. Doar o astfel de stare permite un progres real pe calea care duce la scopul ființei noastre.
Aceste concepte sunt cunoscute de mult timp, după cum ne putem da seama și din următorul fragment al Pildei celor Trei Regi, pe care Marco Polo a adus-o cu sine din călătoriile sale în Persia.
„… trei regi ai unei țări s-au dus să se închine unui profet ce tocmai se născuse în ținuturile evreilor. Acești trei regi au purtat cu ei trei ofrande, și anume aur, mir, și tămâie, încercând să afle dacă acel profet era fie Dumnezeu, fie un rege pământesc, fie un tămăduitor [2]. Pentru a face deosebirea, s-au decis între ei: dacă va alege aurul, atunci este un rege pământesc, dacă ia tămâia, este Dumnezeu, iar dacă alege mirul, atunci este medic.
Și așa s-a întâmplat – într-adevăr, când cei trei regi au ajuns în locul în care s-a născut pruncul Dumnezeu, cel mai tânăr dintre cei trei regi a intrat singur în casa în care urma să-l vadă pe prunc și s-a descoperit pe sine însuși, căci Christos părea de vârsta și de asemănarea sa. Apoi, el a ieșit minunăndu-se tare de așa ceva.
A urmat apoi al doilea rege, ce era de vârstă mijlocie; și la fel ca primului, i se părea că pruncul avea o figură și o vârstă asemănătoare cu a sa, și, din nou, a ieșit de asemenea uimit.
A mers apoi și al treilea rege, care avea o vârstă mai înaintată, dar i s-a întâmplat la fel ca și celorlalți doi dinainte, întorcându-se și el la fel de gânditor.
Iar când cei trei regi s-au reunit, au povestit fiecare ce au văzut și au găsit, și s-au minunat foarte tare de această întâmplare și au decis că vor merge împreună toți deodată. Astfel, s-au arătat împreună înaintea pruncului, iar când au intrat L-au găsit înconjurat de îngeri, având chipul și vârsta proprie, căci avea doar treisprezece zile. Atunci s-au închinat și i-au oferit daruri de aur, tămâie și mir. Iar pruncul a luat ofrandele, pe toate trei simultan. ”[3]
Aici figurile celor trei regi pot fi asociate cu aspirațiile menționate anterior, ale minții, inimii și voinței. Povestea ne spune că ar trebui să facem toate eforturile pentru a ne asigura că toate cele trei se dezvoltă în noi simultan și în armonie. Doar atunci ne putem vedea calea vieții așa cum este ea cu adevărat.
Școlile spirituale precum cea fondată de Pitagora, au propovăduit întotdeauna această cale. Rozacrucea de Aur își găsește, de asemenea, temelia, scopul existenței și activității sale, în aceeași cale spirituală reflectată în cele trei vârfuri ale triunghiului echilateral.
[1] Jan van Rijckenborgh, Apelul Fraternității Rozacrucii, cap.7: Fiery Triangle, Rozekruis Pers, 1988.
[2] Se pare că termenul „medic” ar trebui înțeles aici ca un fel de „salvator-vindecător” sau chiar Paraclet (vindecător, mângâietor și consilier) – mai ales având în vedere traducerile în alte limbi.
[3] Text bazat pe traducerea în limba engleză a lui Marco Polo, Dezvoltarea lumii: Descrierea lumii, Capitolul 31: Cei trei magi au venit să se închine lui Christos, A. C. Moule & Paul Pelliot, George Routledge & Sons Limited, Londra 1938.
