Triada respirației

Cineva care urmărește mișcările Yin-Yang în natură și în sine, fără a fi conștient de Dao, experimentează o dualitate veșnică, o luptă între interior și exterior. Cu toate acestea, atunci când în conștientizarea nemișcată natura lui Dao începe să se dezvăluie în observator, el este capabil să perceapă în mișcările Yin-Yang reflectarea unei polarități în evoluție care formează o trinitate divină în Dao. De asemenea, în conștientizarea pură a inhalării și expirării naturale, se dezvăluie triada reală a naturii subiacente, creatoare.

Triada respirației

Percepția și descrierea unei triade divine, a unei trinități, se regăsește în multe învățături religioase diferite, independent de zona culturală și de epoca temporală. De asemenea, revista de față oferă câteva exemple de astfel de descrieri ale unei naturi triple a divinului. Dar cum este în exemplul binecunoscutei învățături a celor două mișcări omniprezente ale chinezilor Yin-Yang?

Yin-Yang

Dacă luăm în considerare pentru o clipă simbolul binecunoscut al lui Yin-Yang, Taijitu, acest simbol pare, la început, a fi caracterizat de o polaritate veșnică, polaritate care ar putea fi înțeleasă și ca dualitate sau dialectică. Yin-ul reprezintă mișcarea de coborâre, contractare, închidere, pasivă și este reprezentat cu negru. Yang reprezintă mișcarea ascendentă, în expansiune, deschidere, activă și este reprezentată în alb. Noi, ca oameni, putem, fără îndoială, să observăm și să recunoaștem aceste două principii ale mișcării în viața noastră de zi cu zi și în natură. De exemplu, când priviți deasupra mării, creasta unui val în creștere este o expresie a yangului, în timp ce un val care lovește malul și se prăbușește simbolizează Yin. Dar dacă privim mai profund simbolul Taijitu, ne dăm seama că polaritatea celor două forțe ale lui Yin-Yang este purtată foarte subtil de un al treilea aspect; printr-o armonie eternă, o ordine sacră, Dao, care poartă polaritatea forțelor Yin-Yang într-o trinitate.

Cel care privește mișcările Yin-Yang în natură, fără să conștientizeze prezența lui Dao, experimentează conflictul etern al dualității și se pierde în această dispută. El poate fi tentat să vrea să scape din această luptă experimentată. Dar dorința de a evada este în sine mișcarea conflictului. Cu toate acestea, atunci când natura lui Dao începe să se dezvăluie în observator, el este capabil să perceapă în Yin-Yang reflectarea unei polarități în evoluție care formează o trinitate divină în Dao.

Dao

Dar ce este Dao?

Aceeași întrebare a fost adresată de cineva taoistului chinez Liu Yiming (1734-1821). El a răspuns:

Dacă vrei să te uiți la el, nu îl vezi, dacă vrei să-l asculți, nu-l auzi, dacă vrei să-l înțelegi, nu îl înțelegi. Îmbrățișează și învăluie Cerul și Pământul și dă viață și hrană celor zece mii de lucruri. Este atât de mare încât nu există nimic în afara lui, atât de mic încât nu există nimic în interiorul lui. […] În principiu, nu are nume, dar forțați să-i dăm un nume este numit Dao. Daca i se caută determinarea, se greșește, iar dacă este supus discuției, se pierde. Nu are corp și nici imagine, nu este formă și nici vid, nu este Ființă și nici Neființă. Dacă i se atribuie imaginile formei și vidului, ale Ființei și Neființei, nu este Dao.1

În ce stare ne lasă acest răspuns? Învățăm că Dao este dincolo de orice cunoaștere și imaginație. Învățăm că gândul nu poate înțelege Dao și că voința nu îl poate atinge. Și totuși pătrunde și este temeiul celor 10.000 de lucruri. Se află, așadar, și la baza omului.

Acum ați putea spune că toate acestea sunt concepte frumoase, idei frumoase, dar ce legătură are aceasta cu mine într-un mod foarte practic? Există un adevăr în el, pe care omul să-l poată experimenta? Și dacă da, ce înseamnă?

Conștientizare fără alegere

Pentru a percepe natura lui Dao la baza mișcărilor Yin-Yang, este nevoie de o conștientizare fără alegere care să pară liberă de yinul contractant și liberă de yangul în expansiune. Concentrându-ne pe o imagine, pe o mantră, pe un ideal sau pe o metodă, de exemplu, suntem legați de Yinul contractant. În proiectarea ideilor și speculațiilor, pe de altă parte, mintea umană este legată de mișcarea de expansiune Yang. Toate acestea nu sunt Dao.

Deci, atâta timp cât mintea umană este legată de activitatea Yin-Yang, ea nu poate percepe Dao. Dar dacă cineva le percepe pur și simplu pe ambele, mișcările Yinului și mișcările Yangului în minte, fără a judeca, acela nu stă nici în Yin, nici în Yang. Spațiul conștientizării este el însuși nemișcat, nici concentrându-se, nici proiectându-se și, prin urmare, conștientizarea se scufundă în această liniște la pământ, Dao. Este posibil ca toată mișcarea, în interior și în exterior, să poată fi astfel îmbrățișată de conștientizarea pură? Să ne punem această întrebare împreună. Este posibil să existe o conștientizare nemișcată a tuturor mișcărilor gândirii, dorinței și voinței?

Un „da”, „nu”, „poate” sau „nu cred” nu o va face. O minte care întreabă, din faptul că nu știe, nu are direcție. Căci nu știe unde să meargă. Deci este nemișcată ca Dao și în același timp receptivă. În această imobilitate, întrebarea dă roade, în Dao.

Pura conștientizare a stării interioare de dezorientare, de „a nu ști încotro să meargă”, este începutul sfârșitului dezorientării. Sfârșitul dezorientării nu se află în afara dezorientării. Constă în conștientizarea pură a stării interioare de dezorientare. Sfârșitul ghicitorii umane nu se află în afara ființei umane, ci în simpla conștientizare a naturii sale.

Astfel, întreaga mișcare a minții umane vrea să fie percepută. Orice mișcare de încercare, de străduință, de disperare, de aliniere, de speculație, din lipsă de speranță, din dezorientare, toată mișcarea care se pierde, fără Dao, în polaritatea Yin-Yang, vrea să fie percepută în această conștientizare fără de judecată, în egalitate.

Când este de fapt perceput în acest fel, sunetul inaudibil al lui Dao începe să rezoneze din ce în ce mai profund în ființa umană. Apoi, în om răsună o trinitate conștientă de desfășurarea mișcării divine în care vechea mișcare disonantă a lui Yin-Yang se termină în Dao și se transformă. Dao își poate desfășura apoi ordinea sacră în orice mișcare cu, în și prin ființa umană care se trezește la ea. Aceasta este o acțiune creativă prin inacțiune, fiind în primul rând de natură interioară. Se mai numește Wu-Wei în taoism.

Când începem să îmbrățișăm acest principiu în liniște, Dao se poate dezvălui și în mișcarea respirației. Căci conștientizarea pură cuprinde fiecare aspect al existenței umane, inclusiv respirația. În acest fel, de asemenea, procesul natural al respirației este îmbrățișat de conștientizarea nemișcată. Principiul activ Yang, cu efecte de „ascensiune, extindere, deschidere”, corespunde inhalării în respirația naturală. Yinul cu calitățile „coborâre, contractare, închidere” corespunde expirării. Când fluxul natural al respirației duble se revarsă în conștientizarea pură, triada reală a respirației din Dao se dezvăluie.

Astfel, ne dăm seama că nicio tehnică de respirație, nicio intenție, niciun control, nicio metodă, nu poate aduce vreodată triada respirației. Căci Dao este la început. El însuși hrănește cele 10.000 de lucruri. Din el însuși iese respirația naturală. Dao domnește peste tot. Nu poate fi controlat; nu poate fi înțeles. Și totuși este acolo; dincolo de conținut, dincolo de ideal, dincolo de intenție, dincolo de mișcările Yin-Yangului.

Orice intenție de a-și îndrepta atenția spre respirație pentru a realiza ceva, de asemenea, vrea să fie percepută în pură conștientizare. Ca să se poată termina, de asemenea, în Dao, în această liniște fără judecată.

Dacă cercetăm acest lucru pentru noi înșine, vedem că nu numai corpul fizic este cel care primește ritmul corect de respirație de la Dao, ci întreaga ființă umană, în forma sa completă holistică, își primește respirația de la Dao.

Triada respirației în Dao rezonează cu triada așa-numitei Pranava, sau „Om”. Om, așa cum este descris în Upanishadurile indiene, este triada superioară a omului, constând din Atman-Buddhi-Manas.2

Această trinitate a omului interior al trezirii include manas, care corespunde conștiinței, buddhi, care corespunde conștientizării fără alegere și atman, care corespunde energiei pure, creatoare a spiritului.

Noua naștere

Triada de început în Dao este, prin urmare, în același timp o armonie de început în toate dimensiunile în care există omul. Este începutul unei înfloriri în libertatea matură, după esența ființei sale. În tăcerea conștientizării iubitoare a inimii și a capului, putem afla singuri dacă există sau nu adevăr în toate acestea.

Și astfel rămâne întrebarea: Care este tăcerea conștientizării fără alegere? Filosoful Jiddu Krishnamurti dă un răspuns interesant la această întrebare într-una dintre conversațiile sale cu fizicianul cuantic David Bohm, luând mai întâi poziția căutătorului 3:

Krishnamurti: Am un milion de ani de experiență și aceasta mi-a dat o oarecare capacitate. Și îmi dau seama, la sfârșit, că nu există nicio relație între mine și Adevăr. Acesta este un șoc extraordinar pentru mine. […]
Și `X’ vine și spune, […] fii tăcut. Deci, exersez tăcerea! Am făcut asta o mie de ani. Nu a dus nicăieri. Deci, există un singur lucru și acesta este să descopăr că tot ceea ce am făcut este inutil – cenuşă! Vezi tu, asta nu deprimă pe nimeni. Aceasta este frumusețea. Cred că este ca Phoenixul.

David Bohm: Înviind din cenuşă.

Krishnamurti: Născut din cenușă. […] Ceva cu totul nou se naște.

 

1.Liu Yiming (1734–1821), Xiuzhen biannan [Discuții despre cultivarea realității], traduse de Fabrizio Pregadio.

2.Helena Petrovna Blavatsky, vol. XII, Wheaton, IL, Theosophical Publishing House, 1980

3.Dialogul 5 dintre Jiddu Krishnamurti și David Bohm, 1980, Ojai, California, USA, din seria de dialoguri „Sfârșitul timpului”.

Print Friendly, PDF & Email

Distribuie acest articol

Imagine prezentată:

Data: august 1, 2021
Autor: K.S. (Germany)

Imagem em destaque: