Șaptele deschide a treia triadă: șapte-opt-nouă, pe care o vom rezuma aici doar pe scurt. Șaptele este numărul finalizării, numărul Trecerii frontierei, începutul conștiinței cosmice. Este suma lui trei și patru, a Spiritului și a materiei.
În geometrie, un heptagon nu mai poate fi construit în modul obișnuit cu rigla și busola. În timp ce șasele era încă în măsură să structureze un plan, dar nu încă un corp, așa cum am văzut, șaptele nu mai poate da structură unui plan. În șapte, spațiul și planurile sunt dizolvate.
Șaptele este considerat un număr sacru (septos = sacru). Totul este ordonat și construit pe baza acestuia: cerul, creația și lumina. A șaptea zi este sfântă.
Șaptele este numărul Apocalipsei care ne spune despre șapte biserici, șapte trâmbițe, șapte peceți, cele șapte spirite divine… În plus, există șapte raze și șapte porți de inițiere. Ele ating ființa umană, care s-a pregătit pentru aceasta, prin lumina lor spirituală și trezesc elementul nemuritor din ființa umană. Șaptele este numărul inversării și al eliberării.
Ca imagini în oglindă, ca mesageri ai divinului, există șapte culori pe pământ: roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet, care sunt conținute în lumina albă, și există și cele șapte tonuri ale scalei
c – d – e – f – g – a – b
De asemenea, cunoaștem ritmul dezvoltării vieții noastre în etape de câte șapte ani. Celulele corpului nostru sunt complet reînnoite după șapte ani.
Numărul șapte ne este, de asemenea, familiar din basme. Ele spun despre șapte munți, șapte văi, șapte corbi, Alba ca Zăpada și cei șapte pitici…
Geometria ne arată importanța lui șapte într-un mod sobru: dacă trasăm șase cercuri într-un cerc, un al șaptelea cerc cu același diametru este generat în mijloc care atinge celelalte cercuri în șase puncte. Dacă vedem aceste șase cercuri ca pe un simbol al lumii lui șase (care, la urma urmei, reprezintă perfecțiunea), acesta din urmă este ținut împreună de cerc în mijloc (lumea lui șapte). Astfel, devine vizibil faptul că, pe de o parte, al șaptelea cerc este generat de lumea lui șase și, pe de altă parte, reprezintă principiul de control al lui șase.
Din cinci și șase,
așa spune Vrăjitoarea,
fă șapte și opt,
aceasta este întreaga greutate.
– Goethe, Faust, Partea întâi
Opt
La fel ca șapte, polul său opus, opt, aparține naturii imateriale. Din nou, el reprezintă polaritatea, dar pe o spirală superioară:
8 = 2 x 4 = 23
Pe drumul spre opt, tensiunea celor două numere este transformată și dizolvată. Prin forma lui opt, divinul inițial se manifestă (cu ajutorul lui trei). Optul leagă nivelul cel mai adânc al subconștientului uman cu cele mai înalte vârfuri ale minții umane. Aspectele pe care o persoană le întâlnește în opt sunt cele ale puterii, și anume prin trezirea puterilor supranaturale care din nou pot fi folosite în două moduri: prin lupta pentru ceea ce este spiritual, sau în tentația ocultismului. Cu opt, responsabilitatea de a folosi puterile veșnice ale Luminii în modul corect crește. Optul conține perfecțiunea vieții referindu-se la cea mai înaltă responsabilitate a sa. Opt este numărul eticii și al purității motivelor noastre.
Nouă
Nouă reprezintă victoria definitivă și eliberarea de roata nașterii și a morții. Este rezultatul unei lungi căi de purificare prin materie până când se ajunge la învierea în viața veșnică. Friedrich Weinreb a scris în Zahl, Zeichen, Wort (Număr, Simbol, Cuvânt): Tradiția spune că ‘tet’, a noua literă, este uterul, adică domeniul în care se dezvoltă noul, crește și în cele din urmă apare. Prin aceasta, anticii se refereau nu doar la uterul uman, dar, de asemenea, la întuneric, în general, în care ceea ce este nou este pregătit mai întâi înainte de a intra în lumină.
Și nouă este unul,
și zece nu mai există.
– Goethe, Faust, Partea întâi
Zece
Zece este simbolul sfârșitului. În el, unu este legat de zero și astfel, intervalul de numere se încheie, ceea ce a început cu unu se întoarce la unu, deși pe un nivel mai înalt. Atotputernica plinătate a Dumnezeului ascuns (cercul), manifestându-se în zece, îl evidențiază pe unu. Prin zece, se manifestă un nou nivel de viață. Aici, de asemenea, vedem începutul unui nou ciclu.
În acest articol, am menționat doar pe scurt modul în care putem înțelege calitatea numerelor. Dacă intrăm mai profund în secretele lor, vom recunoaște o ordine structurală, care este evidențiată și de formele de bază ale geometriei și de corpurile platonice.
Surse:
Heinrich Elijah Benedikt, Die Kabbala als jüdisch-christlicher Einweihungsweg, 1999
Ernst Bindel, Die geistigen Grundlagen der Zahlen, 1958
Konrad Dietzfelbinger, Pythagoras. Die Einheit von Naturwissenschaft und Religion, 2005
Marie-Louise von Franz, Zahl und Zeit. Psychologische Überlegungen zu einer Annäherung von Tiefenpsychologie und Physik, 1970
Priya Hemenway, Der geheime Code. Die rätselhafte Formel, die Kunst, Natur und Wissenschaft bestimmt, 2008
Peter Schottler und Freunde, Umstülpung und Übergang. Umstülp-Bewegungen als Übergänge zwischen polaren Qualitäten, 2009
Michael Stelzner, Die Weltformel der Unsterblichkeit. Vom Sinn der Zahlen, 1996
Rolf Umbach, Vom Flug der Fische. Die Bibel kabbalistisch gelesen, 1995
Friedrich Weinreb, Zahl, Zeichen, Wort, 1978
Christa Zettel, Das Geheimnis der Zahl. Geheimlehre und Numerologie, 1998
