Crucea Tau
Litera T sau tau este formată din cifra 7(aici T conține un 7 drept), cifră care se raportează la viața divină, viața prin Spiritul Septuplu și din Γ (gamma) simbolul Terrei (gaïa). Prin urmare, simbolul Tau unește în el viața divină și viața terestră. Dacă retragem partea superioară a simbolului Ankh, ceea ce rămâne este Tau. O putem interpreta ca prima literă a taifunului (stăpânit), însemnând eliberarea de rău, de «satan».
Crucea tau era, de asemenea, populară printre druizi. Tau era considerat la ei ca simbolul druidic al lui Jupiter. Crucea tau consta adesea dintr-un stejar impunător cu toate ramurile îndepărtate, cu excepția a două ramuri foarte mari. Ramurile erau tăiate astfel încât privind dinspre coroană, ele semănau cu două brațe orizontale. Putem citi de asemenea că tau era utilizat în zonele druidice pentru a delimita frontierele între două unități de guvernare religioasă diferite.
Există încă o explicație a acestei cruci tau, constând în a o considera ca o etapă în dezvoltarea omenirii. Prima etapă nu cunoaște încă crucea, ci un stâlp, sau un simbol falic. Acesta se referă la dezvoltarea conștiinței bazinului – fertilitatea în stare brută – în care conștiința omului se afla încă în stadiul visului.
Stâlpul a devenit apoi un T, o cruce tau, pentru a simboliza emoțiile care se trezeau, dorința nelimitată și urmărirea acestei dorințe, în care direcția lipsea încă. Omul nu putea încă să controleze dorința. Cine privește crucea tau, și-ar putea imagina că vede un om fără cap. Intersecția este inima, sediul sentimentului.
Crucea pe care noi o cunoaștem bine are un «cap». Ea reprezintă dezvoltarea conștiinței capului în care se pot face alegeri, individul. Capul poate controla dorința sau o poate dirija. Etapa următoare este cea a «crucii cu roze» în care influența «rozei» sau a «lotusului» este ancorată în inima omului.
