Contextul muncii inițiatice astăzi – Partea 2

Recuperarea conceptului de ființă umană, lumea și viața

Contextul muncii inițiatice astăzi – Partea 2

Din secolul al XV-lea încoace, mișcarea Rozacruciană a contestat întotdeauna dogmatismul religios după cum am spus deja, dar mai recent, de asemenea, și dogmatismul științific. Știința, prin argumentul metodei științifice, afirmă că întreaga cunoaștere este derivată din experiență, dar înlătură realitățile spirituale și sufletești ale ființei umane, pentru că conceptele sale despre ‘om’ se bazează exclusiv pe fizic.

În trecut, Rozacrucea a luptat pentru a elibera știința urmărită de influențele dogmatismului și superstițiilor religioase, încercând astfel să pună bazele unei științe mai complete. Astăzi, muncește în continuare pentru a reintroduce științei conceptul  ființei umane complete și interacțiunea acesteia cu lumea și viața, o abordare în care științificul și spiritualul pot coexista, la fel ca și limbajul secular și simbolic.

Totuși, este un fapt incontestabil că accentul pe aspectele pur fizice ale ființei umane și ale lumii noastre, impus de știință, a contribuit la un materialism existențial care s-a dovedit a fi progresiv distructiv pentru planeta noastră. Căci în dorința sa de a nega existența unui Dumnezeu și Creator antropomorf, a suprimat și cunoașterea care include partea spirituală a vieții, și făcând aceasta, de asemenea, a trebuit să-și nege propria ineficiență.

Ceea ce se poate concluziona din aceasta este că orice încercare din partea științei de a contracara deteriorarea actuală a mediului înconjurător, trebuie să eșueze pe toate nivelurile, dacă nu acceptă în calculele sale existența dimensiunilor spirituale ale vieții care trebuie să includă regatele minerale, vegetale, animale și umane. Această nouă direcție trebuie să înceapă prin recunoașterea faptului că Pământul și cosmosul, ca întreg, sunt de asemenea ființe vii, impregnate de aceeași idee și scop ca ființa umană, fiecare în parte și diferențiat de propriul nivel de conștiință.

În această etapă, va fi benefic să abordăm în continuare filosofia Rozacruciană mai în detaliu, pentru a înțelege mai bine principiile care stau la baza acesteia. Putem începe prin a sublinia că una dintre cele mai recente ‘descoperiri’ ale fizicii, ‘câmpul Higgs’, a fost deja descris în ‘Cartea Perceptelor de Aur’ care este unul dintre tratatele din ‘Kalacakra Tantra‘, un compendium al străvechii Înțelepciuni Orientale, vechi de câteva mii de ani.

Aici descrierea celebrei ‘Particule a lui Dumnezeu’ se face într-un limbaj clar simbolic și nu într-un limbaj tehnic, dar nu oferă niciun dubiu cu privire la rolul pe care îl joacă în menținerea echilibrului manifestării universale. Faptul este că pătrunzând până la însăși fundamentele Realității a fost în atenția tuturor impulsurilor spirituale mari, și nu ar fi posibil să abordăm o înțelegere a acestei Realități fără ca, mai întâi, să dezvăluim misterul manifestării materiale.

Cu mult înainte de Einstein, relația dintre energie și materie era bine cunoscută în Școlile Spirituale. Este o iluzie să credem că materia fizică și energia se manifestă numai în diferite stări vibratorii. Să luăm de exemplu Evanghelia după Ioan, una dintre cele mai spirituale evanghelii creștine, care începe prin a afirma că totul a apărut din ‘Cuvânt’, o acțiune care duce la manifestare, cu alte cuvinte, Logosul. Este un cuvânt atunci, mai mult decât o vibrație? Teoria coardelor fizicii moderne ar sprijini acest punct de vedere.

Toate acestea întăresc viziunea Rozacrucii conform căreia, deși o abordare pentru a demonstra obiectiv un postulat se face printr-o metodologie strictă și utilizarea unor aparate sofisticate, este de asemenea posibil să ajungem la aceleași concluzii prin intuiția și înțelepciunea acelor alte instrumente mult mai sofisticate, mintea și corpul uman. În primul caz, rezultatul este considerat aproape întotdeauna ca un absolut de către cei care au formulat postulatul, cu toate acestea, rămâne fundamental subiectiv și deschis dezbaterilor. Pe de altă parte, Rozacrucea muncește neobosit pentru a elibera conștiința individuală de toate condiționările, convențiile, tradițiile și autoritățile externe care ne influențează gândirea, pentru ca mintea să se deschidă pentru adevărata Viziune și Înțelepciune.

Acesta este un proces dificil, în care utilizarea tuturor facultăților inteligenței umane sunt angajate, în special capacitatea lor de a evalua și măsura fiecare perspectivă nouă împotriva naturii manifestate și lecțiile învățate în viața practică de zi cu zi. Această metodologie este la fel de solicitantă ca și cea folosită de omul de știință în laboratorul său, de artist în studioul său, sau de muzician în momentele sale de meditație, căci aceasta le cuprinde pe toate cele trei simultan. Prin urmare, pentru cei care au atins cele mai înalte niveluri de „trezie”,  după cum Gautama Buddha a definit starea de iluminare supremă, singura lor posibilitate de a comunica altora ceea ce au descoperit, este de a folosi limbajul simbolismului și al analogiei.

Pentru Rozacruce, starea normală a majorității umanității este o stare similară cu cea a visării, o supunere totală iluziei simțurilor, deci o ignoranță a Realului, a ‘ceea ce este’. Prin urmare, toate eforturile lor sunt orientate spre trezirea Adevărului, pas cu pas, printr-un autocontrol constant și conștient.

Realitatea planului nostru de existență este destul de cumplită; mizeria umană, degenerarea etică și morală, atrocitățile zilnice comise în toată lumea, toate sunt suportabile de psihicul nostru numai dacă sunt asimilate în doze mici. A contempla întreaga ‘Realitate’, care este poarta către o compasiune profundă, necesită o creștere semnificativă a sufletului. Această maturitate sufletească nu poate fi atinsă numai prin credință, ci prin rațiune și experiență derivată dintr-o activitate și o atitudine pe deplin angajate în viață. Din trecut până în prezent, ușa oricărei inițieri în Adevăr va fi deschisă numai celor care se cunosc pe sine, așa cum a fost lămurit de aforismul înscris pe pronaosul Templului din Delfi, ‘Cunoaște-te pe tine însuți’.

Experiența i-a învățat pe Rozacrucieni realitatea lumilor intangibile, a ‘super’ dimensiunilor, toate împărtășind același spațiu infinit, potențial la îndemâna noastră, totuși sigilate de legi vibratorii. Cu toate că lumea noastră este plină de mizerie umană, în același timp, există un domeniu de viață nepoluat plin de entități care și-au depășit dualitatea și au renăscut spiritual, menținând totuși o legătură cu planul nostru de existență. Din perspectiva acestei noi conștiințe sufletești, Rozacrucea este ghidată atât în mod cantitativ cât și calitativ în activitatea sa de a ajuta umanitatea.

Am atins acum subiecte cum ar fi conceptul de suflet în raport cu Monada Divină, existența și rolul corpurilor mai subtile ale omului, și funcționarea și activitatea legilor spirituale în viața noastră materială, care pentru mulți pot fi subiecte extrem de interesante. Pentru Rozacrucieni totuși, ele sunt simple instrumente de înțelegere folosite în dezvoltarea unei conștiințe noi, și prin aceasta o nouă rază de acțiune creatoare a sufletului care reflectă etica pură a legilor spirituale.

Toate acestea nu sunt patrimoniul exclusiv al unei Școli Rozacruciene, de vreme ce au existat multe Școli Spirituale atât în est, cât și în vest, care au adus filosofii identice sau similare. Poate cea mai proeminentă caracteristică a filosofiei Rozacruciene, una împărtășită în Orient, se concentrează pe „învățătura inimii“, sau pe doctrina sufletului, contopindu-se împreună cu ‘învățătura ochiului’, sau învățarea prin simțuri și minte.

‘Învățătura inimii’ vizează starea de legătură cu Spiritul și Curentul său de Ideație, în timp ce ‘învățătura ochiului’ asimilează experiența manifestării, realitatea noastră și cerințele ei.

Legătura dintre aceste două învățături este simbolizată în manuscrisele rozacruciene de cele două cărți găsite în mormântul lui Christian Rozacruce; Cartea T, cartea lui Dumnezeu, și Cartea M, Cartea Lumii. Acestea sunt chei, arta care-i permite Rozacrucianului să împlinească ceea ce Hermes Trismegistul a descris la începutul ‘Tablei de Smarald’, cel mai proeminent text al Alchimiei Rozacruciene:

‘Este adevărat! Este întregul adevăr! Ceea ce este jos este asemenea cu ceea ce este sus, iar ceea ce este sus este asemenea cu ceea ce este jos, pentru ca miracolele celui Preaînalt să se împlinească.’

Print Friendly, PDF & Email

Distribuie acest articol

Imagine prezentată:

Data: iunie 6, 2020
Autor: Francisco Casanueva Freijo (Spain)
Fotografie: Olga Boiarkina / JZ

Imagem em destaque: