{"id":99246,"date":"2023-01-10T16:44:35","date_gmt":"2023-01-10T16:44:35","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/sunetul-intruchiparea-recunoasterii-spirituale-partea-2\/"},"modified":"2023-01-11T09:09:01","modified_gmt":"2023-01-11T09:09:01","slug":"sunetul-intruchiparea-recunoasterii-spirituale-partea-2","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/sunetul-intruchiparea-recunoasterii-spirituale-partea-2\/","title":{"rendered":"Sunetul \u2013 \u00centruchiparea recunoa\u0219terii spirituale \u2013 Partea 2"},"content":{"rendered":"

(<\/span><\/span>\u00centoarcere la partea 1<\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/span>)<\/span><\/p>\n

Izvoarele sim\u021bului auzului<\/span><\/b><\/p>\n

Sim\u021bul muzical \u00ee\u0219i are, potrivit <\/span>\u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor<\/span><\/span> spirituali, r\u0103d\u0103cinile sale probabil \u00een Atlantida antic\u0103. Ei folosesc surse care pot fi atribuite Cronicii Akashice, ceea ce ilustreaz\u0103 vag c\u0103 limbajul nu era capabil s\u0103 descrie dorin\u0163ele, <\/span>dorin\u021ba<\/span><\/span> de ceva mai <\/span>\u00ee<\/span><\/span>nalt, \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in capabil s\u0103 le proiecteze asupra unei entit\u0103\u0163i religioase. Sunete<\/span>le<\/span><\/span> rudimentare (mu<\/span>zica<\/span><\/span>) poate s\u0103 fi alimentat ideea c\u0103 <\/span>o <\/span><\/span>comunicare spiritual\u0103 era de conceput <\/span>la<\/span><\/span> omul timpuriu\u2026: Rug\u0103ciunea, invocarea religioas\u0103 a Marii Mame.<\/span><\/p>\n

\u00cen India antic\u0103, s-a dezvoltat o scar\u0103 \u0219i o form\u0103 ritmic\u0103, care pentru urechile occidentale este \u00eenc\u0103 greu de urm\u0103rit ast\u0103zi. Abia la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XX-lea muzica occidental\u0103 a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 posibile aproxim\u0103ri \u0219i combina\u021bii. Trebuie s\u0103 ne referim la George Harrison, Ravi Shankar <\/span>\u0219i<\/span><\/span> Yehudi Menuhin. De mii de ani, muzica indian\u0103 a fost asociat\u0103 cu medita\u021bia, mantrele \u0219i procesele de contemplare, astfel \u00eenc\u00e2t indienii au format naturi contemplative de-a lungul unei perioade lungi de timp.<\/span><\/p>\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een Egiptul antic<\/span><\/span>, <\/span>muzica <\/span><\/span>era \u00een \u015fcoala spiritual\u0103, <\/span>\u201ede Mistere<\/span><\/span>\u201c, unul dintre mijloacele de a <\/span>ini\u021bia <\/span><\/span>candida\u021bii \u00een trans\u0103 <\/span>\u00een<\/span><\/span> templu. \u00cen aceast\u0103 stare, persoana <\/span>devenea<\/span><\/span> con\u0219tient\u0103 c\u0103 fiin\u021ba emo\u021bional\u0103 (<\/span>corpul astral)<\/span><\/span> se poate separa de corpul fizic \u0219i poate ajunge la experien\u021ba c\u0103 este nemuritoare. Spa\u021bii paradisiace \u0219i satanice pot fi <\/span>traversate astfel<\/span><\/span>, iar ascensiunea \u00een regiunile cere\u0219ti corespunde experien\u021bei \u00eenvierii. Aceste procese au fost adoptate f\u0103r\u0103 ceremonie \u00een liturghia cre\u0219tin\u0103 \u0219i astfel doctrina cre\u0219tin\u0103 se bazeaz\u0103 \u0219i pe magia egiptean\u0103: <\/span>\u201e<\/span><\/span>Din Egipt mi-am chemat fiul.\u201d<\/span><\/p>\n

\u00cen timp ce misticul indian este preocupat de beatitudine \u0219i extaz, egipteanul inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele \u00een condi\u0163ii<\/span>le \u00een care<\/span><\/span> muzica poate fi aplicat\u0103 experimental. A\u0219a-numitul Occident cre\u0219tin \u00eei datoreaz\u0103 culturii egiptene folosirea inten\u021bionat\u0103 a ceremoniilor \u0219i ac\u021biunilor rituale. \u00cen Egipt, adep\u021bii \u0219i ini\u021bia\u021bii au fost <\/span>cei <\/span><\/span>care au folosit aceste mijloace magice, \u00een timp ce poporul egiptean a r\u0103mas \u00een ignoran\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen Grecia a ap\u0103rut muzica european\u0103, bazat\u0103 pe semitonuri. Platon <\/span>\u0219i<\/span><\/span> Aristotel<\/span><\/span> a<\/span>u<\/span><\/span> atribuit st\u0103ri diferen\u021biate de <\/span>a fi<\/span><\/span> celor trei chei originale (Dorian, Lidian \u0219i Frigian) <\/span>care se dezvoltaser\u0103 deja<\/span><\/span>. Astfel, cheia doric\u0103 ar trebui s\u0103 provoace respect de sine \u0219i respect pentru stat, cheia lidian\u0103 promoveaz\u0103 senzualitatea <\/span>\u0219i<\/span><\/span> cheia frigian\u0103 provoac\u0103 autocontrol \u0219i demnitate.<\/span><\/p>\n

Ulterior, poate c\u0103 oamenii din cele trei regiuni de origine muzical\u0103 pot fi distin\u0219i aproximativ pe baza diferitelor semnifica\u021bii \u0219i efecte sonore:<\/span><\/p>\n

\u2013 Hindusul a c\u0103utat o contemplare vis\u0103toare.<\/span><\/p>\n

\u2013 Egipteanul dorea s\u0103 dezvolte magia \u0219i s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 \u0219tiin\u021bific limitele imagina\u021biei.<\/span><\/p>\n

\u2013 Omul elen a preferat calitatea fizicului, care este subliniat\u0103 \u0219i de arta idealizant\u0103 a grecilor.<\/span><\/p>\n

\u00cen timp ce pe de o parte se observ\u0103 o \u00eenalt\u0103 puritate, art\u0103 \u0219i \u00een\u021belepciune, pe de alt\u0103 parte s-au dezvoltat ipocrizia, dogmele \u0219i supersti\u021bia, astfel \u00eenc\u00e2t spiritualitatea \u0219i frumuse\u021bea s-au desp\u0103r\u021bit \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, <\/span>iar<\/span><\/span> sentimentul de unitate, de armonie a fost distrus. Acest proces continu\u0103 <\/span>\u0219i<\/span><\/span> \u00een zilele noastre.<\/span><\/p>\n

Degenerarea auzului \u00een modernitate<\/span><\/b><\/p>\n

Filozoful<\/span><\/span> Theodor W. Adorno <\/span>a studiat<\/span><\/span> intens declinul gustului muzical \u00een secolul al XX-lea \u0219i regresia auzului. Proced\u00e2nd astfel, a luat \u00een considerare aspectele sociologice, muzicale \u0219i estetice \u0219i le-a <\/span>conectat<\/span><\/span> \u00eentre ele. Aici, se va eviden\u021bia doar tendin\u021ba de regres. Dup\u0103 vremuri de depresie \u0219i fixare pe megalomanie, crim\u0103 \u0219i moarte \u0219i perioade insuportabile de suferin\u021b\u0103, a\u0219a cum a fost cazul \u00een prima jum\u0103tate a secolului trecut, omul are nevoie de o ie\u0219ire pentru a se scutura de frustrare \u0219i pietrificare, pentru a dansa \u0219i a s\u0103rb\u0103tori f\u0103r\u0103 preten\u021bii muzicale mari. Acest lucru pare s\u0103 fie observabil \u0219i \u00een situa\u021bia actual\u0103. Cu dor de petrecere \u0219i pl\u0103cere, omul vrea s\u0103 renun\u021be la \u00eenr\u0103d\u0103cinarea omniprezent\u0103 \u0219i controlul perceput. Aplatizarea rapid\u0103 a gustului muzical \u0219i obiceiurile de ascultare ale multor contemporani duc, potrivit lui Adorno, la o pierdere a capacit\u0103\u021bii de a auzi. Consecin\u021ba este o fixare a con\u0219tiin\u021bei la nivel infantil cu pierderea capacit\u0103\u021bii de a extrage perspective din limbajul muzicii. El o descrie ca fiind o boal\u0103 cu efect conservator. Omniprezen\u021ba muzicii jazz \u0219i a melodiilor pop promoveaz\u0103 deconcentrarea. Ascultarea degenereaz\u0103 la un nivel sc\u0103zut \u0219i o evolu\u021bie de la tootlingul cotidian la recep\u021bia unei opere Wagner pare foarte pu\u021bin probabil\u0103 pe termen lung.<\/span><\/p>\n

Imprimarea auzului \u00een p\u00e2ntece<\/span><\/b><\/p>\n

Alfred A. Tomatis, medic \u0219i lector universitar, a petrecut decenii lucr\u00e2nd \u0219tiin\u021bific \u0219i medical asupra auzului uman. El a postulat c\u0103 amprenta mental\u0103 \u00eencepe foarte devreme \u00een uter. In uter, fiin\u021ba mental\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103, precum \u0219i capacitatea de a vorbi sunt dezvoltate \u0219i promovate \u00een mod decisiv. Sistemul auditiv \u0219i de echilibru este deja perfec\u021bionat \u00een stadiile incipiente ale dezvolt\u0103rii umane. Vocea mamei are o func\u021bie foarte important\u0103 \u00een acest sens. Ea transmite sunetul vie\u021bii \u00een stadiul cel mai timpuriu al existen\u021bei. \u0218i poate c\u0103 acest lucru ne permite s\u0103 concluzionam c\u0103 o parte esen\u021bial\u0103 a \u00eentreb\u0103rii semnifica\u021biei poate primi r\u0103spuns. Cel care este capabil s\u0103 aud\u0103 se \u00eenvrednice\u0219te s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 din nou cuv\u00e2ntul \u00eenceputului\u2026<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Vederea prejudec\u0103 ceea ce este auzit<\/span><\/b><\/p>\n

Cred doar ceea ce v\u0103d! Trebuie s\u0103 v\u0103d \u00eenainte de a accepta aceasta ca adev\u0103r \u2026 O avalan\u0219\u0103 de imagini ne love\u0219te: televiziunea, internetul, smartphone-ul \u0219i u\u0219urin\u021ba de a surprinde totul prin fotografie \u0219i selfie domin\u0103 percep\u021bia cu o intensitate de nedescris.<\/span><\/p>\n

\u00centr-un teatru, trei actori stau pe scaune \u0219i \u00ee\u0219i citesc cu voce tare textele. Ei nu joac\u0103 Othello sau Romeo \u0219i Julieta. Un proces creativ este pus \u00een mi\u0219care \u00een imagina\u021bia ascult\u0103torului. Ceea ce se aude se transform\u0103 \u00een imagini, \u00eentr-un film al s\u0103u. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, fiecare a sim\u021bit propria experien\u021b\u0103; \u00een cel mai r\u0103u caz, ei percep doar calitatea performan\u021bei cititorului. Avantajul \u00een stimularea creierului, ascult\u00e2nd spectacole de radio fa\u021b\u0103 de vizionarea ac\u021biunilor din filme, pare a fi izbitor. \u00cen fa\u021ba potopului de imagini, poate con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103 determine liber dac\u0103 prime\u0219te informa\u021bii de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 sau este manipulat\u0103? Sunt mai aproape de realitate ascult\u00e2nd? Prefer s\u0103 aud ceea ce \u0219tiu deja \u2013 un alt filtru care distorsioneaz\u0103 percep\u021bia.<\/span><\/p>\n

Neauzit\u0103: Sonata Kreutzer a lui Beethoven<\/span><\/b><\/p>\n

\u00centre oratoriul \u201cChristos pe Muntele M\u0103slinilor\u201d \u0219i \u201cEroica\u201d, Ludwig van Beethoven scrie o sonat\u0103 pentru vioar\u0103 \u0219i pian op. 47, a\u0219a-numita Sonat\u0103 Kreutzer. Toate conven\u021biile anterioare sunt dep\u0103\u0219ite \u00een ea \u0219i instrumentul de \u00eenso\u021bire, vioara, este \u00een cele din urm\u0103 smuls din existen\u021ba sa din umbr\u0103 prelu\u00e2nd ini\u021biativa de a declan\u0219a sentimente necunoscute anterior: o \u00eentors\u0103tur\u0103 pentru a t\u00e2r\u00ee \u00een lumina zilei ne\u00een\u021belesul, reprimatul, ascunsul. Nicio muzic\u0103 \u201ehouse\u201d, doar violoni\u0219ti de top pot interpreta aceast\u0103 sonat\u0103. Muzicienii \u0219i ascult\u0103torii r\u0103m\u00e2n neputincio\u0219i. G\u00e2ndirea \u0219i emo\u021bia sunt rupte de cotidian; patriarhatul este aruncat la co\u0219; femininul \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 puterea ademenitoare \u0219i armonizatoare. Tolstoi descrie \u00een povestea sa \u201eSonata Kreutzer\u201d pericolul pe care \u00eel reprezint\u0103 muzica ce poate evoca sentimente erotice, un atac care contest\u0103 imaginea de sine a Rusiei despre domina\u021bia masculin\u0103. O revolu\u021bie ruseasc\u0103! Cu aceast\u0103 sonat\u0103 de un radicalism nemaiauzit, Beethoven d\u0103r\u00e2m\u0103 oare grani\u021bele expresiei, formeaz\u0103 o nou\u0103 dialectic\u0103 sau, putem spune, chiar un model al unei noi umanit\u0103\u021bi, o cale uman\u0103 de cooperare \u0219i solidaritate? Muzicienii \u0219i ascult\u0103torii devin conecta\u021bi direct la lumea emo\u021bional\u0103 a creatorului. Vechile for\u021be rezist\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u2013 dar pe termen lung?<\/span><\/p>\n

(<\/span>va continua \u00een partea 3<\/span><\/span><\/a><\/span><\/span>)<\/span><\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":56241,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110109],"tags_english_":[],"class_list":["post-99246","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-spiritsoul-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/99246","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/56241"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=99246"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=99246"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=99246"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=99246"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}