{"id":92411,"date":"2021-12-18T17:10:26","date_gmt":"2021-12-18T17:10:26","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/in-cautarea-chipurilor-lui-dumnezeu-prima-parte\/"},"modified":"2021-12-18T17:10:26","modified_gmt":"2021-12-18T17:10:26","slug":"in-cautarea-chipurilor-lui-dumnezeu-prima-parte","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/in-cautarea-chipurilor-lui-dumnezeu-prima-parte\/","title":{"rendered":"\u00cen c\u0103utarea chipurilor lui Dumnezeu \u2013 prima parte"},"content":{"rendered":"<p>A scrie despre subiectul chipurilor lui Dumnezeu pare, la prima vedere, cam prezum\u021bios. Ne cunoa\u0219tem \u0219i ne \u00een\u021belegem pe noi \u00een\u0219ine, ca fiin\u021be umane \u0219i ca umanitate? \u0218i din moment ce toat\u0103 lumea se gr\u0103be\u0219te s\u0103 men\u021bioneze cuv\u00e2ntul \u201eDumnezeu\u201d, acesta a c\u0103p\u0103tat un grad considerabil de uzur\u0103 \u00een timp.<\/p>\n<p>\u00cen c\u0103utarea unui r\u0103spuns &#8211; fie c\u0103 este vorba despre conceptul de Dumnezeu sau de rela\u021bia omului cu Dumnezeu \u2013 ajungem la prima relatare despre crea\u021bie din Biblie, unde omul este creat dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu. Se pare c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00eentre \u201eom\u201d \u0219i \u201eDumnezeu\u201d. Totu\u0219i, dac\u0103 ne uit\u0103m la omul de ast\u0103zi, cu toate fa\u021betele lui cunoscute, ne putem \u00eentreba dac\u0103 este&nbsp; \u00eentr-adev\u0103r acesta &#8222;om&#8221;.<\/p>\n<p>\u0218i totu\u0219i, ceva din omul originar, a\u0219a cum sugereaz\u0103 Scripturile, este ancorat \u00een fiecare dintre noi, imperceptibil \u0219i \u00eenc\u0103 \u00een mare parte incon\u0219tient. Dac\u0103 vrem s\u0103 ne vedem fa\u021ba, avem nevoie de un omolog care s\u0103 ne descrie sau de o oglind\u0103 \u00een care s\u0103 ne privim. Corpul nostru poate fi \u0219i el un fel de oglind\u0103: ne arat\u0103 ceea ce suntem: senza\u021biile noastre, g\u00e2ndurile noastre, durerile noastre \u0219i altele. Acest punct de vedere este sus\u021binut de traducerea cuv\u00e2ntului &#8222;om&#8221;. \u00cen greac\u0103, &#8222;om&#8221; se spune &#8222;anthropos&#8221;, iar &#8222;anti&#8221; \u0219i &#8222;tropos&#8221;, sunt traduse literalmente prin: &#8221; cel care s-a \u00eentors&#8221;. [1]<\/p>\n<p>Doctrina secret\u0103 mistico-teosofic\u0103 iudaic\u0103 &#8211; Kabbala &#8211; ofer\u0103 o modalitate de a ne apropia de \u00een\u021belegerea rela\u021biei noastre cu Dumnezeu \u0219i cu noi \u00een\u0219ine.<\/p>\n<p>Gershom Scholem, cercet\u0103tor \u00een Kabbala, scrie: &#8221; Divinitatea \u00een ac\u021biunile sale apare ca unitatea dinamic\u0103 a Sefiro\u021bilor, care formeaz\u0103 arborele Sefiro\u021bilor&#8221;, iar omul mistic&nbsp; &#8211; nu este altceva dec\u00e2t figura ascuns\u0103 a divinit\u0103\u0163ii \u00eens\u0103\u015fi.<\/p>\n<p>Pot rezuma aici pe scurt ce \u00een\u021beleg kabbali\u0219tii prin Sefiro\u021bi. La origine, acestea sunt cele zece numere primitive care se afl\u0103 la baza a tot ceea ce este faptic. [&#8230;]<\/p>\n<p>Sefiro\u021bii sunt puterile care compun Divinitatea activ\u0103, prin care \u2013 \u00een limbajul kabbalist &#8211; ea cap\u0103t\u0103 un chip. Chipul ascuns al lui Dumnezeu &#8211; &#8216;anpin penima&#8217;in &#8211; este momentul vie\u021bii \u00een Dumnezeu care este \u00eentors spre noi \u0219i care, \u00een ciuda oric\u0103rei ascunderi, cap\u0103t\u0103 o form\u0103.&#8221; [2]<\/p>\n<p>Traducerea termenului&nbsp; &#8222;Kabbala&#8221; ne poate oferi, de asemenea, piste pentru considera\u021biile noastre. Cuv\u00e2ntul \u00een sine \u00eenseamn\u0103 &#8222;ceea ce a fost transmis&#8221;. Deci, dac\u0103 cineva dore\u0219te s\u0103 primeasc\u0103 ceea ce a fost transmis, trebuie s\u0103 existe un organ capabil s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 aceast\u0103 sarcin\u0103. \u0218i tocmai acolo suntem \u00een general bloca\u021bi. Pentru c\u0103 \u00een ad\u00e2ncul sufletului, un c\u0103ut\u0103tor simte c\u0103 tocmai acest gen de organ \u00eei lipse\u0219te. Este esen\u021bial s\u0103 \u00eel avem, dar pare c\u0103 fie sufer\u0103, fie doarme \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei noastre. Am putea spune chiar c\u0103: suntem \u201es\u0103r\u0103ci\u021bi spiritual\u201d. Nu este vorba despre inteligen\u021b\u0103, at\u00e2t de des l\u0103udat\u0103 \u0219i \u201ev\u00e2ndut\u0103\u201d ast\u0103zi. Veriga lips\u0103 este ceva diferit, care este \u00eenc\u0103 obscur.<\/p>\n<p>S\u0103 revenim la oglind\u0103. \u00cen fiecare diminea\u021b\u0103, oglinda ne arat\u0103 ceea ce mai trebuie s\u0103 ajust\u0103m, regl\u0103m, \u201es\u0103 lucr\u0103m\u201d ca s\u0103 putem \u00eencepe ziua satisf\u0103c\u0103tor. Ne preg\u0103tim, apoi ne \u00eent\u00e2lnim cu semenii no\u0219tri \u00een via\u021ba de zi cu zi, \u00eei \u00eenfrunt\u0103m. Proced\u00e2nd astfel, ni se cere \u00een mod constant s\u0103 armoniz\u0103m for\u021be \u0219i energii.<\/p>\n<p>Facem experimen\u021be \u0219i, dac\u0103 sunt bune, beneficiem de ele. Experiment\u0103m soarta, \u00een ceea ce ne prive\u0219te \u0219i privindu-i pe ceilal\u021bi \u0219i continu\u0103m s\u0103 plutim \u00een schimbare constant\u0103 la suprafa\u021ba vie\u021bii p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd&#8230; da, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd prin toat\u0103 aceast\u0103 structur\u0103 de \u00eencurc\u0103turi aparent insolubile, ne p\u0103trunde o \u201eradia\u021bie\u201d ciudat\u0103, chiar dac\u0103 doar pentru un scurt moment.<\/p>\n<p>Provine aceasta de la organul disp\u0103rut care zace adormit \u00een noi? Atunci apar \u00eentreb\u0103ri mai profunde, ca de exemplu la \u00eenceputul scrierii kabbalistice <em>Sohar <\/em>(scris\u0103 \u00een Castilia, Spania, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIII-lea). \u00centrebarea este de cea mai mare importan\u021b\u0103: Cine sunt eu?<\/p>\n<p>Traducerea cuv\u00e2ntului ebraic &#8222;Sohar&#8221; este &#8222;str\u0103lucire radiant\u0103&#8221;. O lumin\u0103 poate str\u0103luci \u00eentr-adev\u0103r din Scriptur\u0103 c\u0103tre cititor. Pare s\u0103 reflecte o str\u0103lucire profund familiar\u0103 sufletului, pe care s-a a\u0219ezat de-a lungul timpului o mas\u0103 amorf\u0103. Cu toate acestea, straturile din aceast\u0103 \u201emas\u0103\u201d pot fi considerate \u0219i o patin\u0103 valoroas\u0103. La urma urmei, via\u021ba ne-a purtat p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care noi s\u0103 sim\u021bim ceva din acest organ lips\u0103. Putem sim\u021bi c\u0103 ceva \u201ese transmite\u201d, ni se aduce aminte de \u201ecel\u0103lalt din noi\u201d.<\/p>\n<p>Un proverb evreiesc spune c\u0103 secretul m\u00e2ntuirii se nume\u0219te amintire; aici, \u00een sensul a ceva care este \u00een interiorul nostru \u0219i care continu\u0103 s\u0103 se ridice \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, ca o geamandur\u0103 \u021binut\u0103 sub ap\u0103 care tinde s\u0103 se ridice deasupra liniei de plutire, ca lumina care str\u0103punge \u00eentunericul sau o floare de lotus \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00eentr-o mla\u0219tin\u0103 bogat\u0103 \u00een nutrien\u021bi \u0219i cresc\u00e2nd \u00een sus din ad\u00e2ncurile nev\u0103zute, \u00een cele din urm\u0103 str\u0103pung\u00e2nd suprafa\u021ba \u0219i ajung\u00e2nd la \u00eenflorirea deplin\u0103. [3]<\/p>\n<p>\u00cen dialogul s\u0103u <em>Menon<\/em>, Platon nume\u0219te fiecare aspect adev\u0103rat al con\u0219tiin\u021bei o anamnez\u0103, adic\u0103 o amintire, o viziune pur\u0103 a ideilor, spre deosebire de memoria ca act ra\u021bional al unei \u201ememorii\u201d, al unei tehnici. Traducerea latin\u0103 a cuv\u00e2ntului memorie &#8211; recordatio \u2013 con\u021bine latinescul &#8222;cor&#8221; (inim\u0103). Aici cuv\u00e2ntul indic\u0103 deja direc\u021bia \u00een care poate fi g\u0103sit\u0103 solu\u021bia.<\/p>\n<p>\u00cen aceast\u0103 direc\u021bie merge \u0219i limba ebraic\u0103. Inima (&#8222;lew&#8221;, compus din semne \u201elameth\u201d \u0219i \u201ebeth\u201d, cu valori numerice 30 \u0219i 2 = 32) cunoa\u0219te 32 de c\u0103i (cele 22 litere ebraice \u0219i cei zece Sefiro\u021bi). Acestea sunt c\u0103ile care duc din aceast\u0103 lume \u00een lumea cealalt\u0103, lumea divin\u0103.<\/p>\n<p>Inima pompeaz\u0103 s\u00e2nge \u00een tot corpul. S\u00e2ngele este &#8222;nefesh&#8221;, sufletul corporal, &#8222;prima lumin\u0103&#8221;. C\u00e2nd nefesh este amenin\u021bat, mersul celor 32 de poteci spre Kether (c\u0103tre coroan\u0103), la origine este de asemenea amenin\u0163at.<\/p>\n<p>Kether este Sefira cea mai \u00eenalt\u0103 din care eman\u0103 totul. Ea simbolizeaz\u0103 unitatea din care se formeaz\u0103 caracterul dublu al urm\u0103torilor doi Sefiro\u021bi \u0219i din care provin to\u021bi ceilal\u021bi Sefiro\u021bi. Ultima Sefira este numit\u0103 Malchuth, numele \u00eenseamn\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie. Aceast\u0103 sefira Malkuth reprezint\u0103 lumea noastr\u0103. Sarcina omului este s\u0103 returneze \u00een sf\u00e2r\u0219it \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, Coroana.<\/p>\n<p>Mai exact, coroana este format\u0103 din trinitatea superioar\u0103 a Sefiro\u021bilor. Din aceasta curge o unitate de \u0219apte ori dedesubt. \u00cempreun\u0103, ele formeaz\u0103 arborele vie\u021bii. Noi oamenii experiment\u0103m ultima Sefira, Malkuth (un alt nume pentru ea este Shechina).<\/p>\n<p>Lumea noastr\u0103 este lumea activit\u0103\u021bii. C\u00e2nd este bun\u0103, este o activitate care completeaz\u0103 leg\u0103tura, unirea cu Unul, Coroana, Sefira Kether. Calea trece deci prin cei 7 Sefiro\u021bi, cele 7 \u201es\u0103li\u201d sau \u201epalate\u201d, prin cele de 7 ori 7 ceruri. Pe aceast\u0103 cale, omul se descoper\u0103 pe sine, \u00ee\u0219i descoper\u0103 \u00eentregul s\u0103u divin. \u00cen a opta zi, intr\u0103 \u00een cele din urm\u0103 \u00een a 50-a sal\u0103, paradisul. Aceasta este casa lui, dorin\u021ba lui arz\u0103toare l-a condus aici. [4]&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>(<a href=\"https:\/\/www.logon.media\/ro\/cautarea-chipurilor-lui-dumnezeu-doua-parte\">c\u0103tre&nbsp;partea 2<\/a>)<\/p>\n<p>&#8211; [1]&nbsp;<a href=\"https:\/\/en.anthro.wiki\/Man\">Man &#8211; AnthroWiki<\/a><\/p>\n<p>&#8211; [2] Gershom Scholem, <em>Von der mystischen Gestalt der Gottheit <\/em>[Despre forma mistic\u0103 a divinit\u0103\u021bii], Suhrkamp Verlag, p.32.<\/p>\n<p>&#8211; [3] Claudia T\u00f6rpel, <em>Man denkt nur mit dem Herzen gut <\/em>[G\u00e2ndim bine doar cu inima], Perseus Verlag, B\u00e2le.<\/p>\n<p>&#8211; [4] literatur\u0103 de Friedrich Weinreb<\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":16031,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110109,110083],"tags_english_":[],"class_list":["post-92411","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-spiritsoul-ro","category_-livingpast-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/92411","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16031"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=92411"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=92411"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=92411"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=92411"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}