Jiddu Krishnamurti a \u00eentrebat odat\u0103 dac\u0103 este posibil s\u0103 vedem adev\u0103rul sau minciuna unei declara\u021bii imediat ce am auzit-o.<\/a>[1] Cu aceast\u0103 \u00eentrebare a deschis spa\u021biul pentru o explorare reciproc\u0103 \u00een grup \u0219i a indicat o stare de spirit foarte simpl\u0103, o stare de spirit care ascult\u0103 f\u0103r\u0103 efort sau rezisten\u021b\u0103 \u0219i, prin urmare, este capabil\u0103 s\u0103 intre imediat \u00een contact cu esen\u021ba a altceva.<\/p>\n Deci, cum primim declara\u021bia: \u201eCeea ce g\u00e2ndim c\u0103 suntem, nu suntem\u201d? Care este reac\u021bia spontan\u0103 a min\u021bii noastre c\u00e2nd cite\u0219te aceast\u0103 propozi\u021bie? Este ea receptiv\u0103 f\u0103r\u0103 judecat\u0103? Sau exist\u0103 o p\u0103rere despre aceasta chiar de la \u00eenceput, vreo form\u0103 de tendin\u021b\u0103 precum antipatia, indignarea, acceptarea sau toleran\u021ba?<\/p>\n Prin aceast\u0103 examinare ne d\u0103m seama c\u0103 astfel de afirma\u021bii pot fi oglinzi pentru calitatea min\u021bii noastre. O oglind\u0103 \u00een care putem observa for\u021bele \u0219i structura care ne formeaz\u0103 mintea. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, exist\u0103 o stare de spirit neperturbat\u0103 care aude aceast\u0103 afirma\u021bie \u0219i o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een deplin\u0103 t\u0103cere, \u0219i \u00een aceast\u0103 t\u0103cere, ca s\u0103 spunem a\u0219a, adev\u0103rul afirma\u021biei poate fi activ sau, dac\u0103 \u00eei lipse\u0219te adev\u0103rul, lipsa sa de vitalitate va ie\u0219i la lumin\u0103. Deci, haide\u021bi s\u0103 explor\u0103m \u00eempreun\u0103 aceast\u0103 afirma\u021bie \u00een profunzime: \u201eCeea ce g\u00e2ndim c\u0103 suntem, nu suntem\u201d.<\/p>\n C\u00e2nd ne \u00eentreb\u0103m cine suntem, g\u00e2ndirea ne va prezenta de obicei tot felul de imagini \u0219i r\u0103spunsuri. Suntem aceasta \u0219i aceast\u0103 persoan\u0103, \u00een acea sau acea situa\u021bie de via\u021b\u0103. Avem aceste sau acele interese, un anumit fond de via\u021b\u0103 \u0219i apar\u021binem acestui sau acelui grup. Dar nu este ciudat c\u0103, pentru a afla ce suntem, trebuie s\u0103 ne inform\u0103m indirect despre aceasta prin folosirea unei nara\u021biuni?<\/p>\n Acest fapt sugereaz\u0103 c\u0103 la un anumit nivel nu exist\u0103 o rela\u021bie direct\u0103, \u00een interiorul nostru, cu ceea ce suntem de fapt. Aceast\u0103 lips\u0103 de rela\u021bie este traversat\u0103 de spi\u021bele g\u00e2ndirii care se \u00eenv\u00e2rt permanent. Deci aceast\u0103 g\u00e2ndire schi\u021beaz\u0103 o imagine a ceea ce ne imagin\u0103m a fi. Aceast\u0103 imagine creat\u0103 de noi \u00een\u0219ine \u00een corpul mental devine baza existen\u021bei noastre. Iar aceast\u0103 imagine de sine mental\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 \u00een propria imagine mental\u0103 a lumii. C\u0103ci dac\u0103 acum ne \u00eentreb\u0103m ce este lumea, \u00eencepe acela\u0219i proces. \u00censeamn\u0103 c\u0103 g\u00e2ndind astfel desen\u0103m treptat o imagine a lumii \u00een care se g\u0103se\u0219te \u0219i imaginea sinelui nostru. Din nou, acest fapt este o indica\u021bie a absen\u021bei unei rela\u021bii directe cu lumea, sau \u2013 poate un cuv\u00e2nt mai potrivit \u2013 cu cosmosul \u0219i ordinea absolut\u0103 care p\u0103trunde acest cosmos.<\/p>\n Fiecare form\u0103 a g\u00e2ndirii comune este un proces de abstractizare. G\u00e2ndul la un copac nu este copacul. G\u00e2ndul la lume nu este lumea. G\u00e2ndul la sine nu este sinele. Orice g\u00e2nd, oric\u00e2t de bine elaborat, nu va fi niciodat\u0103 arborele, lumea sau sinele.<\/p>\n Natura a ceea ce este nu poate fi cuprins\u0103 cu vechea form\u0103 de g\u00e2ndire. Natura a ceea ce este poate fi doar experimentat\u0103 \u00eentr-o stare a min\u021bii care este \u00een rela\u021bie direct\u0103 cu ceea ce este, \u00een percep\u021bia pur\u0103.<\/p>\n Filozoful grec Plotin a denumit aspectul min\u021bii care este capabil de pur\u0103 percep\u021bie \u201eNous\u201d. Nous-ul<\/em>, dup\u0103 Plotin, este primul aspect al fiin\u021bei, din care percep\u021bia pur\u0103 \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, \u0219i \u00een\u021belegerea corect\u0103 apar \u0219i, prin intermediul c\u0103ruia for\u021ba \u201eCeluilalt\u201d se exprim\u0103 pe sine.<\/a>[2] Aceast\u0103 for\u021b\u0103 a \u201eCeluilalt\u201d este de asemenea denumit\u0103 ca \u201eSpiritul Sf\u00e2nt\u201d \u00een terminologia cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n \u00centr-un text al rozacrucienilor din secolele al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea, Nous-ul<\/em>, percep\u021bia \u0219i \u00een\u021belegerea pur\u0103 sunt denumite \u0219i Ochiul \u00cen\u021belepciunii:<\/p>\n \u201eOchiul \u00cen\u021belepciunii vede \u00een cea mai \u00eenalt\u0103 lini\u0219te minunile tuturor mi\u0219c\u0103rilor, \u0219i vede, de asemenea, prin to\u021bi ceilal\u021bi ochi, care r\u0103t\u0103cesc \u00een nelini\u0219te, \u0219i care vor s\u0103 vad\u0103 f\u0103r\u0103 Ochiul drept al \u00cen\u021belepciunii, [de\u0219i] au primit viziunea lor de la acesta.[…] Timp \u0219i eternitate, […] \u00eenalt \u0219i ad\u00e2nc, exoteric \u0219i esoteric sunt \u00een\u021belese de c\u0103tre Ochiul \u00cen\u021belepciunii. \u0218i, cu toate acestea, el nu este tulburat de ele, c\u0103ci locuie\u0219te \u00een centrul T\u0103cerii, unde totul exist\u0103 \u00een egalitate, f\u0103r\u0103 conflict. El de\u021bine ceea ce vede. De aceea, drag\u0103 omule!, dac\u0103 dore\u0219ti s\u0103 te \u00eentorci la \u00een\u021belegerea corect\u0103 \u0219i la t\u0103cerea potrivit\u0103, opre\u0219te-\u021bi propriile lucr\u0103ri \u0219i las\u0103-L pe Dumnezeu s\u0103 lucreze din nou \u00een tine, apoi Ochiul \u00cen\u021belepciunii se va redeschide \u00een tine[…] \u0219i vei g\u0103si totul \u00een Cel\u0103lalt.\u201d<\/a>[3]<\/p>\n De fapt, apari\u021bia acestei structuri spirituale, structura unei unit\u0103\u021bi \u00eentre a percepe, a \u00een\u021belege \u0219i a ac\u021biona (ceea ce reprezint\u0103 expresia for\u021bei) este, de asemenea, \u00een centrul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului pe care Jiddu Krishnamurti l-a pus \u00een cuvinte de-a lungul vie\u021bii sale. El spune:<\/p>\n \u201ePrimul pas este ultimul pas. Primul pas este a percepe, a percepe ceea ce g\u00e2nde\u0219ti. Percepe-\u021bi ambi\u021bia, percepe anxietatea, singur\u0103tatea, disperarea, aceast\u0103 stare extraordinar\u0103 de durere, percepe-o, f\u0103r\u0103 nicio condamnare, judecat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u021bi dore\u0219ti s\u0103 fie altfel. Pur \u0219i simplu percepe\u021bi-o a\u0219a cum este. C\u00e2nd o percepepi a\u0219a cum este, atunci exist\u0103 un tip de ac\u021biune total diferit care are loc \u0219i ac\u021biunea respectiv\u0103 devine o ac\u021biune final\u0103.\u201d<\/a>[4]<\/p>\n \u00cen acest fel, primul pas este ultimul pas. \u00cen acela\u0219i timp, totu\u0219i, apari\u021bia acestui nou aspect al min\u021bii umane implic\u0103 un proces, precum a subliniat Jiddu Krishnamurti \u00een mod repetat. Acest proces trebuie comparat cu o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 matur\u0103, care \u00eencepe s\u0103 str\u0103pung\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. Acest prim mugur are acelea\u0219i caracteristici ca un copac crescut complet, are ramuri lemnoase, frunze \u0219i r\u0103d\u0103cini, deci \u00een\u021belege pe deplin ce este fotosinteza \u0219i tr\u0103ie\u0219te din aceast\u0103 asimilare interioar\u0103 a for\u021belor luminii. Din aceast\u0103 asimilare, \u00eentreaga structur\u0103 a arborelui evolueaz\u0103 \u0219i interac\u021biunea sa cu ceea ce este, curge. Cu toate acestea, dezvoltarea \u0219i amploarea acestui efect de for\u021b\u0103 sunt mai mici la muguri dec\u00e2t la copacul bine crescut.<\/p>\n S\u0103 ne \u00eentoarcem la zicala: \u201eCeea ce g\u00e2ndim c\u0103 suntem, nu suntem.\u201d<\/p>\n Vechiul proces de g\u00e2ndire, cu toate abstrac\u021biile \u0219i ideile sale, seam\u0103n\u0103 cu o m\u0103nu\u0219\u0103 cu care se poate atinge un aspect foarte limitat al lucrurilor. La un anumit nivel extern, tehnic, aceast\u0103 m\u0103nu\u0219\u0103 este cu siguran\u021b\u0103 util\u0103, dar este oare util\u0103 \u0219i atunci c\u00e2nd abord\u0103m \u00eentreb\u0103rile existen\u021biale ale vie\u021bii?<\/p>\n Noul aspect spiritual descris la om, Ochiul \u00cen\u021belepciunii, este liber de idei \u0219i imagini autocreate. Nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu vechea imagina\u021bie \u0219i nu se bazeaz\u0103 pe ea. Prin urmare, putem vedea c\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t tr\u0103im \u00een interior cu o imagine creat\u0103 de noi \u00een\u0219ine, ne identific\u0103m cu ea, \u0219i at\u00e2ta timp c\u00e2t toate aspira\u021biile noastre se bazeaz\u0103 pe ea, rela\u021bia direct\u0103 cu ceea ce suntem, cu ceea ce este, r\u0103m\u00e2ne blocat\u0103.<\/p>\n O prim\u0103 reac\u021bie \u00een care ne confrunt\u0103m cu aceast\u0103 perspectiv\u0103 ar putea fi a spune, \u201eAcum trebuie s\u0103 \u00eencerc s\u0103 nu am nicio imagine despre mine.\u201d Dar acest ideal auto-proiectat ar fi o reac\u021bie din vechea structur\u0103, din vechea imagine de sine. \u00cen el st\u0103 ascuns\u0103 concluzia \u201eEu, care sunt aceast\u0103 imagine de sine, m\u0103 voi schimba pentru a fi m\u00e2ine altul, o mai bun\u0103 ‘imagine de sine\u201d. Totu\u0219i, aceast\u0103 imagine de sine la \u00eenceputul inten\u021biei de schimbare face parte \u00eenc\u0103 din vechea imagina\u021bie. Idealul \u0219i inten\u021bia sa sunt \u00een sine consecin\u021ba absen\u021bei percep\u021biei pure. Dar numai percep\u021bia pur\u0103, simpla con\u0219tientizare, reprezint\u0103 u\u0219a prin care Nous-ul<\/em>, Ochiul \u00cen\u021belepciunii, \u00eencepe s\u0103 se dezv\u0103luie. Prin urmare, adev\u0103rata \u00eentrebare este: Ce este simpla con\u0219tientizare?<\/p>\n Pentru a afla ce este con\u0219tientizarea, trebuie s\u0103 \u00eencepem cu con\u0219tientizarea.<\/p>\n Cum prime\u0219te mintea noastr\u0103 aceast\u0103 afirma\u021bie?<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd de la cel\u0103lalt cap\u0103t<\/strong><\/p>\n Jiddu Krishnamurti a spus odat\u0103:<\/p>\n \u201e\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 mi\u0219care trebuie s\u0103 \u00eencepi cumva de la cel\u0103lalt cap\u0103t, de pe cel\u0103lalt mal, \u0219i prin a nu fi mereu preocupat de acest \u021b\u0103rm sau cum s\u0103 traversezi r\u00e2ul.\u201d<\/a>[5]<\/p>\n Deci, ce este con\u0219tientizarea?<\/p>\n Oare aceast\u0103 \u00eentrebare nu deschide un spa\u021biu pentru un atent a nu-\u0219ti? A nu \u0219ti este faptul real, constant \u00een profunzimile min\u021bii umane. Acesta este un adev\u0103r destul de simplu pe care fiecare dintre noi \u00eel putem \u00een\u021belege pentru noi \u00een\u0219ine …<\/p>\n Rozacrucienii clasici l-au exprimat astfel:<\/p>\n \u201eOmul a fost creat de Dumnezeu pentru un etern Sabat; nu trebuia s\u0103 ac\u021bioneze el \u00eensu\u0219i, ci s\u0103-L lase pe Dumnezeu s\u0103 ac\u021bioneze \u00een el; nu ar fi trebuit s\u0103 ia nimic cu m\u00e2inile sale, ci doar s\u0103 primeasc\u0103 ceea ce-i era din abunden\u021b\u0103 oferit prin bun\u0103tatea lui Dumnezeu.\u201d<\/a>[6]<\/p>\n Orice form\u0103 de efort este activitatea g\u00e2ndirii care \u00ee\u0219i asum\u0103 \u00een secret: \u201e\u0219tiu eu, \u0219i a\u0219a trebuie s\u0103 fie\u201d, \u201eacolo trebuie s\u0103 merg, acest ideal trebuie s\u0103-l ating\u201d. At\u00e2ta timp c\u00e2t activitatea lui \u201eEu \u0219tiu\u201d domne\u0219te, simpla con\u0219tientizare a lui \u00een a nu \u0219ti este abandonat\u0103. Ceea ce este golit, vasul receptiv este atunci umplut cu presupunerile lui \u201eEu \u0219tiu\u201d. \u00cen orice form\u0103 de efort spiritual al egoului exist\u0103 l\u0103comia \u0219i dorin\u021ba pentru o r\u0103splat\u0103 spiritual\u0103 a\u0219teptat\u0103. Cu toate acestea, a vedea aceast\u0103 structur\u0103 veche a dorin\u021bei \u00een sine f\u0103r\u0103 judecat\u0103, a\u0219a cum ea este, este pur\u0103 con\u0219tientizare. \u00cen pura con\u0219tientizare nu exist\u0103 nicio concluzie p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t referitoare la \u201eacesta sunt eu\u201d sau \u201eacesta nu sunt eu\u201d. Totul este perceput f\u0103r\u0103 judecat\u0103 \u0219i \u00een aceast\u0103 lini\u0219te a percep\u021biei este revelat adev\u0103rul f\u0103r\u0103 cuvinte. Exist\u0103 doar adev\u0103rul a ceea ce este.<\/p>\n De \u00eendat\u0103 ce faptul de a nu cunoa\u0219te este f\u0103r\u0103 echivoc confruntat, atunci \u00eentrebarea devine un proces natural de fertilizare a min\u021bii, care st\u0103 \u00een adev\u0103rul necunoa\u0219terii. \u0218i astfel, el st\u0103 \u00een mijlocul imobilit\u0103\u021bii, \u00een lini\u0219tea lui a nu \u0219ti, care este una cu simpla con\u0219tientizare. Este con\u0219tientizarea care nu este tulburat\u0103 de mi\u0219c\u0103rile vechii imagina\u021bii. Mintea \u00eentreab\u0103 \u0219i prive\u0219te din a nu \u0219ti.<\/p>\n \u00cen acest proces, \u00eentreaga structur\u0103 veche a con\u0219tiin\u021bei cu continua sa \u00eensufle\u021bire a imaginilor despre sine este dezv\u0103luit\u0103 de simpla con\u0219tientizare, inclusiv toat\u0103 incertitudinea \u0219i frica ata\u0219at\u0103 acesteia. \u00cen aceast\u0103 stare, for\u021bele Celuilalt din interior pot ac\u021biona \u00een om, de\u0219i ac\u021biunea lor ar putea avea loc la \u00eenceput numai \u00een forme foarte subtile. \u0218i aceast\u0103 ac\u021biune aduce o perspectiv\u0103, \u00een\u021belegere \u0219i transform\u0103 \u00eentreaga fiin\u021b\u0103 a omului conform ordinii absolute a Celuilalt, care este, singura voin\u021b\u0103 care p\u0103trunde totul. O nou\u0103 dimensiune a fiin\u021bei se na\u0219te \u00een noi.<\/p>\n Jiddu Krishnamurti a spus \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103:<\/p>\n \u201e[…] Energia procesului percep\u021bie-ac\u021biune este \u00een \u00eentregime diferit\u0103. Iar aceast\u0103 energie este energia crea\u021biei.\u201d<\/a>[7]<\/p>\n \u0218i \u00een alt\u0103 parte:<\/p>\n \u201e[Absoluta] Ordine este ac\u021biunea noului.\u201d<\/a>[8]<\/p>\n Prin urmare, a nu \u0219ti, a muri pentru \u201eEu \u0219tiu\u201d \u0219i golirea sunt condi\u021biile prealabile constante pentru \u00een\u021belegere, via\u021b\u0103 \u0219i crea\u021bie.<\/p>\n \u00cenflorirea unit\u0103\u021bii percep\u021bie-\u00een\u021belegere-ac\u021biune \u00een om, aceast\u0103 deschidere a capului, seam\u0103n\u0103 cu \u201eun salt cuantic\u201d al con\u0219tiin\u021bei, c\u0103ci nu este consecin\u021ba unei str\u0103duin\u021be sau a cultiv\u0103rii vechii con\u0219tiin\u021be. Este rezultatul unei pred\u0103ri, este a permite adev\u0103rului a ceea ce este s\u0103 fie dezv\u0103luit \u00een percep\u021bia pur\u0103 a necunoa\u0219terii, a lui a nu \u0219ti. Iar acesta este \u00eenceputul unei dimensiuni complet noi a vie\u021bii, care vrea s\u0103 fie explorat\u0103 tot mai ad\u00e2nc \u00een percep\u021bia t\u0103cut\u0103. \u00cen aceast\u0103 c\u0103utare, nu exist\u0103 continuitate \u00eentre ieri \u0219i m\u00e2ine, nicio acumulare, nicio concluzie, niciun a deveni \u201ecineva\u201d, nu exist\u0103 timp; exist\u0103 din nou \u0219i din nou o nou\u0103 c\u0103utare izvor\u00e2t\u0103 din necunoa\u0219tere, din a nu \u0219ti, \u0219i anume, a vedea \u0219i a \u00een\u021belege ceea ce este, \u0219i \u00eenflorirea atemporal\u0103 rezultat\u0103 din Cel\u0103lalt creator, care cuprinde distrugerea \u0219i construirea \u00een glorie.<\/p>\n Iat\u0103 ce ascunde \u0219i dezv\u0103luie esen\u021ba \u00eentreb\u0103rii referitoare la sine, c\u00e2nd nu mai este dispersat\u0103 \u00een imagina\u021bia personal\u0103. Ceea ce g\u00e2ndim c\u0103 suntem, nu suntem.<\/p>\n <\/p>\n Referin\u021be:<\/strong><\/p>\n [1]<\/a> Jiddu Krishnamurti 1974, Dialog 10, San Diego, California, USA – 22 Februarie 1974<\/p>\n [2]<\/a> Neoplatonism \u0219i Gnosticism<\/em><\/a> publicat\u0103 de c\u0103tre Societatea Interna\u021bional\u0103 pentru Studii Neoplatonice<\/a>, 1992, Universitatea de stat New York Press<\/p>\n [3]<\/a> Figurile secrete ale rozacrucienilor din secolele al XVI-lea \u0219i al XVII-lea, publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1785, edi\u021bia nou\u0103 2019, Bad M\u00fcnder, Germania, \u0218coala Interna\u021bional\u0103 a Rozacrucii de Aur<\/p>\n [4]<\/a> Jiddu Krishnamurti (2004),Primul pas este ultimul pas, Funda\u021bia India<\/p>\n [5]<\/a> Jiddu Krishnamurt (2018), Medita\u021bii, Shambhala<\/p>\n [6]<\/a> Figurile secrete ale rozacrucienilor din secolele al XVI-lea \u0219i al XVII-lea, publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1785, edi\u021bia nou\u0103 2019, Bad M\u00fcnder, Germania, \u0218coala Interna\u021bional\u0103 a Rozacrucii de Aur<\/p>\nG\u0103sirea unei oglinzi pentru calitatea min\u021bii noastre<\/strong><\/h3>\n
Percep\u021bia pur\u0103<\/strong><\/h3>\n
\n