Termenul \u201ehermetic\u201d cuprinde o serie \u00eentreag\u0103 de texte scrise \u00een greac\u0103 \u0219i latin\u0103, atribuite miticului Hermes Trismegistul.<\/p>\n
\u00cen sensul s\u0103u cel mai vechi, cuv\u00e2ntul \u201ehermetism\u201d, deriv\u0103 din numele grecesc al zeului egiptean Thot, cu semnifica\u021bia \u201emesagerul\u201d, \u201einterpretul\u201d sau \u201evestitorul zeilor\u201d. Pentru egipteni, Hermes-Thot, ca zeu al \u00een\u021belepciunii, a reprezentat inima lui Ra \u0219i \u00eel g\u0103sim personificat, \u00een mitul lui Osiris, ca scrib \u0219i st\u0103p\u00e2n al Maat (al Justi\u021biei \u0219i al Ordinului Cosmic), cu cap de pas\u0103re ibis.<\/p>\n
Cu toate acestea, dup\u0103 cum a demonstrat savantul Isaac Casaubon \u00een 1614, textele hermetice provin din Alexandria secolelor II \u0219i III. Potrivit lui Casaubon, aceste texte combinau magia \u0219i astrologia cu filosofia greac\u0103 \u0219i cre\u0219tin\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t ele nu puteau fi scrise de un \u00een\u021belept al Egiptului antic. Astfel de abord\u0103ri au dat lovitura de gra\u021bie \u201ehermeticilor\u201d care, din acel moment, au fost considera\u021bi a fi falsificatori.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Isaac Casaubon avea foarte mult\u0103 dreptate, \u00eentruc\u00e2t acestea sunt texte ale diver\u0219ilor mae\u0219tri, atribuite, \u00een semn de respect, lui Hermes. Acum, ele nu sunt impregnate de \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile ini\u021biatice \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite \u00een \u201eCasele Vie\u021bii\u201d din vechile temple egiptene, ci infiltrate de \u00een\u021belepciunea greac\u0103.<\/p>\n
\u201eCorpus Hermeticum\u201d<\/em><\/p>\n Exist\u0103 dovezi ale literaturii ermetice din primele secole dinaintea erei noastre, cum este cazul manualului astrologic \u201eSalmeschoianaka\u201d (\u00een jurul secolelor II – I \u00ee.Hr.), atribuit lui Nechepo \u0219i Petosiris (unul dintre cei cinci mari preo\u021bi ai lui Thot la Hermepolis Magna), sau \u201eLiber Hermetis\u201d (\u201eCartea lui Hermes\u201d, din care a supravie\u021buit un singur manuscris, care este p\u0103strat \u00een Biblioteca Britanic\u0103 – Codex Harleianus- datat 1431, probabil o copie, a unui manuscris din secolul al VI-lea sau al VII-lea d.Hr. Con\u021binutul s\u0103u deriv\u0103 din astrologia practicat\u0103 \u00een templele egiptene, la \u00eenceputul secolului al II-lea \u00ee.Hr.).<\/p>\n Strabon (mijlocul secolului I \u00ee.Hr., \u00een jurul anului 20 d.Hr.), \u00een \u201eGeographia\u201d sa, c\u00e2nd descrie Egiptul, subliniaz\u0103 c\u0103 \u00een Heliopolis i s-au ar\u0103tat re\u0219edin\u021bele preo\u021bilor \u0219i \u0219colile lui Platon \u0219i Eudox, afirm\u00e2nd c\u0103 ambii filosofi au petrecut 13 ani cu preo\u021bii egipteni (XVII 1,29). El afirm\u0103, de asemenea, c\u0103 preo\u021bii din Teba, considera\u021bi de cei mai \u00een\u021belep\u021bi filosofi \u0219i astronomi, \u0219i-au trasat \u00een\u021belepciunea p\u00e2n\u0103 la Hermes: \u201eEi atribuie lui Hermes cunoa\u0219terea acestui gen\u201d (XVII, 1,46).<\/p>\n Cu toate acestea, Plutarh, filosof grec \u0219i preot a lui Apollo la Delfi, (46-120 d.Hr.), este primul autor clasic ce face aluzie la c\u0103r\u021bile lui Hermes, \u00een tratatul s\u0103u \u201eDe Isis \u0219i Osiris\u201d:<\/p>\n \u201eConform C\u0103r\u021bilor lui Hermes, referindu-se la numele sacre, puterea care comand\u0103 circumvolu\u021bia soarelui se nume\u0219te Horus …\u201d (Plutarh- Isis \u0219i Osiris, 61).<\/p>\n Importan\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor hermetice printre neoplatonici este evident\u0103 la \u00eenceputul c\u0103r\u021bii \u201eDe Mysteriis Aegyptiorum\u201d (\u201eDespre misterele egiptene\u201d) a filosofului grec Jamblichus din Calcis (a doua jum\u0103tate a secolului al III-lea, \u00een jurul anului 330 d.Hr.) care afirm\u0103 c\u0103 filosofia sa trebuie interpretat\u0103 \u201edup\u0103 vechile stele ale lui Hermes, pe care, chiar \u00eenainte, Platon, iar Pitagora, doar dup\u0103 ce le-au citit \u00een \u00eentregime, le-au folosit pentru a-\u0219i crea filosofia\u201d. \u0218i adaug\u0103: \u201e[textele] care circul\u0103 sub numele de Hermes con\u021bin opinii ermetice, chiar dac\u0103 sunt adesea exprimate \u00een limbajul filosofilor; ele au fost, de fapt, transcrise din limba egiptean\u0103 de oameni neexperimenta\u021bi \u00een filosofie \u201e (Jamblichus\u201d,De Mysteriis Aegyptiorum „). O astfel de afirma\u021bie coroboreaz\u0103 ideea c\u0103, de\u0219i” hermeticii „care au venit \u00een zilele noastre provin din lumea elen\u0103 antic\u0103, sunt \u00eenc\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi care deriv\u0103 din \u0219colile ini\u021biatice ale Egiptului.<\/p>\n \u00cen primele secole ale erei noastre, c\u0103r\u021bile lui Hermes Trismegistus au ajuns s\u0103 se bucure de o mare autoritate \u00een cadrul Bisericii Romano-Catolice. Lactantius, de exemplu, \u00een \u201eDivinae institutionses\u201d (un tratat din \u0219apte c\u0103r\u021bi, pe care a \u00eenceput s\u0103-l conceap\u0103 \u00een jurul anului 304 d.Hr., \u0219i \u00een care expune principiile doctrinei cre\u0219tine) folose\u0219te la scar\u0103 larg\u0103 citatele autorilor clasici, \u00een special Cicero \u0219i Virgil, tot din oracolele sibiline \u0219i din \u201eCorpus Hermeticum\u201d. Curios este faptul c\u0103 citeaz\u0103 rar Biblia. Lactantius \u00eel consider\u0103 pe Hermes Trismegistul (\u00eempreun\u0103 cu oracolele sibiline) un anticipator al cre\u0219tinismului. Clement din Alexandria, la r\u00e2ndul s\u0103u, (mijlocul secolului al II-lea, \u00eenceputul secolului al III-lea d.Hr.), \u00een lucrarea sa \u201eStromata\u201d, pe l\u00e2ng\u0103 referirea la diferite forme de divina\u021bie, se refer\u0103 la o serie de c\u0103r\u021bi astrologice (42 de volume) scrise de Hermes Trismegistul, precum \u0219i alte scrieri ermetice folosite \u00een timpul procesiunii de cult egiptean. Filosoful \u0219i teologul Pedro Abelardo (1079\/1142), merge p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t spune c\u0103 Hermes \u201ef\u0103r\u0103 ajutorul Revela\u021biei, dar prin folosirea ra\u021biunii, a ajuns la cunoa\u0219terea lui Dumnezeu \u0219i chiar a Treimii\u201d (\u201e Theologia summi boni „).<\/p>\n \u201eHermeticii\u201d \u00een timpul Evului Mediu \u0219i Rena\u0219terii<\/em><\/p>\n Dup\u0103 atacurile lui Augustin de Hipona asupra hermetismului \u00een \u201eOra\u0219ul lui Dumnezeu\u201d, interesul pentru Hermes al \u0219tiin\u021belor scade, de\u0219i flac\u0103ra este p\u0103strat\u0103 vie \u00een micile cercuri filosofice bizantine, asimil\u00e2ndu-l pe Hermes cu Idris sau cu Enohul biblic.<\/p>\n \u00cen secolul al XII-lea, sosirea masiv\u0103 a textelor platonice \u00een Europa a determinat un mic grup de autori (Toma de Aquino, Albert cel Mare, Thierry de Chartres, Vincent de Beauvais …) s\u0103 se orienteze cu interes c\u0103tre textele hermetice, de\u0219i apari\u021bia hermetismul \u00een Europa a venit odat\u0103 cu c\u0103derea Constantinopolului \u00een 1453 \u0219i, prin urmare, exilul \u00een\u021belep\u021bilor, \u00een principal spre Italia. Al\u0103turi de \u00een\u021belep\u021bi au venit \u0219i o serie \u00eentreag\u0103 de c\u0103r\u021bi hermetice.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 la Rena\u0219tere, singura carte a lui Hermes care a circulat \u00een Europa a fost \u201eAsclepius\u201d, din care au existat numeroase exemplare \u00een limba latin\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XII-lea.<\/p>\n \u00cen jurul anului 1460, printr-un agent trimis de Cosimo de Medici s\u0103 caute manuscrise antice, un text grecesc provenit din Macedonia, atribuit lui Hermes Trismegistul, ajunge la Floren\u021ba. Acesta a inclus copii ale tratatelor I-XIV ale \u201eCorpus Hermeticum\u201d (actualul Laurentianus LXXI 33 A). Umanistul italian Marsilio Ficino, la solicitarea protectorului s\u0103u, Cosimo de Medici, l-a tradus \u00een latin\u0103. Ficino vede aceste 14 tratate ermetice ca fiind capitole ale unei lucr\u0103ri pe care a numit-o \u201ePoimandr\u00e9s\u201d. Mai t\u00e2rziu, Richard Reitsentein, \u00een versiunea sa de \u201ePoimandr\u00e9s\u201d, a inventat numele \u201eCorpus Herm\u00e9ticum\u201d.<\/p>\n Hermes Trismegistul a fost v\u0103zut de umani\u0219tii de talia lui Marsilio Ficino sau Pico de Mir\u00e1ndola, ca model al \u00een\u021beleptului, transmi\u021b\u0103torului \u0219i restaurator al cunoa\u0219terii esoterice sacre, ca trezorier al unei cunoa\u0219teri ancestrale (anterioar\u0103 Potopului universal), conduc\u00e2nd la o revela\u021bie a lumilor invizibile \u0219i trezirea adev\u0103ratei esen\u021be divine a fiin\u021bei umane printr-o tripl\u0103 transmutare alchimic\u0103 a con\u0219tiin\u021bei, precum \u0219i o entitate capabil\u0103 s\u0103 revitalizeze esoterismul cre\u0219tin pierdut. \u00cen acest sens, a reprezentat for\u021ba spiritual\u0103 capabil\u0103 s\u0103 transmute sufletul \u0219i s\u0103 provoace o rena\u0219tere interioar\u0103 prin Cunoa\u0219tere (nu intelectual\u0103, care aduce doar cunoa\u0219tere par\u021bial\u0103), plec\u00e2nd de la faptul c\u0103 adev\u0103rata Cunoa\u0219tere nu poate fi realizat\u0103 dec\u00e2t prin scufundarea \u00een \u201eCraterul\u201d plin de for\u021be divine, la care face aluzie \u201eCorpus Hermeticum\u201d.<\/p>\n