Crizele provoac\u0103 fric\u0103 \u0219i este chiar un lucru de bun-sim\u021b s\u0103 \u00ee\u021bi fie team\u0103. Frica face parte din modul \u00een care organismul nostru reac\u021bioneaz\u0103 ca r\u0103spuns la un pericol. Frica apare \u201eautomat\u201d \u0219i este evocat\u0103 de a\u0219a-numitul sistem limbic – o structur\u0103 veche situat\u0103 ad\u00e2nc \u00een creier care este responsabil\u0103 de sentimentele \u0219i impulsurile noastre. La fel ca \u00een cazul regnului animal, frica \u00eei determin\u0103 pe oameni fie s\u0103 \u201e\u00eenghe\u021be\u201d, s\u0103 se simt\u0103 ca paraliza\u021bi (reflexul \u201epretinderii c\u0103 sunt mor\u021bi\u201d), ori s\u0103 fie gata de a se mobiliza, aleg\u00e2nd lupta sau fuga de situa\u021bie.<\/p>\n
Ne sim\u021bim adesea, la \u00eenceput paraliza\u021bi sau \u0219oca\u021bi, atunci c\u00e2nd apare un pericol sau c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat ceva teribil. Urmeaz\u0103 apoi o faz\u0103 de activitate intens\u0103, de disperare, de neputin\u021b\u0103 – de fric\u0103. Uneori nu experiment\u0103m frica ca atare, ci o transform\u0103m \u00een sentimente de furie, nelini\u0219te \u0219i depresie sau chiar \u00een simptome fizice. Evitarea sau blocarea fricii (care apare cel mai ades subcon\u0219tient) nu o face dec\u00e2t s\u0103 o intensifice \u0219i s\u0103 duc\u0103 la frica de fric\u0103.<\/p>\n
O persoan\u0103 poate fi complet lovit\u0103 de fric\u0103<\/strong><\/p>\n Putem spune c\u0103 frica se exprim\u0103 pe mai multe niveluri: fizic, emo\u021bional \u0219i mental – iar \u00een cele din urm\u0103 se exprim\u0103 \u00een comportamentul nostru.<\/p>\n \u0218tim c\u0103 palpita\u021biile intense ale inimii, dificult\u0103\u021bile de respira\u021bie, ame\u021belile, tremur\u0103turile, transpira\u021biile, senza\u021bia de sl\u0103biciune ori de r\u0103u etc. fac parte din simptomele fizice ale fricii. \u00cen g\u00e2ndurile \u0219i sentimentele noastre teama se manifest\u0103 ca fiind vulnerabili, neputincio\u0219i, lipsi\u021bi de puterea de a controla situa\u021bia, neputincio\u0219i \u0219i dispera\u021bi. Frica are leg\u0103tur\u0103 cu sentimentul de constr\u00e2ngere – at\u00e2t la nivel fizic, c\u00e2t \u0219i \u00een modul \u00een care sim\u021bim \u0219i g\u00e2ndim. Frica ne poate lua complet \u00een st\u0103p\u00e2nire g\u00e2ndurile \u0219i sentimentele. G\u00e2ndurile se \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul catastrofei – fie ea real\u0103 sau presupus\u0103. G\u00e2ndurile clar structurate \u0219i rezolvarea problemelor devin dificile sau pur imposibile. Este corect s\u0103 spui expresia: \u201efrica este un prost sfetnic\u201d.<\/p>\n Recunoa\u0219terea fricii \u0219i dep\u0103\u0219irea ei<\/strong><\/p>\n Frica este un factor important pentru supravie\u021buirea noastr\u0103, face parte din noi. Modul \u00een care ne confrunt\u0103m cu frica este \u00eens\u0103 foarte variat, \u00een func\u021bie de dispozi\u021bia noastr\u0103, felul \u00een care am fost crescu\u021bi \u0219i posibila noastr\u0103 situa\u021bie social\u0103. Un terapeut de \u00eencredere nu poate promite s\u0103 ne \u00eendep\u0103rteze temerile. Dar el sau ea ne poate ajuta prin terapie \u00een dep\u0103\u0219irea fricilor ira\u021bionale. De-a lungul vie\u021bii, persoanele s\u0103n\u0103toase din punct de vedere mental \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 se descurce singure cu fricile lor. Toat\u0103 lumea le dep\u0103\u0219e\u0219te \u00een felul s\u0103u.<\/p>\n Noul \u0219i necunoscutul<\/strong><\/p>\n Situa\u021biile ce nu ne sunt familiare \u0219i care sunt necunoscute pentru noi sunt acele situa\u021bii ce produc team\u0103, deoarece, \u00eenc\u0103 nu am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 ne ocup\u0103m de ele. Percepem noul \u0219i necunoscutul ca fiind amenin\u021b\u0103tor, mai ales atunci c\u00e2nd ne \u201elove\u0219te\u201d f\u0103r\u0103 avertisment. \u0218i totu\u0219i, ne poate provoca \u0219i curiozitate \u0219i interes. Frica ne poate \u021bine treji \u0219i alerta \u00een caz de urgen\u021b\u0103. Curajul \u0219i voin\u021ba de a supravie\u021bui apar \u00een noi \u0219i apare o poten\u021bial\u0103 capacitate creativ\u0103, ce p\u00e2n\u0103 acum nu ne era cunoscut\u0103.<\/p>\n Iar fricile sunt legate de etapele de dezvoltare din propria noastr\u0103 via\u021b\u0103. Schimb\u0103rile radicale din via\u021b\u0103 ne pot determina s\u0103 c\u0103dem \u00eentr-o criz\u0103, cum ar fi \u00eenceperea gr\u0103dini\u021bei, a \u0219colii, intrarea \u00een pubertate, \u00eenceperea studiilor academice sau \u00eenceperea unei profesii, stabilirea unei uniuni civile, na\u0219terea unui copil, \u0219omajul \u0219i confruntarea cu finalul vie\u021bii, boal\u0103, \u0219i moarte.<\/p>\n Privindu-ne pe noi \u00een\u0219ine<\/strong><\/p>\n Frica ne confrunt\u0103 cu propria noastr\u0103 vulnerabilitate \u0219i cu sentimentul fundamental de amenin\u021bare \u00een aceast\u0103 lume. \u00cen cele din urm\u0103, frica ne confrunt\u0103 cu sinele nostru. Nu este vorba doar despre starea noastr\u0103 fizic\u0103, ci \u0219i despre afec\u021biune, despre aprecierea \u0219i despre punerea \u00een pericol a propriei percep\u021bii de sine sau a pozi\u021biei \u00een societate.<\/p>\n Modelele de g\u00e2ndire joac\u0103 un rol esen\u021bial aici. Ele curg automat (incon\u0219tient), ne restric\u021bioneaz\u0103, ne definesc. Suntem la mila acestor g\u00e2nduri dac\u0103 nu reu\u0219im s\u0103 le sfid\u0103m \u0219i s\u0103 le schimb\u0103m.<\/p>\n \u00cen cercetarea psihologic\u0103, s-a dovedit a fi semnificativ un aspect, atunci c\u00e2nd vine vorba despre reducerea temerilor noastre: sentimentul de a avea control asupra situa\u021biei. Frica este minimizat\u0103 atunci c\u00e2nd \u0219tim ce s\u0103 facem pentru a dep\u0103\u0219i problema. Poate fi o solu\u021bie eficient\u0103, dar adesea, este o strategie de evitare.<\/p>\n Frica cre\u0219te atunci c\u00e2nd dorim s\u0103 o evit\u0103m. Lucrul de care fugim doar se apropie. Atunci apare frica de fric\u0103. Iar atunci, este important s\u0103 ne uit\u0103m la sinele nostru interior, s\u0103 ne uit\u0103m la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een interior.<\/p>\n Teama de examene<\/strong><\/p>\n Toat\u0103 lumea a experimentat la un moment dat \u00een via\u021b\u0103 frica de examen, dar asta nu e ceva r\u0103u, c\u0103ci nu putem ob\u021bine performan\u021be optime \u00eentr-o stare complet relaxat\u0103. Avem nevoie de o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 a stimul\u0103rii fizice, a nelini\u0219tii sau a fricii. Cu toate acestea, dac\u0103 frica predomin\u0103, ne va bloca procesele de g\u00e2ndire \u0219i memorare. <\/p>\n Dac\u0103 se \u00eencearc\u0103 evitarea fricii f\u0103r\u0103 a se confrunta deloc cu materia \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, se va crea un cerc vicios, ceea ce \u00eenseamn\u0103 am\u00e2narea revizuirii materiei \u0219i a examenului. Este util s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u021bia asupra fricii, s\u0103 o lu\u0103m pe jum\u0103tate \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 tr\u0103im con\u0219tient cu ea. Atunci frica este redus\u0103.<\/p>\n Majoritatea oamenilor \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze situa\u021bii de via\u021b\u0103 care s\u0103 ofere securitate \u0219i \u00een care lucrurile sunt \u00een mare m\u0103sur\u0103 previzibile. Cu c\u00e2t o astfel de tendin\u021b\u0103 este mai puternic\u0103, cu at\u00e2t este mai mare incertitudinea atunci c\u00e2nd se dezvolt\u0103 brusc crize, a\u0219a cum ar fi pandemia Corona, de exemplu. Temerile trec de la temerile de a face efectiv boala, la temerile de a pierde locul de munc\u0103, la temerile de a deveni izolat.<\/p>\n Posibilit\u0103\u021bi spirituale<\/strong><\/p>\n Con\u0219tiin\u021ba de sine este \u00eenceputul \u00een\u021belepciunii iar aceasta \u00eenseamn\u0103 sf\u00e2r\u0219itul fricii. (Krishnamurti)<\/p>\n Credem, oare, c\u0103 o persoan\u0103 care se str\u0103duie\u0219te din punct de vedere spiritual nu ar trebui s\u0103 cunoasc\u0103 teama?<\/p>\n Dac\u0103 o facem, atunci ced\u0103m unei grave gre\u0219eli \u0219i nu reu\u0219im s\u0103 ne realiz\u0103m conexiunea existen\u021bial\u0103 \u0219i organic\u0103.<\/p>\n Dar cum ar trebui noi, ca oameni ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 evolueze spiritual, s\u0103 ne abord\u0103m temerile?<\/p>\n Experimentarea sinelui – cu toate temerile noastre<\/strong><\/p>\n Ori de c\u00e2te ori dorim s\u0103 ne calm\u0103m, at\u00e2t \u00een \u200b\u200binterior, c\u00e2t \u0219i \u00een exterior – fie prin contemplare, fie prin medita\u021bie, sim\u021bim mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd temerile noastre impun\u00e2ndu-se asupra noastr\u0103. Dar acesta este un lucru bun, deoarece suntem \u00een situa\u021bia de a ne putea recunoa\u0219te calit\u0103\u021bile, at\u00e2t cele personale c\u00e2t \u0219i pe cele general umane; \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de modul \u00een care ne mi\u0219c\u0103m \u0219i ne afirm\u0103m eul con\u0219tient \u00een aceast\u0103 lume \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m ce metode aplic\u0103m pentru a ne forma drumul \u00een Via\u021b\u0103. Cu c\u00e2t este mai serioas\u0103 c\u0103utarea noastr\u0103 spiritual\u0103, cu at\u00e2t este mai profund\u0103 \u00een\u021belegerea propriei noastre fiin\u021be \u0219i, de asemenea, a temerilor noastre.<\/p>\n Cum ar trebui s\u0103 ne confrunt\u0103m cu acest sentiment puternic \u0219i nepl\u0103cut pe care am prefera s\u0103-l l\u0103s\u0103m s\u0103 dispar\u0103 c\u00e2t mai repede? Este clar \u00een acest sens c\u0103 orice dezvoltare spiritual\u0103 nu ne conduce automat la o stare psihologic\u0103 de a ne sim\u021bi cuib\u0103ri\u021bi confortabil \u00eentr-un nori\u0219or de vat\u0103.<\/p>\n Un anumit grad de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u0219i stabilitate este important pentru experimentarea procesului \u00een care temerile se risipesc \u00een cele din urm\u0103: ne \u00eendrept\u0103m spre ele \u0219i le experiment\u0103m \u00eentr-o manier\u0103 mult mai clar\u0103 \u0219i con\u0219tient\u0103: exist\u0103 frica de e\u0219ec, frica de respingere, frica de a pierde propriul c\u00e2\u0219tig material \u0219i buna s\u0103n\u0103tate, frica de persoanele din propria familie … Toate aceste frici sunt legate de anumite g\u00e2nduri, realiste sau nerealiste, percep\u021bii \u0219i fantezii. Le experiment\u0103m \u0219i vedem cum toate aceste g\u00e2nduri \u0219i sentimente apar \u00een noi, le toler\u0103m \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, ne concentr\u0103m pe Calea spiritual\u0103 – \u201esoarele\u201d spiritual, Spiritul. Putem numi aceast\u0103 parte a c\u0103ii \u201eEndura\u201d.<\/p>\n Angajamentul fa\u021b\u0103 de Spiritual<\/strong><\/p>\n Cuv\u00e2ntul Endura \u00eenseamn\u0103 \u201erezisten\u021b\u0103\u201c. [1] A\u0219adar, dac\u0103 putem rezista temerilor ce apar \u00een noi \u00eempreun\u0103 cu toate elementele lor fizice \u0219i de g\u00e2ndire, atunci putem vedea prin ele – \u0219i prin urmare \u0219i prin ata\u0219amentele noastre. Este vorba de a nu reac\u021biona, de a practica \u201ea nu face nimic\u201d \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, de a avea \u00eencredere \u00een puterile spirituale \u0219i \u00een c\u00e2mpul spiritual cu o n\u0103zuin\u021b\u0103 profund\u0103, \u0219i de a te d\u0103rui acestora. Primim puterea de a o face din acest c\u00e2mp energetic. Dac\u0103 suntem capabili s\u0103 persever\u0103m \u00een acest devotament \u0219i angajament fa\u021b\u0103 de puterea spiritual\u0103 – care este concomitent unica iubire – atunci se \u00eent\u00e2mpl\u0103 un miracol: toate temerile noastre se risipesc. Am putut s\u0103 le detect\u0103m chiar de la originile lor \u0219i s\u0103 le toler\u0103m. Con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 experimenteaz\u0103 \u00een ele modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 puterile acestei lumi \u0219i este capabil\u0103 s\u0103 fac\u0103 diferen\u021ba \u00eentre munca acestor frici \u0219i opera puterilor spirituale.<\/p>\n Cum \u00eencol\u021be\u0219te o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 <\/strong> <\/p>\n Experimenteaz\u0103 cum \u00een inim\u0103 \u00eencol\u021be\u0219te s\u0103m\u00e2n\u021ba unei manifest\u0103ri divine – o existen\u021b\u0103 ce este liber\u0103 de moarte \u0219i suferin\u021b\u0103 \u0219i, prin urmare, lipsit\u0103 de fric\u0103. Prezen\u021ba noastr\u0103 personal\u0103 este ca un bulg\u0103re de p\u0103m\u00e2nt ce con\u021bine aceast\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103. Exist\u0103 o coaj\u0103 \u00een jurul s\u0103m\u00e2n\u021bei, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 de obicei nu \u0219tim nimic despre ea. Aceast\u0103 coaj\u0103 este dezintegrat\u0103 de dorul de a-l sim\u021bi \u201epe cel\u0103lalt din noi\u201d. Atunci cre\u0219te posibilitatea unei noi vie\u021bi – \u00een energia ce erupe din aceast\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103.<\/p>\n Temerile legate de calea spiritual\u0103 se risipesc, de asemenea. Admira\u021bia poate fi important\u0103 pentru noi pe aceast\u0103 cale, \u0219i ne putem teme de nepl\u0103ceri ori disconfort. Frica poate ap\u0103rea pe cale atunci c\u00e2nd am dori s\u0103 \u201eavans\u0103m\u201d spiritual, c\u00e2nd avem \u00eendoieli \u00een propria noastr\u0103 \u00een\u021belepciune sau \u00eendoieli \u00een organiza\u021bia c\u0103reia ne-am al\u0103turat.<\/p>\n Dar toate acestea dispar atunci c\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 – din motive de perseveren\u021b\u0103 – \u00ee\u0219i experimenteaz\u0103 noul s\u0103u fundament erup\u00e2nd din ad\u00e2ncul inimii. Urc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la structurile organice ale creierului se dezvolt\u0103 certitudinea c\u0103 suntem integra\u021bi \u00eentr-un context superior – \u00eentr-un Plan de via\u021b\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 – \u00een Planul lui Dumnezeu cu lumea \u0219i omenirea. Resim\u021bim c\u0103 suntem parte integrant\u0103 in cadrul acestui Plan, c\u0103 revenim la el.<\/p>\n Aldous Huxley a spus urm\u0103toarele: C\u00e2nd spiritul este absorbit complet de o problem\u0103, oricare ar fi aceasta, atunci, el \u00ee\u0219i pierde o parte din fric\u0103.<\/p>\n Numai atunci c\u00e2nd spiritul este absorbit de iubirea \u0219i cunoa\u0219terea sursei divine, el se poate elibera pe deplin de orice fric\u0103.<\/p>\n <\/p>\n [1] Preluat\u0103 din Calea spiritual\u0103 a catharilor din Evul Mediu<\/em><\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":10240,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110096],"tags_english_":[],"class_list":["post-90943","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-science-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/90943","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/10240"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90943"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90943"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=90943"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=90943"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}