Tr\u0103im \u00eentr-o er\u0103 \u00een care \u00eentotdeauna se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva, exist\u0103 o perpetu\u0103 preocupare, iar aceast\u0103 mi\u0219care constant\u0103 este \u00eenso\u021bit\u0103 \u0219i de un poten\u021bial spiritual, un pas spiritual ce este acum deschis \u00een timpurile noastre moderne. Marii \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori spirituali care au venit la noi de-a lungul veacurilor, au f\u0103cut \u00eentotdeauna acest pas \u0219i ne-au ar\u0103tat un exemplu pe care l-am putut urma. Astfel, aceast\u0103 posibilitate s-a conturat \u0219i s-a manifestat \u00een memoria naturii, care \u00een timpul nostru, \u00ee\u0219i radiaz\u0103 influen\u021ba asupra umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Acest poten\u021bial ce este conectat la con\u0219tiin\u021b\u0103, poetul german Hoelderlin l-a amintit \u00een poemul s\u0103u \u201eStejarii\u201d, folosind cuvintele: <\/p>\n
\u201eFiecare dintre voi este o lume<\/em><\/p>\n Tr\u0103i\u021bi asemenea stelelor cerului <\/em><\/p>\n Fiecare din voi, un Dumnezeu<\/em><\/p>\n \u00cempreun\u0103 \u00een liber\u0103 uniune.\u201c<\/em><\/p>\n Aceste cuvinte indic\u0103 o posibilitate; o spiritualitate poten\u021bial\u0103 din noi: asemenea stelelor cerului, fiecare dintre noi este un poten\u021bial Dumnezeu, o lume \u00een miniatur\u0103, un microcosmos, cu to\u021bii coexist\u00e2nd \u00eempreun\u0103 \u00een unitate \u0219i libertate.<\/p>\n \u00cen urm\u0103 cu dou\u0103 mii \u0219i jum\u0103tate de ani, filosoful grec Pitagora \u00ee\u0219i \u00eenv\u0103\u021ba elevii aceea\u0219i filosofie spiritual\u0103, de\u0219i la acea epoc\u0103, mesajul era par\u021bial ascuns \u00eentr-un limbaj voalat, datorit\u0103 antagonismului dintre puterile \u0219i autorit\u0103\u021bile acelor vremuri. Nu era \u00eenc\u0103 momentul potrivit pentru acest mesaj.<\/p>\n \u00cen ad\u00e2ncul fiin\u021bei noastre, suntem un Dumnezeu. Isus ne spune: \u201eVoi sunte\u021bi zei\u201d (Ioan 10, 34). Putem fie accepta, fie respinge acest lucru, dar pentru mul\u021bi dintre noi, vine un moment \u00een via\u021ba noastr\u0103, o experien\u021b\u0103 a vie\u021bii interioare, ce ne poate schimba toate opiniile anterior sus\u021binute. Iar aceast\u0103 \u201etrezie\u201d este \u00een cre\u0219tere \u00een vremurile noastre. Din ce \u00een ce mai mul\u021bi oameni se confrunt\u0103 cu o schimbare de con\u0219tiin\u021b\u0103, o schimbare condus\u0103 din interiorul ad\u00e2ncurilor fiin\u021bei lor.<\/p>\n Cine sunt? Aceast\u0103 \u00eentrebare este rostit\u0103 de tot mai mul\u021bi oameni, dar r\u0103spunsul nu poate fi g\u0103sit \u00een aceast\u0103 lume.<\/p>\n Cine \u0219i ce este \u201eeul\u201d?<\/strong><\/p>\n \u201eEul\u201d percepe ceea ce \u00eel \u00eenconjoar\u0103. \u201eEu\u201d m\u0103 uit \u00een jur \u0219i astfel sunt centrul unui \u201ecerc\u201d ce apare prin percep\u021biile mele. Lumea este \u00een afara mea \u0219i are un impact asupra \u201esinelui\u201d meu interior, \u00een timp ce con\u0219tiin\u021ba mea interac\u021bioneaz\u0103 continuu at\u00e2t cu interiorul c\u00e2t \u0219i cu exteriorul meu. Pe plan intern, generez continuu \u201ecentrul\u201d, iar experien\u021bele \u0219i percep\u021biile mele de via\u021b\u0103 se imprim\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba mea.<\/p>\n Michel de Montaigne (1533-1592) a dezvoltat acest lucru subliniind caracteristicile unice ce au evoluat pentru fiecare individ datorit\u0103 acestei st\u0103ri a \u201eeului\u201d:<\/p>\n \u201cSuntem compu\u0219i din resturi colorate, fiecare rest fiind legat de celelalte at\u00e2t de slab \u00eenc\u00e2t fiecare flutur\u0103 dup\u0103 bunul plac. Con\u0219tiin\u021ba despre sine a fiec\u0103rui om este tot at\u00e2t de unic\u0103 \u0219i diferit\u0103 pe c\u00e2t suntem de diferi\u021bi fizic de absolut orice alt\u0103 fiin\u021b\u0103 uman\u0103. \u201d<\/p>\n \u201eFiecare dintre noi este o mul\u021bime, un grup numeros, o abunden\u021b\u0103 de sine<\/em>-uri.\u201d (Fernando Pessoa, 1888-1935)<\/p>\n Herman Hesse (1877-1962) a declarat:<\/p>\n \u201e\u00cen realitate […] nu numai eu, ci p\u00e2n\u0103 \u0219i cel mai naiv dintre noi, nu este o unitate, ci o lume foarte divers\u0103, un cer \u00eenstelat, un haos de forme, pa\u0219i \u0219i st\u0103ri, de mo\u0219teniri \u0219i posibilit\u0103\u021bi. […] Drept corp, fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 este una, dar ca suflet, nu. […] Corpul este \u00eentotdeauna unul, \u00eens\u0103 sufletul care \u00eel locuie\u0219te const\u0103 din nenum\u0103ra\u021bi \u2018unii\u2019. Prin urmare, fiin\u021ba uman\u0103 este asemenea unei cepe, a unui bulb, format\u0103 din mai multe straturi, un \u021besut format din mai multe fire.\u201d<\/p>\n To\u021bi ace\u0219ti autori au \u00eencercat, \u00een felul lor, s\u0103 ne influen\u021beze con\u0219tiin\u021ba, s\u0103 ne deschid\u0103 con\u0219tiin\u021ba c\u0103tre un nivel superior de g\u00e2ndire. Iar aceasta se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een timpul unor anumite experien\u021be de via\u021b\u0103, \u00een care con\u0219tientizarea noastr\u0103 este zguduit\u0103 \u0219i o nou\u0103 transparen\u021b\u0103 ne lumineaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba. \u201eEul\u201d experimenteaz\u0103 ceva din energia vie, energia fluid\u0103 a via\u021bii. \u0218i \u00eentr-un moment de deschidere vie, vedem c\u0103 toat\u0103 via\u021ba este conectat\u0103; c\u0103 exist\u0103 un flux \u0219i un reflux ce este modelat de activitatea for\u021belor suflete\u0219ti. \u00cencepem s\u0103 vedem c\u0103 toate formele de via\u021b\u0103 sunt, de asemenea, pline de tr\u0103iri suflete\u0219ti ce ne vorbesc despre lumile subtile ascunse dar active \u00een spatele lumii vizibil manifestate.<\/p>\n Dar ce e cu fiin\u021ba uman\u0103?<\/p>\n \u00cen acest sens, Herman Hesse afirm\u0103:<\/p>\n \u201eFiin\u021ba uman\u0103 nu este o form\u0103 solid\u0103, permanent\u0103, ci mai degrab\u0103 o \u00eencercare \u0219i o traversare. El nu este altceva dec\u00e2t podul \u00eengust \u0219i periculos dintre natur\u0103 \u0219i spirit. Destinul s\u0103u cel mai profund \u00eel \u00eendreapt\u0103 spre spirit, spre Dumnezeu, \u00een timp ce arz\u0103torul s\u0103u dor de sine \u00eel aduce \u00eenapoi la natur\u0103, mama sa. Via\u021ba lui se clatin\u0103, tem\u0103tor, \u00eentre aceste dou\u0103 puteri. Ceea ce oamenii \u00een\u021beleg prin termenul de fiin\u021b\u0103 uman\u0103 este doar un acord civil efemer. \u201d[1]<\/p>\n \u201eSufletul a fost creat \u00eentr-un loc dintre timp \u0219i eternitate, ambele ating\u00e2ndu-l. Cu for\u021bele sale superioare, sufletul atinge eternitatea, iar cu for\u021bele sale inferioare, atinge timpul. \u201d(Maestrul Eckhart)<\/p>\n Eu \u0219i non-eu<\/strong><\/p>\n C\u00e2nd contempl\u0103m natura fiin\u021bei \u201ceu\u201d, e posibil s\u0103 putem deveni con\u0219tien\u021bi, folosindu-ne de ochiul nostru interior, de dizolvarea a mai multor lumi energetice subtile pe m\u0103sur\u0103 ce acestea se transform\u0103 \u00eentr-un \u201eneant\u201d spiritual. \u0218i, dup\u0103 cum \u0219tim, totul provine din acest \u201eneant\u201d; acesta creeaz\u0103 totul \u0219i totul se \u00eentoarce la el. R\u0103m\u00e2ne doar con\u0219tiin\u021ba pur\u0103.<\/p>\n Dac\u0103 ne concentr\u0103m aten\u021bia asupra momentului prezent, asupra eternului \u201eacum\u201d, putem experimenta, pornind din interior, c\u0103 suntem crea\u021bi, dar suntem \u0219i dizolva\u021bi \u00een fiecare moment; existen\u021ba noastr\u0103 este supus\u0103 continuu unui ciclu de na\u0219tere \u0219i moarte. Numai con\u0219tientizarea noastr\u0103 este constant\u0103.<\/p>\n \u00cen filosofia hermetic\u0103 citim:<\/p>\n \u2018Dumnezeu este un cerc nesf\u00e2r\u0219it al c\u0103rui centru este peste tot \u0219i a c\u0103rui circumferin\u021b\u0103 nu este nic\u0103ieri. \u201d[2]<\/p>\n Avem aici de-a face cu un Adev\u0103r fundamental. La cel mai \u00eenalt nivel spiritual, nivelul nefiin\u021bei, spiritul pur, eternul \u201eeu\u201d, devine centrul. Reprezentat printr-un punct \u00een centrul cercului, totu\u0219i acesta nu este o substan\u021b\u0103, nu este material. Este un principiu care atrage substan\u021b\u0103 \u00een jurul s\u0103u, cre\u00e2nd o sfer\u0103. Astfel apar periferiile din jurul centrului \u0219i toate sunt unice, reflect\u00e2nd principiul central. Abunden\u021ba \u0219i diversitatea existen\u021bei se reflect\u0103 \u00een fiecare fiin\u021b\u0103. Dar \u201ceu\u201d este \u0219i un loc periferic, o reflectare a centralului Eu divin – \u00een interiorul centrului meu.<\/p>\n Arhetipul, principiul, reflexia \u0219i substan\u021ba, sunt, de asemenea, \u00een comunicare constant\u0103, deoarece sunt o unitate. Impulsuri magnetice puternice radiaz\u0103 ne\u00eencetat de la centru c\u0103tre periferie \u0219i se \u00eentorc de la periferie la centru. Astfel, spa\u021biul dintre ele este \u00een continu\u0103 mi\u0219care. Este sufletul, c\u00e2mpul de manifestare dintre timp \u0219i eternitate; c\u00e2mpul \u00eent\u00e2lnirii. <\/p>\n Experien\u021bele de via\u021b\u0103 ale eului muritor, periferia, sunt \u00een mod constant absorbite de centrul divin, sc\u00e2nteia spiritului, eul etern, \u00een timp ce sc\u00e2nteia spiritului se reflect\u0103 constant \u00eenapoi \u00een c\u00e2mpul manifest\u0103rii. Exist\u0103 o interac\u021biune continu\u0103 \u00eentre cei doi. Toate g\u00e2ndurile, sentimentele \u0219i ac\u021biunile eului de natur\u0103 muritoare sunt comunicate instantaneu centrului \u0219i reflectate \u00eenapoi \u00eembog\u0103\u021bite cu impulsuri divine. Astfel, via\u021ba noastr\u0103 prime\u0219te scop \u0219i valoare printr-o perspectiv\u0103 intuitiv\u0103 \u0219i poate fi transformat\u0103 prin evolu\u021bie spiritual\u0103.<\/p>\n Suntem o aventur\u0103 cosmic\u0103! Divinitatea se experimenteaz\u0103 pe Sine \u00een noi, \u00een fiecare individ, prin urmare \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te experien\u021bele \u201esinelui\u201d. Prin urmare, \u201eeul\u201d nostru cap\u0103t\u0103 o importan\u021b\u0103 specific\u0103 ca semnifica\u021bie existen\u021bial\u0103 pentru Dumnezeul interior.<\/p>\n Angelus Silesius (1624-1677) misticul german a rezumat acest lucru spun\u00e2nd:<\/p>\n Rupt de mine, \u0219tiu c\u0103 Dumnezeu nu poate tr\u0103i un minut<\/em><\/p>\n Via\u021ba de-a\u0219 p\u0103r\u0103si-o Eu, nici El nu ar mai putea-o continua. [3]<\/em><\/p>\n Centrul meu este un principiu care prime\u0219te experien\u021be de via\u021b\u0103 prin substan\u021b\u0103, prin \u201eeu\u201d. Prin mine, cel mai interior \u201ceu\u201d devine Dumnezeu. Cu toate acestea, este posibil s\u0103 m\u0103 separ de Dumnezeul interior, pun\u00e2nd pur \u0219i simplu accentul pe mine. Pot \u00eencerca s\u0103 m\u0103 transform \u00eentr-un unic centru, umpl\u00e2ndu-mi mediul cu obiecte \u0219i valori pe care le raportez doar la personalitatea mea, cre\u00e2ndu-mi astfel propriul sens, prin voin\u021ba de sine \u0219i mediul pe care \u00eel creez. Consecin\u021ba este c\u0103 leg\u0103tura dintre divin \u0219i mine, centru \u0219i periferie, se retrage \u00een fundal \u0219i devine doar un \u0219ir de impulsuri vagi ce afecteaz\u0103 doar incon\u0219tientul. Un abis apare \u00een fiin\u021ba mea \u0219i conexiunea interioar\u0103 nu mai este coerent\u0103, de\u0219i centrul Divin continu\u0103 s\u0103 func\u021bioneze. <\/p>\n Impulsurile divine provoac\u0103 acum o criz\u0103 \u00een interiorul sinelui, o criz\u0103 existen\u021bial\u0103. Nici nu se poate altfel c\u0103ci leg\u0103tura, c\u00e2mpul sufletului, a disp\u0103rut \u00een mare m\u0103sur\u0103. Deci, for\u021bele centrului trebuie s\u0103 dizolve \u0219i s\u0103 rup\u0103 tot ceea ce cauzeaz\u0103 separarea, pentru a vindeca \u00eentreruperea conexiunii armonioase originale \u0219i a restabili principiul de ghidare interior. Acest lucru m\u0103 afecteaz\u0103 \u00eentr-un mod dramatic, dar duce \u0219i la punctul \u00een care ochii interiori se pot deschide.<\/p>\n \u00cen felul s\u0103u propriu de exprimare, Carl Jung \u00eent\u0103re\u0219te starea actual\u0103 a eului astfel: \u201eEul este o achizi\u021bie empiric\u0103 a unei existen\u021be individuale. Aparent rezult\u0103 dintr-o ciocnire cu mediul \u0219i odat\u0103 ce exist\u0103 ca subiect, se dezvolt\u0103 prin ciocniri suplimentare at\u00e2t cu mediul s\u0103u c\u00e2t \u0219i cu lumile sale interioare. Eul este personalitatea con\u0219tient\u0103. \u2019[4]<\/p>\n Filosoful Jochen Kirchhoff afirm\u0103:<\/p>\n \u201eDezvoltarea eului este o dorin\u021b\u0103 combativ\u0103 a con\u0219tiin\u021bei ce se aga\u021b\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i, ce se zbate \u00een sine \u00eens\u0103\u0219i. Lupta pentru con\u0219tiin\u021b\u0103 p\u0103trunde \u00een natur\u0103. C\u00e2nd un bulb se transform\u0103 \u00eentr-o plant\u0103, iar apoi se transform\u0103 \u00een floare, aceasta este o performa\u021b\u0103 pe care natura o realizeaz\u0103. Dup\u0103 un efort at\u00e2t de puternic, pare c\u0103 floarea e total lipsit\u0103 de greutate, \u0219i totu\u0219i prin floare, planta \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te p\u0103m\u00e2ntenitatea. \u201d<\/p>\n \u201eCe este universul dac\u0103 nu dezvoltarea con\u0219tiin\u021bei; o lupt\u0103 c\u0103tre lumin\u0103, form\u0103 \u0219i con\u0219tientizare? Toate suferin\u021bele, durerea \u0219i nenorocirea, toate lucrurile cumplite care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pot fi justificate doar cu aceast\u0103 perspectiv\u0103, mai \u00eenalt\u0103 \u0219i mai cuprinz\u0103toare, \u00een minte \u201d(Jochen Kirchhoff). [5] <\/p>\n Dup\u0103 experien\u021be nesf\u00e2r\u0219ite, eul p\u0103m\u00e2ntesc \u00ee\u0219i poate \u00eencepe drumul \u00eenapoi c\u0103tre centru, pentru a se reconecta cu Divina sa surs\u0103. Ajunge la ultima sa floare, petalele se maturizeaz\u0103 \u0219i este \u00eenv\u0103luit de nefiin\u021b\u0103, c\u0103z\u00e2nd \u00een final, la p\u0103m\u00e2nt, ca fruct. \u201eP\u0103m\u00e2ntul\u201d este p\u0103m\u00e2ntul pe care tr\u0103im, dar este \u0219i Dumnezeul interior. Prin dedicarea noastr\u0103 fa\u021b\u0103 de El, sufletul va fi vindecat, se va na\u0219te din nou din fiin\u021ba cea mai interioar\u0103 \u0219i va fi f\u0103r\u0103 greutate, eliberat din leg\u0103turile materiei.<\/p>\n E posibil, de asemenea, ca pe parcursul acestei c\u0103i de \u00eentoarcere, pe m\u0103sur\u0103 ce eul natural devine din ce \u00een ce mai con\u0219tient de trecerea sa, o fric\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een el, o team\u0103 de nefiin\u021b\u0103, de necunoscut. \u0218i totu\u0219i, \u00een dedica\u021bia noastr\u0103 pentru nelimitarea sufletului nou emergent, fiin\u021ba noastr\u0103 se va perfec\u021biona. \u201eNoi\u201d ne na\u0219tem din nou, din interior, din necunoscut. Pe aceast\u0103 cale dual\u0103 de cre\u0219tere \u0219i sc\u0103dere, dispari\u021bie \u0219i cre\u0219tere, \u00een aceast\u0103 \u201ecomunicare\u201d mereu \u00een cre\u0219tere cu Dumnezeul interior, vor exista momente de unitate, de unitate absolut\u0103. \u0218i pe m\u0103sur\u0103 ce se dizolv\u0103 aspecte ale vechiului sine, tot a\u0219a, secretul nemuririi apare dezv\u0103luit \u00een spa\u021biul nou oferit. Apoi, sim\u021bul unor crize mereu noi este \u00eemplinit \u0219i fluxul de revela\u021bii mereu experimentate ne va umple fiin\u021ba.<\/p>\n \u201e\u00cen tine exist\u0103 tot vizibilul \u0219i tot infinitul invizibil.\u201d (Rose Auslaender – 1901-1988: \u201e\u00cen tine\u201d)<\/p>\n [1]<\/a> Hermann Hesse, Lupul de step\u0103,<\/em> Suhrkamp Taschenbuch, 53. ed., P. 76-81<\/p>\n [2]<\/a> Citat \u00een: Joost Ritman, Biblioteca Filosofic\u0103 Hermetic\u0103, \u00een: Gnoza ermetic\u0103 de-a lungul secolelor; <\/em>Haarlem und Birnbach 2000, p. 668<\/p>\n [3]<\/a> Angelus Silesius, R\u0103zboiul Cherubian<\/em>, Erstes Buch, Vers 8 (The Cherubinic Pilgrim, First Book, verse 8, tradus de Frederic Palmer \u00een eseul s\u0103u: Angelus Silesius: Mistica secolului al XVII-lea<\/em>)<\/p>\n
\n