\u201eCeea ce este deasupra provine de la cel de jos, iar cel de jos este de la cel de sus, f\u0103c\u00e2nd minunile celui Unic\u201d – Hermes Trismegistus<\/p>\n
\u00cen \u201eTabla de smarald\u201d (o tabul\u0103 dat\u00e2nd din secolul al VIII-lea sau al IX-lea care este considerat\u0103 baza spiritual\u0103 a alchimiei) se face o referire clar\u0103 la conceptul de microcosmos (minutus mundus<\/em>, lumea mic\u0103), care este str\u00e2ns legat de macrocosmos.<\/p>\n Vedem, a\u0219adar, micul proiectat asupra marelui \u0219i, la r\u00e2ndul s\u0103u, o for\u021b\u0103 iradiant\u0103 din Cosmos (universul macrocosmic) care se reflect\u0103 \u00een lumea mic\u0103 (realitatea microcosmic\u0103) \u00een care este \u00eenserat\u0103 personalitatea uman\u0103. Iar acest lucru este confirmat de binecunoscutul apel al Oracolului de la Delphi: \u201e\u00cen Tine, se g\u0103se\u0219te ascuns Tezaurul Zeilor – O, Omule, cunoa\u0219te-te \u0219i vei cunoa\u0219te Universul \u0219i Zeii\u201d.<\/p>\n Dar ce este microcosmosul?<\/p>\n Filozoful grec Democrit, \u00eenc\u0103 din anul 300 \u00ee.Hr., \u00eei abordase deja principiul atunci c\u00e2nd vorbea despre conceptul de atom.<\/p>\n Realitatea atomilor reprezenta pentru Democrit arch\u00e9 (\u1f00\u03c1\u03c7\u03ae) – principiul generator \u0219i, simultan, conservator – fiin\u021ba imuabil\u0103 \u0219i etern\u0103.<\/p>\n Conceptul de microcosmos, o form\u0103 sferic\u0103 vital\u0103 ce \u00eenvele\u0219te personalitatea uman\u0103, a fost la r\u00e2ndul s\u0103u preluat de Agrippa din Nettesheim (1486-1535) care a scris \u00een \u201eDe occulta philosophia\u201d:<\/p>\n \u201eOmul, ca cea mai frumoas\u0103 \u0219i complet\u0103 lucrare a lui Dumnezeu, are o constitu\u021bie […] fizic\u0103 mai armonioas\u0103 dec\u00e2t alte creaturi \u0219i con\u021bine toate numerele, m\u0103surile, greut\u0103\u021bile, mi\u0219c\u0103rile \u0219i elementele […] din el \u00eensu\u0219i \u0219i totul din el, o capodoper\u0103 sublim\u0103, ating\u00e2nd des\u0103v\u00e2r\u0219irea”.<\/p>\n Nu exist\u0103 nicio parte din corpul fiin\u021bei umane, \u201ecare s\u0103 nu corespund\u0103, \u00een arhetipul divin, unui semn ceresc, unei stele, unei inteligen\u021be sau unui nume al lui Dumnezeu. Forma de ansamblu a corpului uman este sferic\u0103\u201d.<\/p>\n S\u0103 ne continu\u0103m,a\u0219adar, c\u0103l\u0103toria prin istorie \u0219i s\u0103 vedem cum conceptul de personalitate aflat\u0103 \u00een cadrul unei forme sferice a n\u0103scut ideea c\u0103 omul este \u00eencorporat \u00eentr-un principiu microcosmic. Personalitatea microcosmic\u0103 care este \u00een comuniune cu universul macrocosmic este prezent\u0103 \u00een Tradi\u021bia Sacr\u0103 \u00eenc\u0103 din zorii timpului. <\/p>\n Cercul, ce nu con\u021bine nici \u00eenceput \u0219i nici sf\u00e2r\u0219it, cercul ca o form\u0103 care evoc\u0103 infinitatea, cercul ca reprezentare simbolic\u0103 a eternit\u0103\u021bii: \u201ePutem afirma cu certitudine c\u0103 universul este cu totul \u00een centrul s\u0103u sau c\u0103 centrul universului este peste tot, iar circumferin\u021ba sa nic\u0103ieri \u201d(‘De la Causa, Principio et Uno’, Giordano Bruno, 1584) sau \u201eSfera naturii umane, \u00een puterea sa uman\u0103, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Dumnezeu \u0219i Universul\u201d (Nicola Cusano, ‘De coniecturis’, 1443) .<\/p>\n \u0218i filosoful german Leibniz (1646-1716), care a introdus conceptul de \u201emonad\u0103\u201d ca form\u0103 substan\u021bial\u0103 a fiin\u021bei, a abordat conceptul de microcosmos sub forma unui atom. Leibniz a luat conceptul monadei de la Giordano Bruno, dar i-a modificat sensul.<\/p>\n El a sus\u021binut c\u0103 monada, prin excelen\u021b\u0103, este sufletul. Dar aceasta nu este totul: monadele reflect\u0103 \u00eentregul univers \u0219i difer\u0103 unele de altele, \u00een func\u021bie de gradul diferit de con\u0219tiin\u021b\u0103 pe care \u00eel are fiecare, de la sine \u00eensu\u0219i \u0219i de la propriul Dumnezeu-Surs\u0103. <\/p>\n Vocea sacr\u0103 din toate timpurile ne determin\u0103, prin urmare, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m despre existen\u021ba acestei sfere \u00een care noi, ca personalitate obi\u0219nuit\u0103, suntem men\u021binu\u021bi \u00een c\u0103l\u0103toria existen\u021bei noastre p\u0103m\u00e2nte\u0219ti.<\/p>\n Dar ce con\u021bine substan\u021ba microcosmic\u0103?<\/p>\n \u00cen ea sunt \u00eenscrise toate experien\u021bele noastre de-a lungul propriei istorii – fiecare tr\u0103s\u0103tur\u0103 a \u201ecronologiei\u201d noastre este astfel \u00eenregistrat\u0103 \u0219i aceasta ne determin\u0103 prezentul sub form\u0103 de idei, tendin\u021be, influen\u021be \u0219i, prin urmare, nevoia consecin\u021b\u0103 de a nu mai experimenta ceea ce noi am tr\u0103it deja … cu ani, secole, eoni \u00een urm\u0103!<\/p>\n A nu \u0219tiu c\u00e2ta plutire \u00een caruselul din \u021bara luminilor \u0219i a umbrelor, a nu \u0219tiu c\u00e2ta experien\u021b\u0103 existen\u021bial\u0103 din zori p\u00e2n\u0103 \u00een amurg ce are loc acum, au avut efectele lor. <\/p>\n La fel cum putem recunoa\u0219te piesele dintr-un dvd, \u00een acela\u0219i mod, \u201edatele\u201d vie\u021bii noastre sunt gravate \u00een microcosmosul nostru \u00eentr-un format absolut original, propriu: experien\u021ba noastr\u0103 unic\u0103 \u00een acel c\u00e2mp terestru numit\u0103 \u201evia\u021b\u0103\u201d. <\/p>\n Vedem cum Firul de Aur al \u0218tiin\u021bei Sacre a traversat \u0219i a unit \u00eentotdeauna istoria umanit\u0103\u021bii, \u00een fiecare col\u021b al planetei \u0219i \u00een fiecare perioad\u0103 de timp.<\/p>\n Acum \u00eens\u0103, apare o \u00eentrebare, \u0219i anume: este posibil s\u0103 redescoperim echilibrul de aur ce s-a pierdut? <\/p>\n Da. C\u0103ci exact \u00een centrul substan\u021bei microcosmice exist\u0103 un principiu spiritual, s\u0103m\u00e2n\u021ba de mu\u0219tar a cre\u0219tinilor, floarea de lotus a orientalilor, Piatra filosofic\u0103 a alchimi\u0219tilor, comoara zeilor delphici. Este ultimul vestigiu a Fiin\u021bei Nemuritoare – at\u00e2t de multe nume pentru o singur\u0103 Esen\u021b\u0103.<\/p>\n Acesta este punctul de plecare din care ne putem redescoperi pe sine ca Fiin\u021b\u0103-Dumnezeu. Dar nu este un proces instantaneu.<\/p>\n Odat\u0103 ce setea de Cunoa\u0219tere a fiin\u021bei umane \u00een c\u0103utare de sine \u00eei va caracteriza via\u021ba, omul se va confrunta cu multe \u00eencerc\u0103ri. \u00cen primul r\u00e2nd: cu sine \u00eensu\u0219i. <\/p>\n Principiul latent, dac\u0103 este hr\u0103nit de flac\u0103ra iubirii Cunoa\u0219terii, este capabil s\u0103 formeze o nou\u0103 constela\u021bie pe cerul microcosmic – acesta este Noul Cer \u0219i, de asemenea, Noul P\u0103m\u00e2nt al Apocalipsei: va urma rena\u0219terea autentic\u0103, la care se afl\u0103 adev\u0103rata schimbare a vie\u021bii.<\/p>\n Apoi, \u00een c\u00e2teva cuvinte, va avea loc o adev\u0103rat\u0103 revolu\u021bie: razele noului r\u0103s\u0103rit vor da via\u021b\u0103 noilor for\u021be magnetice cosmice.<\/p>\n \u00cen epoca Rena\u0219terii avem m\u0103rturie despre multe spirite ilustre care, prin ac\u021biunile lor, au influen\u021bat lumea noastr\u0103 at\u00e2t de ad\u00e2nc, deoarece au fost conduse de o c\u0103utare interioar\u0103 profund\u0103 \u0219i de dorin\u021ba constant\u0103 a unei re\u00eennoiri spirituale autentice.<\/p>\n Dorin\u021ba lor cea mai arz\u0103toare a fost \u201es\u0103 rena\u0219tem\u201d, \u201es\u0103 ne na\u0219tem din nou \u00eentr-o nou\u0103 via\u021b\u0103\u201d, s\u0103 vedem apari\u021bia unei prim\u0103veri spirituale: exact ceea ce suntem chema\u021bi s\u0103 facem aici \u0219i acum.<\/p>\n Dac\u0103 este a\u0219a, atunci putem spune ,cum a scris Marsilio Ficino \u00een \u201eDe imortaliate animarum\u201d:<\/p>\n \u201eDeci, ca spirite cere\u0219ti ner\u0103bd\u0103toare, dornice de patria cereasc\u0103, s\u0103 ne lep\u0103d\u0103m cu grab\u0103 de lucrurile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, s\u0103 zbur\u0103m cu aripi platonice, iar cu c\u0103l\u0103uzirea lui Dumnezeu s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre scaunul ceresc, unde vom contempla binecuv\u00e2ntata excelen\u021b\u0103 a celor asemeni nou\u0103 … ” <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8760,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110070,110083],"tags_english_":[],"class_list":["post-90548","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-art-ro","category_-livingpast-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/90548","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=90548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=90548"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=90548"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=90548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}