{"id":89902,"date":"2019-11-05T08:00:30","date_gmt":"2019-11-05T08:00:30","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/imaginatia-creatoare-transformarea-prin-perceptie\/"},"modified":"2019-11-05T08:00:30","modified_gmt":"2019-11-05T08:00:30","slug":"imaginatia-creatoare-transformarea-prin-perceptie","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/imaginatia-creatoare-transformarea-prin-perceptie\/","title":{"rendered":"Imagina\u021bia creatoare \u2013 Transformarea prin percep\u021bie"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen multe dintre publica\u021biile sale, savantul francez <em>Henri Corbin <\/em>a cercetat misticismul Islamului. Una dintre cele mai mari lucr\u0103ri ale sale, <em>Imagina\u021bia creatoare \u00een sufism<\/em><em>ul<\/em><em> l<\/em><em>ui<\/em> <em>Ibn \u2019Arabi<\/em><em> <\/em>(<em>Creative Imagination in the Sufism of Ibn \u2018Arabi<\/em>)[1], reprezint\u0103 \u00eencercarea lui de a \u00een\u021belege g\u00e2ndurile lui <em>Ibn \u2018Arabi <\/em>(1165-1240, unul dintre cei mai influen\u021bi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori ai sufismului), din interior spre exterior, ca s\u0103 spunem a\u0219a. \u201eSingurul mijloc de a-l \u00een\u021belege este s\u0103 devii pentru o clip\u0103 discipolul s\u0103u, s\u0103 te apropii de el a\u0219a cum el \u00eensu\u0219i s-a apropiat de mul\u021bi mae\u0219tri ai sufismului. Ceea ce am \u00eencercat s\u0103 fac este de a tr\u0103i spiritualitatea lui pentru o clip\u0103 cu el\u201d.[2]<\/p>\n<p>Aceast\u0103 recenzie a c\u0103r\u021bii lui Corbin prezint\u0103 c\u00e2teva aspecte generale ale con\u021binutului acesteia. Este vorba despre un poten\u021bial de con\u0219tientizare care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 se desf\u0103\u0219oare. Ibn \u2018Arabi, care a influen\u021bat \u00een mare m\u0103sur\u0103 misticismul Islamului, \u00eencepe ast\u0103zi s\u0103 c\u00e2\u0219tige relevan\u021b\u0103 peste grani\u021bele religioase. Lucrarea sa vizeaz\u0103 recunoa\u0219terea \u0219i realizarea Adev\u0103rului.<\/p>\n<p>Percep\u021bia exterioar\u0103 a lucrurilor \u0219i nevoia de a le cerceta a dus la o cooperare la nivel mondial a savan\u021bilor \u0219tiin\u021belor naturale. \u00cen mod similar, perceperea \u0219i cercetarea lumilor interioare ale vie\u021bii, ar putea duce la o cooperare a celor care exploreaz\u0103 dimensiunile psihice. Cartea lui Corbin deschide orizonturi interioare de o profunzime \u0219i o vastitate care \u00ee\u021bi taie respira\u021bia.<\/p>\n<p>Imagina\u021bia creatoare nu este nou\u0103. Totu\u0219i, \u00een ultimele secole a ocupat unul dintre ultimele locuri, a fost uitat\u0103 \u0219i l\u0103sat\u0103 \u00een uitare din cauza nevoii, impulsului de a descifra lumea material\u0103. \u00cenc\u0103 din perioada Rena\u0219terii, imagina\u021bia creatoare era cunoscut\u0103 \u0219i \u00een Europa de Vest; Corbin ne aminte\u0219te de Jakob B\u00f6hme, J.G. Gichtel, Valentin Weigel, Swedenborg \u0219i al\u021bii, declar\u00e2nd c\u0103 &nbsp;succesorii lui Ibn \u2018Arabi s-ar fi \u00een\u021beles foarte bine cu cercul din jurul lui Johann Valentin Andre\u00e6 (\u00een care s-au n\u0103scut g\u00e2ndurile manifestelor Rozacruciene, 1614-1616).[3] Secolul XX a cunoscut o re\u00eennoire a interesului pentru imagina\u021bia creatoare).[4]<\/p>\n<p><strong>Despre structura realit\u0103\u021bii<\/strong><\/p>\n<p>A percepe \u00eenseamn\u0103 a lua parte la realitate, iar ceea ce percepem este \u00eentotdeauna realitatea noastr\u0103 personal\u0103. \u00cen acord cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile interioare ale tuturor religiilor, Ibn &#8216;Arabi subliniaz\u0103 trei straturi clar distincte ale realit\u0103\u021bii (dintre care, strict vorbind, numai cea mai \u00eenalt\u0103 merit\u0103 s\u0103 fie numit\u0103 realitate imuabil\u0103). Cunoa\u0219tem lumea vizibil\u0103, accesibil\u0103 sim\u021burilor noastre \u0219i instrumentelor \u0219tiin\u021bifice pe care le-am construit. Exist\u0103, de asemenea, lumea divin-spiritual\u0103 a ideilor pure din care eman\u0103 impulsuri creatoare. \u0218i \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u00eentre cele dou\u0103, lumea sufletelor. Este de o substan\u021b\u0103 subtil\u0103, reprezent\u00e2nd imagini ale ideilor divine \u00een forme arhetipale. Este populat\u0103 de o multitudine de entit\u0103\u021bi care sunt de asemenea creatoare: ele ne in-formeaz\u0103 lumea \u0219i \u00ee\u0219i alimenteaz\u0103 impulsurile \u00een formele astfel create.<\/p>\n<p>Percep\u021bia imaginativ\u0103 vizeaz\u0103 stratul de mijloc al realit\u0103\u021bii. De acolo, se dezvolt\u0103 \u0219i organele necesare pentru a o percepe. \u00cen fiin\u021ba uman\u0103, toate cele trei straturi sunt prezente &#8211; dar doar unul este complet dezvoltat. \u201eDeschiderea ochilor\u201d capabili de imagina\u021bia creatoare este o piatr\u0103 de hotar: se desf\u0103\u0219oar\u0103 o alt\u0103 sfer\u0103 a realit\u0103\u021bii. \u00cen acela\u0219i timp, sensul vie\u021bii se dezv\u0103luie, ca s\u0103 spunem a\u0219a. Deoarece, precum Ibn \u2018Arabi \u0219i mul\u021bi al\u021bii au subliniat, lumea noastr\u0103 este creat\u0103 din lumile interioare.[5] Ibn \u2018Arabi aseam\u0103n\u0103 lumea noastr\u0103 cu \u201eo carte, cobor\u00e2t\u0103 din Ceruri\u201d.[6] Numai de acolo cartea poate fi descifrat\u0103.<\/p>\n<p><strong>Despre procesul creator<\/strong><\/p>\n<p>Dar imagina\u021bia creatoare dep\u0103\u0219e\u0219te simpla percep\u021bie \u0219i recunoa\u0219tere. Ea este \u201ecreatoare\u201d \u00een sensul c\u0103 ofer\u0103 lumilor interioare impulsuri, le vitalizeaz\u0103 \u0219i le fertilizeaz\u0103. Cel care percepe \u0219i perceputul se p\u0103trund reciproc \u0219i sunt transmutate unul de altul. Cel care percepe atinge o form\u0103 nou\u0103, psihic\u0103 \u2013 cea c\u0103reia \u00eei apar\u021bin noile organe ale imagina\u021biei.[7]<\/p>\n<p>Conform lui Ibn \u2018Arabi, Crea\u021bia este un proces care nu se \u00eencheie niciodat\u0103. [8] \u00cen fiecare moment, divinitatea \u00ee\u0219i eman\u0103 poten\u021bialul din planul cel mai \u00eenalt al realit\u0103\u021bii \u2013 prin aplicarea imagina\u021biei, adic\u0103 puterea divin\u0103 a concep\u021biei. Cel mai \u00eenalt plan este format din \u201enumele\u201d divine, altfel spus, din calit\u0103\u021bi \u0219i idei divine. Ele sunt aspectele vii ale divinit\u0103\u021bii, iar \u00een interiorul lor tr\u0103ie\u0219te \u00eendemnul de a se revela, de a se ar\u0103ta \u00een forme fizice. Astfel, ele se manifest\u0103 \u00een t\u0103r\u00e2murile psihice ale materiei subtile ca entit\u0103\u021bi nemuritoare. Ibn \u2018Arabi se refer\u0103 la aceste t\u0103r\u00e2muri intermediare ca la un \u201enor\u201d (\u201eama\u201d).[9]<\/p>\n<p>Acest proces d\u0103 na\u0219tere unor entit\u0103\u021bi nemuritoare, \u201eabsolute\u201d[10] care, la r\u00e2ndul lor, \u00ee\u0219i creeaz\u0103 imagini proprii, deoarece imagina\u021bia este \u00een natura lor chiar de la na\u0219tere. Astfel, manifestarea ajunge s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een lumea condensat\u0103, cristalizat\u0103 pe care o locuim. Fiecare plant\u0103 \u0219i animal, precum \u0219i fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 este imaginea unei entit\u0103\u021bi nemuritoare, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, este imaginea unui nume divin. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 posed\u0103 o ad\u00e2ncime transcendental\u0103 ajung\u00e2nd pe t\u0103r\u00e2murile sufletului \u2013 \u0219i chiar dincolo (\u00eentr-o a doua etap\u0103) \u00een cel divin-spiritual. Ibn \u2019Arabi vorbe\u0219te despre toate fiin\u021bele umane care au, \u00een interiorul lor, al lor \u201esf\u00e2nt spirit\u201d, propriul \u201edumnezeu personal\u201d, rela\u021bia lor proprie, imediat\u0103 cu divin-spiritualul[11], \u201e\u00eengerul lor al cunoa\u0219terii \u0219i al revela\u021biei\u201d.[12]<\/p>\n<p>Toate eforturile umanit\u0103\u021bii pentru \u00een\u021belegere se bazeaz\u0103 pe aceast\u0103 dimensiune ascuns\u0103 a fiin\u021bei umane, acest \u201eRai interior\u201d. Aspectul transcendent al individului se proiecteaz\u0103 \u00een fiin\u021ba uman\u0103 muritoare, \u00eendemn\u00e2ndu-l s\u0103 caute des\u0103v\u00e2r\u0219irea care este latent\u0103 \u00een el. \u00centruc\u00e2t exist\u0103 un num\u0103r infinit de nume \u0219i calit\u0103\u021bi divine, exist\u0103, de asemenea, nenum\u0103rate diferen\u021be \u00een individualitatea fiin\u021belor umane, compozi\u021bia\/alc\u0103tuirea personal\u0103. Iar acestea sunt \u00eenmul\u021bite \u00een continuare la infinit prin ac\u021biuni umane.<\/p>\n<p>Putem percepe creaturile naturii (\u0219i pe noi \u00een\u0219ine) doar ca fiin\u021be naturale, ignor\u00e2nd astfel dimensiunea transcendental\u0103 a existen\u021bei (noastre). Percepem forma exterioar\u0103 ca fiind singurul aspect al existen\u021bei lor, dar, \u00een schimb, lumea lor interioar\u0103 psihic\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenv\u0103luit\u0103 pentru noi. \u00cen cuvintele lui Corbin, suntem prin\u0219i atunci \u00een capcana idolatriei.[13] Atunci consider\u0103m c\u0103 imagina\u021bia este o simpl\u0103 fantezie, confund\u00e2nd imaginativul cu imaginarul, pentru ceva care este clar ireal.[14]<\/p>\n<p>Dar oricine permite imagina\u021biei creatoare s\u0103 apar\u0103 intr\u0103 \u00eentr-un proces de na\u0219tere psihic\u0103 \u00een care tot ceea ce percep ei \u00ee\u0219i dezv\u0103luie latura interioar\u0103. Simultan, se dezv\u0103luie originea imagina\u021biei. Se bazeaz\u0103 pe imagina\u021bia divin\u0103, creatoare, care este \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre t\u0103r\u00e2murile \u201egrosiere\u201d \u0219i \u201emateria subtil\u0103\u201d. Poate (\u0219i vrea) s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 un ecou, un r\u0103spuns \u00een mintea uman\u0103. Iar ecoul \u201ecorect\u201d este de a r\u0103spunde cobor\u00e2rii divine cu o ascensiune interioar\u0103<em> <\/em>\u2013 care, la r\u00e2ndul s\u0103u, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin aceea\u0219i putere prin care coboar\u0103 divinul. [15]<\/p>\n<p>Energiile creatoare prin care imagina\u021bia creatoare este promovat\u0103 se concentreaz\u0103 \u00een inim\u0103. Ca s\u0103 spunem a\u0219a, inima dezvolt\u0103 un set de ochi psihici, duc\u00e2nd la o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre \u00een\u021belegere \u0219i iubire.[16]<\/p>\n<p><strong>Despre simbolic<\/strong><\/p>\n<p>Apoi, lumea noastr\u0103 apare ca o \u201ereprezentare pur\u0103\u201d, ca simbol. Se refer\u0103 la originea sa transcendent\u0103 \u0219i devine o multitudine de \u201eumbre luminescente\u201d care atest\u0103 lumina care le creeaz\u0103.[17] Tot ce este viu \u00eenaintea ochilor externi este transformat \u00eentr-un simbol[18], o minune uimitoare, de c\u0103tre imagina\u021bia creatoare.<\/p>\n<p>Aceasta include \u0219i fiin\u021ba uman\u0103. Cea mai decisiv\u0103 revela\u021bie dezv\u0103luit\u0103 fiin\u021bei umane prin imagina\u021bia creatoare este a percepe \u0219i a sim\u021bi pe \u201ecel\u0103lalt divin\u201d \u00een interiorul propriu, Domnul interior.[19] Este omologul existen\u021bei noastre muritoare.<\/p>\n<p>Din nou \u0219i din nou, Corbin subliniaz\u0103 opinia lui Ibn \u2018Arabi c\u0103 acest \u201eopus complementar\u201d nu \u201ese \u00eencarneaz\u0103\u201d niciodat\u0103. Nu ia niciodat\u0103 form\u0103 fizic\u0103, \u201ecarne \u0219i oase\u201d, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mereu prefigurarea a c\u0103rei inten\u021bie este de a crea o imagine din ce \u00een ce mai bun\u0103 despre sine. Ea cheam\u0103 imaginea, adic\u0103 fiin\u021ba uman\u0103, la o \u00eenviere pe t\u0103r\u00e2murile \u201ecere\u0219ti\u201d.[20] Dar bipolaritatea r\u0103m\u00e2ne \u0219i acolo. Numele divin se desf\u0103\u0219oar\u0103 acum \u00een imaginea sa pe t\u0103r\u00e2mul psihic.<\/p>\n<p>Ibn \u2018Arabi descrie modul \u00een care fiin\u021bele umane \u00ee\u0219i g\u0103sesc \u00eemplinirea \u00een perceperea \u0219i recunoa\u0219terea Domnului lor interior \u0219i intr\u00e2nd \u00een \u201eparadisul S\u0103u\u201d.[21] El arat\u0103 clar c\u0103 noii ochi, organele imagina\u021biei creatoare, sunt de fapt ochii dumnezeului interior.[22]<\/p>\n<p>Cartea lui Henri Corbin nu este u\u0219or de citit. Dar chiar \u0219i \u00eencercarea de a se confrunta cu g\u00e2ndurile Ibn \u2018Arabi pune \u00een mi\u0219care un proces interior. Doar mintea ra\u021bional\u0103 nu poate verifica afirma\u021biile lui Ibn &#8216;Arabi; \u00een acest scop, trebuie s\u0103 se trezeasc\u0103 ceva mai profund. Urm\u00e2nd calea lui Ibn \u2018Arabi, Corbin r\u0103m\u00e2ne un savant. \u00centr-un limbaj clar el schi\u021beaz\u0103 silueta unui adev\u0103r multidimensional. Cartea sa este o \u00eencurajare de a porni \u00een mod responsabil pe o cale spiritual\u0103, \u00een circumstan\u021bele vremurilor noastre actuale \u0219i moderne.<\/p>\n<hr \/>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>[1] Paris, 1958; Traducere \u00een englez\u0103: Princeton, 1969<\/p>\n<p>[2] Henri Corbin, <em>Imagina\u021bia creat<\/em><em>oare <\/em><em>\u00een sufismul <\/em><em>lui <\/em><em>Ibn \u2019Arabi<\/em>, p. 5<\/p>\n<p>[3] Ibid., pp. 92, 181ff, cu privire la Rozacrucieni: p. 15<\/p>\n<p>[4] Rudolf Steiner, Jan van Rijckenborgh, C.G. Jung \u0219i al\u021bii au topicalizat-o. Vezi \u0219i Gary Lachman, <em>Cunoa\u0219terea pierdut\u0103 a imagina\u021biei,<\/em> Edinburgh 2017<\/p>\n<p>[5] Ibid., p. 180<\/p>\n<p>[6] Ibid., p. 28<\/p>\n<p>[7] Ibid., p. 182<\/p>\n<p>[8] Ibid., p. 91<\/p>\n<p>[9] Ibid., p. 185<\/p>\n<p>[10] Ibid., p. 12<\/p>\n<p>[11] Ibid., p. 18<\/p>\n<p>[12] Ibid., pp. 21ff., 34ff., 54-62<\/p>\n<p>[13] Ibid., p. 187<\/p>\n<p>[14] Ibid., p. 194<\/p>\n<p>[15] Ibid., p.189<\/p>\n<p>[16] Ibid., pp. 98 ff.<\/p>\n<p>[17] Ibid., pp. 191 ff.<\/p>\n<p>[18] Ibid., p. 80<\/p>\n<p>[19] Ibid., p. 81<\/p>\n<p>[20] Ibid., p. 84<\/p>\n<p>[21] Ibid., p. 132<\/p>\n<p>[22] Ibid., p. 151<\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":6901,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110121],"tags_english_":[],"class_list":["post-89902","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-zeitgeist-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/89902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6901"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89902"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=89902"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=89902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}