Calculul fericirii este un mod al economi\u0219tilor de a m\u0103sura venitul ideal de care o persoan\u0103 are nevoie ca s\u0103 fie fericit\u0103. Aspectul s\u0103u inovator const\u0103 \u00een faptul de a considera c\u0103 mai mul\u021bi bani nu echivaleaz\u0103 neap\u0103rat cu mai mult\u0103 fericire. Venitul ideal ar depinde \u00een cele din urm\u0103 de locul \u00een care omul tr\u0103ie\u0219te \u0219i de personalitatea fiec\u0103ruia. Desigur, intr\u0103 \u00een joc factorii precum confortul \u0219i siguran\u021ba, dar ei pot varia \u00een func\u021bie de valoarea pe care o acord\u0103 fiecare \u2013 aceasta put\u00e2nd fi influen\u021bat\u0103 de valoarea care este ata\u0219at\u0103 acestor lucruri \u00een mediul \u00een care tr\u0103ie\u0219te acea persoan\u0103.<\/p>\n
Consider\u00e2nd dualitatea, deja clasic\u0103, \u00eentre ceea ce este \u201ematerial\u201d \u0219i ceea ce este \u201espiritual\u201d (dualitate, care este mai mult didactic\u0103, dec\u00e2t adev\u0103rat\u0103), este sigur c\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 spiritual\u0103, fericirea nu poate fi circumstan\u021bial\u0103. Nu este vorba despre atingerea unor scopuri \u00een via\u021b\u0103, cum ar fi s\u0103 ai un loc de munc\u0103 bun, o familie bun\u0103, o pozi\u021bie social\u0103 bun\u0103, s\u0103n\u0103tate \u0219i lucruri asem\u0103n\u0103toare, ci mai degrab\u0103 s\u0103 descoperi ce a mai r\u0103mas atunci c\u00e2nd totul \u00ee\u021bi este luat.<\/p>\n
Pentru cei care merg pe o cale spiritual\u0103, pare s\u0103 nu existe alt\u0103 alternativ\u0103 dec\u00e2t s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare chestiunile din aceast\u0103 perspectiv\u0103. Oamenii care ignor\u0103 problemele spirituale au dreptul s\u0103 considere bun\u0103starea sau \u201ecalitatea vie\u021bii\u201d ca fericire. Cu toate acestea, cei care merg pe o cale spiritual\u0103 sunt ferici\u021bi cu foarte pu\u021bine, c\u0103ci o caracteristic\u0103 esen\u021bial\u0103 a fericirii este c\u0103 cine o are nu o poate pierde: trebuie s\u0103 fie o posesie deplin\u0103 \u0219i constant\u0103.<\/p>\n
Fericire<\/strong>a<\/strong> pentru <\/strong>diferi\u021bi <\/strong>filo<\/strong>s<\/strong>ofi<\/strong><\/p>\n Cei mai importan\u021bi filosofi ai istoriei (chiar \u0219i cei considera\u021bi practican\u021bi sau \u00eempotriva misticismului) sunt de acord c\u0103 fericirea trebuie s\u0103 fie o stare complet\u0103. Este \u0219i cazul filosofului grec Aristotel, secolul al IV-lea \u00ee.Hr. \u00cen Etica nicomahic\u0103<\/em>, el afirm\u0103 c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r fiin\u021bele umane au nevoie de multe lucruri pentru a fi fericite (un venit bun, prieteni buni, o reputa\u021bie bun\u0103, etc.), dar afirm\u0103, de asemenea, c\u0103 aceste lucruri vor contribui la fericirea cuiva doar dac\u0103 cineva are virtu\u021bi morale \u0219i discern\u0103m\u00e2nt \u2013 pe care le \u00eenva\u021b\u0103 din practic\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, tinerii nu pot fi ferici\u021bi sau morali, c\u0103ci ei nu au experien\u021b\u0103 \u0219i sunt domina\u021bi de pasiuni; oamenii s\u0103raci nu pot fi nici ferici\u021bi, nici morali, pentru c\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i fac\u0103 griji pentru supravie\u021buire. Adic\u0103, \u00een viziunea lui Aristotel, fericirea nu este pentru toat\u0103 lumea. Pentru grecii antici, era destul de firesc s\u0103 cread\u0103 acest lucru.<\/p>\n Dar Aristotel sus\u021bine c\u0103, chiar dac\u0103 ar depinde de bunurile materiale, fericirea nu este ceva ce se poate pierde, deoarece pentru ca un individ s\u0103 o piard\u0103, ar trebui s\u0103 fac\u0103 o gre\u0219eal\u0103; dar dac\u0103 este fericit, este pentru c\u0103 este virtuos \u0219i are discern\u0103m\u00e2nt; \u0219i dac\u0103 este virtuos \u0219i are discern\u0103m\u00e2nt, nu face gre\u0219eli.<\/p>\n Viziunea aristotelic\u0103 despre fericire contravine g\u00e2ndirii cre\u0219tine, care consider\u0103 c\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 este o fiin\u021b\u0103 c\u0103zut\u0103 tinz\u00e2nd \u00een mod firesc spre r\u0103u: o fiin\u021b\u0103 incapabil\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la adev\u0103rata virtute \u0219i, prin urmare, depinz\u00e2nd \u00een \u00eentregime de Dumnezeu. Aceast\u0103 situa\u021bie ar putea fi inversat\u0103 numai \u00een cazul \u00een care persoana r\u0103spunde chem\u0103rii divine, iar cei care L-au urmat pe Dumnezeu vor fi umplu\u021bi de El \u00eentr-o manier\u0103 de neconceput.<\/p>\n Augustin, filosoful \u0219i teologul secolului al V-lea A.D., a spus c\u0103 harul lui Dumnezeu este irezistibil. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, dintr-un anumit punct, nu este vorba despre credinciosul care vrea s\u0103 \u201eslujeasc\u0103 lui Dumnezeu\u201d, ci despre faptul c\u0103 nu poate face altfel. Ea ar fi \u0219i fericirea complet\u0103, deoarece provine de la Dumnezeu, dar \u00een acest caz, ar fi total independent\u0103 de circumstan\u021be.<\/p>\n Despre aceast\u0103 problem\u0103, filosoful german Gottfried Leibniz (1646-1716) a scris \u00een al s\u0103u Discurs Metafizic<\/em> <\/em>(\u00a714) c\u0103, dac\u0103 deodat\u0103 lumea \u00eentreag\u0103 ar fi distrus\u0103, inclusiv corpul ei material, \u0219i numai sufletul \u0219i Dumnezeu ar r\u0103m\u00e2ne, rela\u021bia sufletului cu Dumnezeu va r\u0103m\u00e2ne neatins\u0103.<\/p>\n Fericirea \u0219i spiritualitatea<\/strong><\/p>\n Cei care caut\u0103 \u00eemplinirea spiritual\u0103, recunosc c\u0103 le lipse\u0219te fericirea, dar dac\u0103 a fost necesar s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 incer\u021bi pe toat\u0103 durata c\u0103ut\u0103rii, f\u0103r\u0103 niciun semn care s\u0103 indice c\u0103 se afl\u0103 pe calea cea bun\u0103, aceasta ar \u00eensemna a cere prea mult unei fiin\u021be umane.<\/p>\n \u00cen Evanghelia dup\u0103 Ioan, Iisus i-a spus lui Nicodim:<\/p>\n V\u00e2ntul bate unde vrea, \u0219i \u00eei auzi zgomotul, chiar dac\u0103 nu \u0219tii de unde vine sau unde se duce. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tuturor celor n\u0103scu\u021bi din Spirit. (Ioan 3: 8)<\/p>\n Istoria cre\u0219tinilor timpurii ofer\u0103 exemple incredibile despre cum ac\u021bioneaz\u0103 ceva inexplicabil \u00een oameni. S\u0103 lu\u0103m \u00een considerare doar c\u00e2t de departe au putut s\u0103 mearg\u0103 pentru ceva \u00een care credeau: de la b\u0103taia din \u00eenchisoare, la auzitul mereu a \u0219tirilor despre ultimul apostol omor\u00e2t. S\u0103r\u0103cia era cea mai mic\u0103 dintre probleme. Acesta este un comportament de ne\u00een\u021beles pentru standardele umane, \u00eentruc\u00e2t regula general\u0103 este s\u0103 caute pl\u0103cerea \u0219i s\u0103 se scape de durere. Poate c\u0103 erau cu to\u021bii nebuni \u0219i fanatici, dar dac\u0103 acesta ar fi fost cazul, nu ar fi putut vorbi despre etapele c\u0103ii pe care le-au m\u0103rturisit at\u00e2t de clar, a\u0219a cum au f\u0103cut-o \u00een epistolele Noului Testament \u0219i \u00een documentele descoperite la Nag Hammadi \u00een 1945.<\/p>\n \u00cen Bhagavad Gita, Krishna (care avea s\u0103-i dezv\u0103luie mai t\u00e2rziu lui Arjuna natura sa divin\u0103) este chiar mai precis \u00een ceea ce prive\u0219te fructele spiritualit\u0103\u021bii. El enumer\u0103 calit\u0103\u021bile unui yogin pur \u0219i \u00eei descrie g\u00e2ndirea:<\/p>\n Ac\u021biunile nu \u00eentemni\u021beaz\u0103 pe cineva care a renun\u021bat la ac\u021biuni prin yoga \u0219i care \u0219i-a t\u0103iat \u00eendoielile prin cunoa\u0219tere. (BG 4:41 )<\/p>\n „Sinele” \u00een discu\u021bie este mult c\u0103utatul Atman al tradi\u021biei spirituale indiene. Substratul final al fiin\u021bei, Atman <\/em>este principiul divin care se afl\u0103 \u00een tot, numit de asemenea, adev\u0103ratul sine, spre deosebire de sinele fals, care constituie personalitatea egotic\u0103 a fiin\u021bei umane \u00een starea sa adormit\u0103. A te de\u021bine, prin urmare, \u00eenseamn\u0103 a dep\u0103\u0219i natura particularizat\u0103 a sinelui fals \u0219i a sta \u00een con\u0219tiin\u021ba universal\u0103 a adev\u0103ratului sine \u2013 care este, a atinge Atman.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 etap\u0103, se spune c\u0103 ac\u021biunile efectuate de individ sunt de alt fel: nu sunt destinate s\u0103-i aduc\u0103 beneficii de sine, ci se \u00eent\u00e2mpl\u0103 spontan, f\u0103r\u0103 calcul, f\u0103r\u0103 anxietate, cu con\u0219tiin\u021ba lui sau a ei stabilit\u0103 \u00een Atman<\/em>. Aceast\u0103 \u201erenun\u021bare la ac\u021biuni\u201d \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te eliberezi de karm\u0103 \u2013 lan\u021bul de cauze \u0219i efecte care \u021bine fiin\u021bele umane ca prizonieri.<\/p>\n \u00cen cele din urm\u0103, \u00eentruc\u00e2t cunoa\u0219terea rezultat\u0103 din noua con\u0219tiin\u021b\u0103 este o cunoa\u0219tere a esen\u021bei lucrurilor \u0219i nu doar din manifest\u0103rile lor, este ca o sabie care taie \u00eendoielile \u0219i incertitudinile tipice fiin\u021belor umane. Persoana \u00eemplinit\u0103 spiritual nu se \u00eentreab\u0103 de unde a venit sau unde va merge, care este sensul vie\u021bii sau despre alte \u00eentreb\u0103ri de acest fel. Acestea sunt \u00eentreb\u0103rile c\u0103ut\u0103torilor, dar nu ale celor care sunt angaja\u021bi \u00een ceea ce au experimentat deja.<\/p>\n Fericirea este posibil\u0103<\/strong><\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere toate aceste declara\u021bii \u0219i socoteli cu privire la fericire, este pu\u021bin probabil s\u0103 nu fim de acord c\u0103 fericirea este cu adev\u0103rat de dorit \u0219i demn\u0103 de a fi considerat\u0103 ca scop final al vie\u021bii. Cu toate acestea, au existat \u00eentotdeauna \u00eendoieli c\u0103 se poate realiza ceva de acest fel.<\/p>\n Totu\u0219i, aceste \u00eendoieli sunt tocmai reac\u021biile egoului la speran\u021ba plenitudinii, o speran\u021b\u0103 pe care egoul o interpreteaz\u0103 ca fiind o amenin\u021bare, deoarece const\u0103 \u00een<\/p>\n dizolvarea particularismului, tipic personalit\u0103\u021bii umane. Gre\u0219eala egoului const\u0103 \u00een identificarea sa cu acest particularism. De aici \u00eencercarea de a stabili un \u201ecalcul al fericirii\u201d, pentru a-\u0219i potoli dorin\u021ba natural\u0103 de \u00eemplinire, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sub control, deoarece el poate calcula \u00eenc\u0103 fericirea.<\/p>\n Fericirea devine posibil\u0103 de \u00eendat\u0103 ce plin\u0103tatea nu mai este o amenin\u021bare pentru sine. \u0218i devine real\u0103 de \u00eendat\u0103 ce eul devine con\u0219tient de adev\u0103rata sa identitate, cufundat \u00een plin\u0103tatea sa.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6804,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110109],"tags_english_":[],"class_list":["post-89870","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-spiritsoul-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/89870","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6804"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89870"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89870"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=89870"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=89870"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}