{"id":89690,"date":"2019-06-29T03:52:16","date_gmt":"2019-06-29T03:52:16","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/alchimia-o-cale-catre-aurul-din-noi-insine-partea-1\/"},"modified":"2022-10-04T07:09:07","modified_gmt":"2022-10-04T07:09:07","slug":"alchimia-o-cale-catre-aurul-din-noi-insine-partea-1","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/alchimia-o-cale-catre-aurul-din-noi-insine-partea-1\/","title":{"rendered":"Alchimia – o cale c\u0103tre aurul din noi \u00een\u0219ine – Partea 1"},"content":{"rendered":"

Alchimia este considerat\u0103 a fi una dintre ramurile timpurii ale filozofiei naturale, conturat\u0103 sub influen\u021ba \u0218colii Alexandriane,\u00a0 \u00eenc\u0103 din\u00a0 primele secole d.Chr.\u00a0 \u0218i, de\u0219i au existat at\u00e2t vechi c\u00e2t \u0219i noi idei unite, \u00eentr-adev\u0103r \u00eentr-o sintez\u0103 unic\u0103, totu\u0219i, nu alexandrinii au fost cei care au creat-o. Mai degrab\u0103, ei au str\u00e2ns \u0219i au organizat textele Corpus Hermeticum, ce au conferit Alchimiei un grad de identitate at\u00e2t spiritual\u0103 c\u00e2t \u0219i filosofic\u0103. \u00cen plus, una dintre principalele inspira\u021bii pentru alchimi\u0219ti poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een mult mai vechile opere ale lui Aristotel, \u00een ideea sa despre \u201emateria prim\u0103\u201d<\/em>, din care reies cele patru elemente de baz\u0103 – foc, aer, ap\u0103 \u0219i p\u0103m\u00e2nt – elemente care, \u00een diverse propor\u021bii construiesc tot ceea ce \u0219tim.<\/p>\n

Poate c\u0103 nu exist\u0103 nicio alt\u0103 tem\u0103 care s\u0103 fi fost supus\u0103 unor at\u00e2t de multe specula\u021bii \u0219i interpret\u0103ri fundamental diferite, \u0219i totu\u0219i, putem declara cu \u00eencredere, c\u0103 Alchimia este continuarea unei mitologii antice, unde con\u021binutul simbolic \u0219i psihologic al personajelor legendare este \u00eenlocuit cu ceva mai mult, cu no\u021biunile universale ale elementelor chimice. Carl Jung subliniaz\u0103 \u00een mod explicit actualitatea sa atemporal\u0103: \u201e[…] lumea simbolurilor alchimice, cu siguran\u021b\u0103 nu apar\u021bine mormanului de gunoi din trecut, ci se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie foarte real\u0103 \u0219i vie cu cele mai recente descoperiri ale noastre despre psihologia incon\u015ftientului. [….] Nu sunt specula\u021bii \u201emetafizice\u201d, ci, a\u0219a cum ne-am a\u0219tepta, sunt manifest\u0103ri ale uniformit\u0103\u021bii speciei lui Homo sapiens \u201d. <\/em>[1]<\/sup><\/p>\n

Diferitele moduri de interpretare ale proceselor alchimice sunt integrate chiar \u00een numele acestei \u0219tiin\u021be, nume dat de arabi pentru a denota originile egiptene. \u0218i, de\u0219i Egiptul a fost numit Khem, dac\u0103 am fi un pic mai informa\u021bi, am \u0219ti c\u0103 numele Khem provenea de la cuv\u00e2ntul pe care cre\u0219tinii de rit copt\u00a0 \u00eel foloseau pentru a denumi nisipul \u00eentunecat la culoare al Deltei Nilului. Iar dac\u0103 am avea ni\u0219te cuno\u0219tin\u021be suplimentare, acestea\u00a0 ne-ar ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 au folosit acela\u0219i cuv\u00e2nt pentru a desemna \u0219i \u201emateria prim\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n

Iat\u0103 cum \u00eent\u00e2lnim diferite niveluri de interpretare, \u00eenainte chiar de a \u00eencepe investigarea real\u0103 a artei\u00a0 alchimice. \u00cen ziua de ast\u0103zi, o putem numi cu \u00eencredere art\u0103, \u00eentruc\u00e2t la finele Evului Mediu, \u0219tiin\u021ba chimiei a fost separat\u0103 de alchimie. De\u0219i aceast\u0103 \u201eart\u0103 regal\u0103\u201d<\/em> a fost destul de mitologizat\u0103, a oferit lumii avantaje practice semnificative, cum ar fi crearea farmaciei de c\u0103tre alchimi\u0219tii arabi \u00een secolele XII-XIII, precum \u0219i formarea medicinii tradi\u021bionale. Unul dintre cei mai de seam\u0103 alchimi\u0219ti a fost Paracelsus, p\u0103rintele abord\u0103rii \u0219tiin\u021bifice al acestei arte, \u0219i care afirma f\u0103r\u0103 echivoc: \u201e<\/em>Mul\u021bi au spus despre Alchimie, c\u0103 este util\u0103 doar pentru fabricarea aurului \u0219i argintului. Pentru mine, nu acesta este scopul, ci s\u0103 ia \u00een considerare doar care virtu\u021bi \u0219i care puteri pot s\u0103l\u0103\u0219lui \u00een medicamente.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00cen ciuda gamei de descoperiri \u0219tiin\u021bifice \u0219i concepte practice pe care Alchimia ni le-a l\u0103sat mo\u0219tenire, totu\u0219i, eforturile acesteia\u00a0 au fost \u00eentotdeauna direc\u021bionate spre ceea ce este cunoscut sub numele de \u201etransmutarea (transformarea) metalelor de baz\u0103 \u00een metale nobile\u201d<\/em>, \u00eempreun\u0103 cu c\u0103utarea unui num\u0103r de substan\u021be abstracte, cum ar fi Elixirul vie\u021bii, Piatra Filosofal\u0103, Panacea<\/em> (medicamentul universal) \u0219i Alcahest<\/em> (solventul universal). Poate c\u0103 ar trebui s\u0103 men\u021bion\u0103m aici c\u0103 fizica modern\u0103 este deja capabil\u0103 s\u0103 transforme alte metale \u00een aur, ca de exemplu prin betadescompunerea radioactiv\u0103 a mercurului 197. \u0218i, de\u0219i acest proces nu este unul profitabil, reu\u0219e\u0219te s\u0103 sugereze c\u0103 scopul Alchimiei, cel pu\u021bin \u00een cazul adev\u0103ra\u021bilor alchimi\u0219ti, nu este cel de a ob\u021bine fizic aur, ci cu totul altceva.<\/p>\n

L-am men\u021bionat deja pe Paracelsus ca fiind unul dintre cei mai de seam\u0103 alchimi\u0219ti. Iar dac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m \u0219i pe al\u021bii,\u00a0 precum Albert cel Mare, Isaac Newton \u0219i Roger Bacon, atunci, deloc surprinz\u0103tor, putem stabili c\u0103 to\u021bi ace\u0219tia sunt figuri cu o pozi\u021bie social\u0103 excep\u021bional\u0103, \u00een mare parte datorit\u0103 intelectului lor recunoscut \u0219i roditor, precum \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, profundei lor religiozit\u0103\u021bi. \u00cenc\u0103 din primele etape ale existen\u021bei lor, nu numai psihanaliza contemporan\u0103, ci chiar \u0219i teologia, \u0219tiau c\u0103 aurul, cu noble\u021bea, puritatea \u0219i natura sa neschimbat\u0103, a fost dintotdeauna un simbol al spiritului. Iar acesta este motivul pentru care \u0219i Paracelsus separ\u0103 Alchimia \u00een cea inferioar\u0103 \u0219i cea superioar\u0103. A\u0219adar, \u00een acest articol, vom \u00eencerca pe scurt \u0219i schematic s\u0103 clarific\u0103m con\u021binutul psihologic real al voalatelor no\u021biuni simbolice\u00a0 enun\u021bate de c\u0103tre alchimi\u0219ti, precum \u0219i procesele pe care ace\u0219tia le-au realizat, sau, cel pu\u021bin au \u00eencercat s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n

Va fi surpinz\u0103tor pentru unii, iar pentru al\u021bii, destul de logic, dac\u0103\u00a0 vom presupune c\u0103 acel laborator special, \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 experimentele alchimice, este chiar individul uman \u00een \u00eentregime, iar vasele speciale de laborator sunt corpul, anumite organe \u0219i unele atitudini psihologice.<\/p>\n

Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Alchimia, atunci c\u00e2nd este condus\u0103 \u00een mod con\u0219tient, este numit\u0103 Arta regal\u0103<\/em> ori\u00a0 Capodopera (Magnum opus)<\/em>; \u00een ziua de azi expresia Magnum opus <\/em>mai este folosit\u0103, de exemplu, pentru a denota cea mai important\u0103 lucrare din via\u021ba unui artist.\u00a0 \u00cen ceea ce prive\u0219te Alchimia, aceasta consider\u0103 Capodopera<\/em> ca fiind compus\u0103 din trei faze principale (\u00een primele secole de la apari\u021bia ei, din patru faze), stabilite prin caracteristicile lor de culoare: nigredo<\/em> (\u00eennegrire), albedo<\/em> (\u00eenn\u0103lbire), rubedo<\/em> (\u00eenro\u0219ire). La finalul celei de-a patra faze, se consider\u0103 a fi descoperit\u0103 Piatra Filosofal\u0103, cea care transform\u0103 totul \u00een aur. \u00cen general, aceste trei faze reprezint\u0103 dezvoltarea unui psihic uman, care trece mai \u00eent\u00e2i prin con\u0219tientizarea propriului \u00eentuneric \u0219i acceptarea sa (nigredo<\/em>); apoi, prin smerenie, \u00ee\u0219i atinge propria purificare \u0219i receptivitate pentru Lumin\u0103 (albedo<\/em>); rezultatul final este c\u0103 Lumina intr\u0103 \u00een s\u00e2ngele alchimistului (rubedo<\/em>), transform\u00e2ndu-se astfel \u00eentr-un mod de a tr\u0103i, \u00een slujba lui Dumnezeu \u0219i a omului. Acest tip de diferen\u021biere cu ajutorul culorilor a fazelor transform\u0103rii alchimice este descris \u00eentr-un mod simbolic chiar \u00een primul text alchimic, scris de gnosticul Zosimos din Panopolis (termenii lui greci sunt melanosis, leuckosis, iosis<\/em>). Textul dateaz\u0103 din secolele III-IV, dar descrie evenimente ale secolului I.<\/p>\n

\u00cen dezvoltarea ulterioar\u0103 a Alchimiei \u0219i adaptarea acesteia la complexitatea tot mai mare a procesului de g\u00e2ndire uman\u0103, fazele de culoare au fost la r\u00e2ndul lor sub\u00eemp\u0103r\u021bite \u00een continuare, de obicei adaptat la universalitatea cifrei 7. Astfel, fazele au fost legate de influen\u021bele anumitor planete precum \u0219i, dup\u0103 cum \u0219tim, de propriet\u0103\u021bile anumitor metale. Iar, dup\u0103 cum \u00eensu\u0219i Paracelsus sugera: metalele corespund calit\u0103\u021bilor spirituale.<\/p>\n

Putem schi\u021ba rapid c\u00e2teva leg\u0103turi, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: planeta Mercur este asociat\u0103 culorii galbene (sau maro) reprezentat\u0103 de elementul mercurului \u0219i \u00eensemn\u00e2nd un nou mod de g\u00e2ndire; Venus este asociat\u0103 culorii verzi, reprezentat\u0103 de elementul cuprul \u0219i \u00eenseamn\u0103 un nou mod de a sim\u021bi; Marte este culoarea ro\u0219ie, reprezentat\u0103 de elementul fier \u0219i presupune o nou\u0103 voin\u021b\u0103; Jupiter este culoarea albastr\u0103, reprezentat\u0103 de elementul cositor \u0219i \u00eenseamn\u0103 dep\u0103\u0219irea arogan\u021bei precum \u0219i a criticilor; Uranus este culoarea indigo, reprezentat\u0103 de elementul zinc \u0219i \u00eenseamn\u0103 renun\u021barea total\u0103 la rezisten\u021ba \u0219i, astfel, – iluminarea a tot ceea ce p\u00e2n\u0103 acum a fost considerat ira\u021bional; Neptun este culoarea violet, reprezentat\u0103 de elementul cobalt \u0219i \u00eenseamn\u0103\u00a0 abandonul no\u021biunilor umane \u0219i\u00a0 leg\u0103tura direct\u0103 cu Spiritul.<\/p>\n

Deoarece Alchimia este un continuu proces de c\u0103utare, exist\u0103 varia\u021bii ale acestei scheme septuplo-dimensionale, ce uneori, implic\u0103 plumbul cenu\u0219iu al lui Saturn, negrul Plutonian cu elementul s\u0103u bismut; \u0219i, desigur, ca simboluri de baz\u0103 ale Sufletului \u0219i Spiritului –\u00a0 argintul Lunii \u0219i aurul Solar.<\/p>\n

\u00cen plus, unii alchimi\u0219ti au considerat c\u0103 toate metalele (calit\u0103\u021bile suflete\u0219ti) sunt compuse din propor\u021bii diferite de mercur, sulf \u0219i sare, iar \u201eaurul\u201d este produsul amestec\u0103rii lor. Mercurul \u0219i sulful reprezint\u0103 aici opusul lumii dialectice, iar sarea este elementul care le \u00eempac\u0103 \u0219i le une\u0219te.<\/p>\n

\n

[i]\u00a0C.G. Jung, Mysterium Coniunctionis, Princeton University Press, a 2-a Edi\u021bie, 1970, pp.15-16.<\/p>\n","protected":false},"author":917,"featured_media":6297,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110109],"tags_english_":[],"class_list":["post-89690","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-spiritsoul-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/89690","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/917"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6297"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89690"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89690"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=89690"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=89690"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}