G\u00e2ndirea, sim\u021birea \u0219i modul nostru de a ac\u021biona sunt controlate de condi\u021biile \u0219i circumstan\u021bele naturii \u0219i de condi\u021bionarea noastr\u0103 cultural\u0103. Suntem prezen\u021bi \u00een ambele realit\u0103\u021bi \u0219i ambele ne modeleaz\u0103 \u0219i formeaz\u0103 instrumentele de percep\u021bie cu care putem \u00een\u021belege \u0219i r\u0103spunde lumii \u0219i nou\u0103 \u00een\u0219ine.<\/p>\n
Natur<\/em><\/strong>a<\/em><\/strong> \u0219i cultur<\/em><\/strong>a<\/em><\/strong><\/p>\n Natura este baza a tot. Nu ar exista nicio cultur\u0103 f\u0103r\u0103 o existen\u021b\u0103 natural\u0103. Orice lucr\u0103ri sunt create pe aceast\u0103 baz\u0103, acestea vor fi \u00eentre\u021binute sau distruse de natur\u0103.<\/p>\n Natura vizibil\u0103 ca o expresie a invizibilului \u0219i ca surs\u0103 de inspira\u021bie treptat s-a retras din percep\u021bia \u0219i examinarea artei \u00een ultimul secol, \u00een favoarea realit\u0103\u021bilor care stau „\u00een spatele” ei \u2013 unele magnifice, dar, de asemenea, cu rezultate discutabile \u00een art\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103. Dizolvarea materiei \u0219i a formei vizibile \u00een energie, ob\u021binute prin fisiune nuclear\u0103 sau produc\u021bia de „biomas\u0103” pentru benzin\u0103 \u0219i biogaz se refer\u0103, \u00een mod alarmant, la ceea ce a fost trecut cu vederea, pentru c\u0103 este at\u00e2t de evident: forma, forma \u0219i frumuse\u021bea sa benefic\u0103.<\/p>\n Vizibilul<\/em><\/strong><\/p>\n Natura vizibil\u0103, cu diversitatea ei de forme, este interpretat\u0103 ca iluzie \u00een multe vederi spirituale, ca Maya<\/em>, ca Samsara <\/em>sau redus\u0103 pur \u0219i simplu la \u201epraf\u201c. \u201eV\u0103lul lui Isis\u201c de asemenea, m\u0103rturise\u0219te faptul c\u0103 adev\u0103rul este undeva \u00een spate, iar \u00een celebra alegorie a pe\u0219terii a lui Platon lumea senzorial\u0103 \u0219i vizibil\u0103 este reprezentat\u0103 ca o lume a umbrelor, ca o pal\u0103 reflectare \u0219i ca un ecou al ideilor eterne, nu ca o realitate de sine st\u0103t\u0103toare. Chiar dac\u0103 se \u00een\u021belege ce este semnificat prin aceasta, acest punct de vedere poate sus\u021bine, de asemenea, o atitudine ignorant\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce este o baz\u0103 dat\u0103 \u0219i poate permite \u00een mod indirect exploatarea „naturii inferioare” cu implica\u021biile sale corespondente.<\/p>\n Reducerea naturii vizibile \u0219i senzoriale la o simpl\u0103 iluzie, care ne distrage de la esen\u021bial, este similar\u0103 unei atitudini care limiteaz\u0103 realitatea unei case la materialele sale de construc\u021bie, efectul unei picturi de Rembrandt la o p\u00e2nz\u0103, lian\u021bi \u0219i pigmen\u021bi, sau o simfonie a lui Mozart la undele sonore fizice.<\/p>\n Este apoi, de fapt, o atitudine materialist\u0103 care, \u00een unilateralitatea sa, este legat\u0103 de opinia opus\u0103, \u0219i anume c\u0103 numai materia cu partea \u0219tiin\u021bific\u0103 dovedit\u0103 \u0219i cu partea util\u0103 este realitatea \u0219i orice altceva se ridic\u0103 din imagina\u021bia unei persoane, care nu poate suporta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un univers f\u0103r\u0103 sens, care a ap\u0103rut prin coinciden\u021b\u0103 \u0219i care, prin urmare, a trebuit s\u0103-l „inventeze pe Dumnezeu” ca s\u0103 nu se piard\u0103 \u00een aceast\u0103 goliciune f\u0103r\u0103 sens plin\u0103 de lupt\u0103 \u0219i nevoie.<\/p>\n Forma<\/em><\/strong> \u2013 un secret <\/em><\/strong>cunoscut de to\u021bi<\/em><\/strong><\/p>\n Forma este un mare secret. Este un secret deschis, precum spune Goethe. Forma este o ghicitoare nerezolvat\u0103. Nu numai c\u0103 este uimitor \u00een ceea ce prive\u0219te abunden\u021ba \u0219i diferen\u021bierea \u00een care ea exist\u0103, ci \u0219i c\u0103 exist\u0103, deoarece probabilitatea ca fiin\u021bele complexe s\u0103 apar\u0103 din c\u00e2teva elemente de baz\u0103, se apropie de imposibil.<\/p>\n Corpurile \u0219i formele nu sunt prescrise ca informa\u021bii genetice. Fiecare molecul\u0103 se poate integra \u00een toate formele, la fel cum materialul de construc\u021bie este potrivit pentru diferite cl\u0103diri. Cu toate acestea, cine proiecteaz\u0103 cl\u0103dirile? Cine este arhitectul unui m\u0103r? Ce for\u021b\u0103, ce voin\u021b\u0103 convinge atomii liberi \u0219i moleculele s\u0103 devin\u0103, conectate cu altele, o frunz\u0103, o furnic\u0103, o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 pentru un anumit timp? Cum se \u00eencheie acordul c\u0103 dintr-o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 de fag se va dezvolta un fag, de\u0219i acelea\u0219i substan\u021be se g\u0103sesc \u0219i \u00een celelalte semin\u021be?<\/p>\n Desigur, forma nu este divin\u0103, nu mai mult dec\u00e2t cuv\u00e2ntul \u201ecopac\u201c care nu este copacul \u00een sine. Dar exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103. Forma vizibil\u0103 este limbajul sau, precum Novalis o exprim\u0103 minunat: \u201eVizibilul este invizibilul care a fost ridicat \u00eentr-o stare secret\u0103.\u201c<\/p>\n Depinde de noi dac\u0103 vedem natura, care nu a fost creat\u0103 de oameni, dar de care apar\u021binem ca fiin\u021be care percep \u0219i interfereaz\u0103, ca pe o manifestare divin\u0103 sau ca pe un fel de \u201epr\u0103jitur\u0103\u201c care este acolo pentru noi ca s\u0103 o consum\u0103m cu l\u0103comie. Felul \u00een care interpret\u0103m natura ne face ceea ce devenim \u0219i ceea ce suntem, deoarece ne cre\u0103m pe noi \u00een\u0219ine \u00eentr-un anumit grad.<\/p>\n Forma ca manifestare a unui poten\u021bial divin, care intr\u0103 \u00een via\u021b\u0103 \u2013 ca noi \u00een\u0219ine \u2013 \u0219i dispare apoi \u2013 ca noi \u00een\u0219ine \u2013 poate fi interpretat\u0103 ca o minunat\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u0219i instruire. Ochii no\u0219tri sunt crea\u021bi de lumin\u0103, urechile noastre de c\u0103tre sunet, sentimentele noastre de c\u0103tre iubire \u0219i g\u00e2ndurile noastre de c\u0103tre spirit. Acestea sunt organele noastre perceptive.<\/p>\n A ne concentra privirea asupra imensit\u0103\u021bii incomparabile a eviden\u021bei, pe nespectacular, evident, mi se pare \u2013 \u00een contrast cu a privi \u201eteleviziunea\u201c \u2013 a fi o orientare sensibil\u0103. Ghicitoarea nu este \u00een spatele formei, aceasta este forma \u00een sine (Goethe).<\/p>\n Percep\u021bia \u00een sine este un act de crea\u021bie \u0219i \u201eesen\u021ba\u201c artei.<\/p>\n Spiritualitatea \u0219i arta<\/em><\/strong><\/p>\n Cuv\u00e2ntul art\u0103 poate fi dedus din abilit\u0103\u021bi, cuno\u0219tin\u021be, \u00een\u021belepciune, intui\u021bie. Putem recunoa\u0219te acest lucru dac\u0103 intr\u0103m \u00eentr-un „muzeu imaginar”. (Andr\u00e9 Malraux).<\/p>\n Indiferent dac\u0103 intr\u0103m prin por\u021bile luxuriante \u00een claritatea unui templu indian sau p\u0103trundem entuziasma\u021bi \u00een catedrale gotice, dac\u0103 ne amintim piramidele masive din Egipt, care formeaz\u0103 corpuri de piatr\u0103 geometrice cu o durabilitate enorm\u0103 \u00een mijlocul de\u0219erturilor nisipoase, sau dac\u0103 suntem atin\u0219i de extazele de culoare bucurie-disperare ale lui Van Gogh, ceva va ajunge \u00eentotdeauna la noi de la sursa de a fi, prin intermediul lucr\u0103rilor de art\u0103 realizate, dac\u0103 \u0219tim cum s\u0103 fim deschi\u0219i pentru aceasta.<\/p>\n Picturile, sculpturile \u0219i cl\u0103dirile sunt instalate \u00een timp. Imaginarul, care se ridic\u0103 dintr-un proces temporal de cre\u0219tere \u0219i care \u00ee\u0219i conduce propria existen\u021b\u0103 \u00een timp \u0219i independent de creatorul s\u0103u, a devenit martor al for\u021bei creatoare prin milenii. Dac\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unei sculpturi grece\u0219ti, nu vom vedea perfec\u021biunea propor\u021bional\u0103 \u0219i expresiv\u0103 a unei relicve culturale vechi, dar o vom experimenta ca pe ceva relevant, valabil \u0219i durabil \u00een viitor. Ele sunt \u00eentrup\u0103ri care exprim\u0103 idei, sentimente \u0219i viziuni \u0219i le reprezint\u0103 acum. Ele nu sunt numai substitutive, ci: con\u021bin ceva din ceea ce se manifest\u0103.<\/p>\n Operele de art\u0103, care se afl\u0103 \u00eentr-o tradi\u021bie spiritual\u0103, sunt corpuri, al c\u0103ror scop sf\u00e2nt este de a da baza nemanifestat\u0103, care este descris\u0103 ca lumin\u0103, goliciune, energie sau con\u0219tiin\u021b\u0103 pur\u0103, un loc \u00een timp \u0219i spa\u021biu. Operele de art\u0103, care urmeaz\u0103 aceast\u0103 orientare \u0219i aceast\u0103 sarcin\u0103, creeaz\u0103 un spa\u021biu atmosferic invizibil, \u00een care nemanifestatul este esen\u021bialul, ca spa\u021biul gol \u00eentr-un container. Nep\u0103trunsul este paradoxal prezent \u0219i absent \u00een acela\u0219i timp \u00eentr-o oper\u0103 de art\u0103. Comunicarea \u0219i o \u00eent\u00e2lnire cu energia f\u0103r\u0103 form\u0103 devin posibile pe puntea formei senzoriale tangibile.<\/p>\n Liniile de for\u021b\u0103 p\u0103trund \u00een fiecare spa\u021biu, fiecare format, reprezent\u00e2nd ceea ce chinezul antic a numit poetic \u201earterele dragonului\u201c, iar occidentalii numesc sobru legile compozi\u021biei. Compozi\u021bia este arta de a conecta formele \u0219i for\u021bele contrastante pentru a deveni un \u00eentreg complex, \u00een care p\u0103r\u021bile singure nu sunt doar integrate, ci se sus\u021bin reciproc. Prin urmare, compozi\u021bia este \u0219i mijlocul de a armoniza cerin\u021bele contradictorii, individuale \u0219i sociale, \u0219i de a le modela \u00eentr-o schi\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 mai mare. Oric\u00e2t de personale \u0219i diferite, pot fi lucr\u0103rile \u00een diferite culturi, rela\u021bia lor se afl\u0103 \u00een armoniile \u0219i propor\u021biile \u00een care au fost create. Toate structurile complexe pot fi reduse la perechi de forme de baz\u0103: cerc \u0219i fascicul (liniar), cerc \u0219i p\u0103trat (bidimensional), sfer\u0103 \u0219i cub (spa\u021bial).<\/p>\n (va urma)<\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":3875,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110070],"tags_english_":[],"class_list":["post-89334","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-art-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/89334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3875"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89334"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=89334"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=89334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}