{"id":89314,"date":"2019-01-01T10:59:06","date_gmt":"2019-01-01T10:59:06","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/sunetul-sufletului-lumii\/"},"modified":"2019-01-01T10:59:06","modified_gmt":"2019-01-01T10:59:06","slug":"sunetul-sufletului-lumii","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/sunetul-sufletului-lumii\/","title":{"rendered":"Sunetul sufletului lumii"},"content":{"rendered":"

\u201c<\/em>Doarme<\/em> un c\u00e2ntec \u00een <\/em>toate <\/em>lucruri<\/em>le<\/em> <\/em><\/p>\n

care <\/em>\u00eempiedic\u0103<\/em> visul de a fi auzi<\/em>t<\/em>:<\/em><\/p>\n

C\u00e2ntecele <\/em>P\u0103m\u00e2ntului<\/em> vor \u00eencepe s\u0103 r\u0103sune<\/em><\/p>\n

dac\u0103 g\u0103si\u021bi cuv\u00e2ntul magic.\u201d<\/em><\/p>\n

Joseph v. Eichendorff<\/p>\n

Urma \u0219i sunetul sufletului lumii au o istorie lung\u0103. \u00cen timpuri str\u0103vechi grecul<\/p>\n

Pitagora a fost una dintre acele persoane care au perceput ceva, ceea ce nu mai pare a fi \u00een g\u00e2ndirea noastr\u0103 con\u0219tient\u0103. Acest ceva este<\/p>\n

\u201cArmonia sferelor\u201d. \u00cen zilele noastre, acest lucru ar fi probabil v\u0103zut \u00eentr-o manier\u0103 mult mai material\u0103, ra\u021bional\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103, \u0219i ar fi numit \u201czgomot de fundal\u201d.<\/p>\n

Pitagora vorbe\u0219te despre \u201cnemurire\u201d \u0219i \u201ctransmigra\u021bia sufletelor\u201c. El \u0219tia despre cursul corpurilor cere\u0219ti. El a auzit Armonia Sferelor. A experimentat el claraudi\u021bia? Probabil c\u0103 da. El a experimentat cu urechea sa interioar\u0103 un eveniment care se mi\u0219c\u0103 \u00een suflet. Markus Tullius Cicero a spus: \u201c<\/em>Muzica<\/em> \u00eencorporeaz\u0103 fiecare lucru viu, pentru c\u0103 muzica este sufletul cerului \u00een sine.\u201d<\/em><\/p>\n

Muzica se bazeaz\u0103 pe vibra\u021bii, ton \u0219i num\u0103r. Lumea tonului – la fel ca lumea culorii \u0219i formei – este afectat\u0103 de vibra\u021bii \u0219i de num\u0103r. Corela\u021bia \u00eentre macrocosmos \u0219i microcosmos poate fi demonstrat\u0103 ar\u0103t\u00e2nd figuri matematice legate \u00een mod armonios. Deoarece numerele, tonul \u0219i muzica sunt str\u00e2ns legate \u00eentre ele, ideea unei armonii a sferelor, a\u0219a cum a fost v\u0103zut\u0103 odat\u0103 de oamenii din vechime, a primit un nou \u00een\u021beles \u0219i poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u00een mod clar.<\/p>\n

Numerele <\/em><\/strong>ca fiind<\/em><\/strong> calit\u0103\u021bi<\/em><\/strong><\/p>\n

Potrivit popula\u021biei antice, numerele nu au fost v\u0103zute ca elemente de calcul, ci mai degrab\u0103 au fost considerate ca fiind calit\u0103\u021bi, for\u021be elementare \u0219i idei care ne influen\u021beaz\u0103 via\u021ba. \u00cen acest context toate fiin\u021bele au propriul lor sunet, propriile numere \u0219i calit\u0103\u021bi. Expresia \u201cArmonia Sferelor\u201d a fost recunoscut\u0103 universal \u00een Evul Mediu. Muzica era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een 3 categorii:<\/p>\n

Musica mundana <\/em>– Muzica universului<\/p>\n

Musica humana <\/em>– Muzica omului<\/p>\n

Musica instrumentalis \u2013<\/em> Muzica instrumental\u0103<\/p>\n

S-ar putea spune c\u0103 frecven\u021ba vibra\u021bional\u0103 este sugerat\u0103 prin \u201ccuv\u00e2ntul magic\u201d din poemul lui Eichendorff redat la \u00eenceput; aceast\u0103 frecven\u021b\u0103 vibra\u021bional\u0103 conecteaz\u0103 corpul uman (\u00een nivelurile sale fizice \u0219i subtile) cu vibra\u021biile cosmosului. Johannes Kepler \u0219i-a formulat viziunea asupra unui cosmos vocal, 2000 de ani dup\u0103 Pitagora:<\/p>\n

\u201cCrea\u021bia \u00een sine constituie o simfonie minunat\u0103. <\/em>Suprema armonie este Dumnezeu<\/em> <\/em>\u0219i<\/em> <\/em>El<\/em> a imprimat o armonie interioar\u0103 a propriei sale imagini <\/em>\u00een<\/em> fiecare suflet. <\/em>Sfera ca obiect armonios<\/em> <\/em>reprezint\u0103<\/em> <\/em>de asemenea Sf\u00e2nta Trinitate<\/em>: <\/em>Tat\u0103l este \u00een centru<\/em>, Fiul suprafa\u021ba, <\/em>iar<\/em> Spirit<\/em>ul<\/em> este distan\u021ba <\/em>din<\/em> centru la suprafa\u021b\u0103. F\u0103r\u0103 existen\u021ba sufleteasc\u0103 nu poate exista armonie. P\u0103m\u00e2ntul este \u00eensufle\u021bit \u0219i, astfel, este generat\u0103 o mare armonie \u2013 nu numai pe P\u0103m\u00e2nt, ci \u0219i \u00eentre P\u0103m\u00e2nt \u0219i corpurile cere\u0219ti.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen cartea sa Armoniile lumii<\/em> Kepler a comparat globul terestru cu trupul unui animal. Sufletul animalului corespunde naturii sublunare, \u201cnatura sublunaris<\/em>\u201d, pe planeta P\u0103m\u00e2nt, \u00eensufle\u021birea \u00een procesele sale creative. \u201cSufletul p\u0103m\u00e2ntului trebuie v\u0103zut \u00een mod analog <\/em>cu<\/em> <\/em>sufletul omului.\u201d <\/em>Armonia, a afirmat el, a fost unitatea \u0219i integritatea, podoaba lumii, coroana crea\u021biei.<\/p>\n

\u00cen prologul operei Faust <\/em>a lui <\/em>Goethe <\/em>se spune: \u201cSoarele r\u0103sun\u0103<\/em> <\/em>\u00eentr-un mod vechi<\/em> \/ \u00een sfere<\/em>le<\/em> fr\u0103\u021be\u0219ti ale apelurilor rivale.\u201d<\/em>   <\/em><\/p>\n

Muzica \u0219i dezvoltarea sufletului<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen cartea sa Despre muzic\u0103 \u0219i a face muzic\u0103<\/em> <\/em>Bruno Walter, un binecunoscut dirijor al secolului XX, a scris c\u0103 muzica ancestral\u0103 a tonurilor sferice nu poate fi auzit\u0103 de urechi corporale, pur \u0219i simplu. El a spus c\u0103 este convins c\u0103 aceast\u0103 surs\u0103 i-a permis s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 dezvoltarea \u0219i esen\u021ba muzicii ca pe o putere elementar\u0103 asupra sufletelor oamenilor. El a spus c\u0103 omul a fost influen\u021bat de muzica sferic\u0103; \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd a luat existen\u021b\u0103, organismul se \u00eenv\u00e2rte \u00een ritmul vibra\u021biilor \u0219i ritmului melodic. Astfel, omul este \u00een mod inerent muzical.<\/p>\n

\u00cen acest context Walter a recunoscut aderarea muzicii la cosmos. El a observat influen\u021ba dezvolt\u0103rii muzicii asupra dezvolt\u0103rii suflete\u0219ti a omului, \u0219i a subliniat c\u0103 de aici s-a r\u0103sp\u00e2ndit desf\u0103tarea darurilor interioare ale omului \u00een alte domenii culturale. Existen\u021ba  operelor muzicale mari lumineaz\u0103 puterea de crea\u021bie \u2013  care de asemenea este disponibil\u0103 \u0219i pentru om. Muzica, a continuat Walter, este limbajul sufletului, care presupune puteri transcendentale. Compozitorul \u00ee\u0219i realizeaz\u0103 opera cu ajutorul sunetelor vii \u0219i pline de via\u021b\u0103.<\/p>\n

Unii compozitori au perceput \u00een mod con\u0219tient procesul crea\u021biei \u00een cadrul operelor proprii. Ei s-au descris \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 ca fiind un canal de inspira\u021bie pentru o sfer\u0103 mai \u00eenalt\u0103. Astfel, muzica devine \u00een acela\u0219i timp o entitate individual\u0103 proprie. Bach \u0219i Mozart f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, s-au inspirat din cele mai \u00eenalte domenii de vibra\u021bie. \u00cen textele pe care Bach le-a creat pentru notele sale muzicale putem citi cuvintele Soli Deo Gloria <\/em>(Slava se datoreaz\u0103 numai lui Dumnezeu) la sf\u00e2r\u0219itul fiec\u0103rei dintre compozi\u021biile sale. Beethoven folose\u0219te o expresie ceremonial\u0103: \u201cCerurile <\/em>sl\u0103vesc<\/em> <\/em>gloria Eternului<\/em>; rezonan\u021ba lor propag\u0103 numele <\/em>Lui<\/em>.\u201d<\/em><\/p>\n

Muzica \u2013 un mesaj<\/em><\/strong><\/p>\n

Muzica – tonuri estompate \u0219i sunete primordiale eterne \u2013 este un mesaj din regiunile transcendentale externe care indic\u0103 existen\u021ba unei esen\u021be atotcuprinz\u0103toare. Unii oameni vor \u00een\u021belege atunci c\u0103 omenirea nu poate avea acces direct la \u00een\u021belegerea logosului \u0219i a modului \u00een care acesta func\u021bioneaz\u0103 dec\u00e2t prin muzic\u0103. Muzica este cea care ne ofer\u0103 o concretizare r\u0103sun\u0103toare a fiin\u021bei divine, creatoare \u0219i regulatoare.<\/p>\n

Achim von Arnim a scris urm\u0103toarele despre procesul artistic: \u201cT\u0103r\u00e2mul meu este locul \u00een care arta este o natur\u0103 singular\u0103; aici este locul \u00een care r\u0103d\u0103cinile mele vor cre\u0219te nesf\u00e2r\u0219it: ele cresc \u00een trecut chiar \u00eenapoi de unde a \u00eenceput totul, ele cresc \u00een viitor p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care lumea va fi re\u00eennoit\u0103 – aceasta este patria mea.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen final, din nou c\u00e2teva cuvinte ce-i apar\u021bin lui Pitagora, cuvinte ce ilustreaz\u0103 calitatea triadei spirit, suflet \u0219i corp, care const\u0103 \u00een prietenie \u0219i fraternitate reciproc\u0103:<\/p>\n

\u201e<\/em>Prietenia dintre Dumnezeu \u0219i om<\/em>, prin pietate \u0219i <\/em>venerare<\/em> <\/em>con\u0219tient\u0103<\/em>, prietenia dintre doctrine un<\/em>a<\/em> fa\u021b\u0103 de <\/em>cealalt\u0103<\/em>, <\/em>prietenia dintre suflet \u0219i corp<\/em>, <\/em>manifestarea<\/em> prietenie<\/em>i<\/em> a ceea ce este \u00eenzestrat cu ra\u021biune fa\u021b\u0103 de tot ceea ce nu este, prin filosofie \u0219i perspectiva sa spiritual\u0103; prieteni<\/em>a<\/em> \u00eentre oameni <\/em>diferi\u021bi,<\/em> prin \u00een\u021belegerea corect\u0103 a conceptului de natur\u0103; prietenia <\/em>cor<\/em>pului muritor <\/em>cu propiul<\/em> sine, pacificarea \u0219i reconcilierea for\u021belor opuse care lucreaz\u0103 \u00een interiorul corpului.\u201d<\/em><\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":3803,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110083],"tags_english_":[],"class_list":["post-89314","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-livingpast-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/89314","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3803"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89314"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89314"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=89314"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=89314"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}