{"id":89225,"date":"2018-10-13T16:42:28","date_gmt":"2018-10-13T16:42:28","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/numerele-spun-povestea-vietii-partea-2\/"},"modified":"2022-10-04T06:28:02","modified_gmt":"2022-10-04T06:28:02","slug":"numerele-spun-povestea-vietii-partea-2","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/numerele-spun-povestea-vietii-partea-2\/","title":{"rendered":"Numerele spun povestea vie\u021bii Partea 2"},"content":{"rendered":"

To part 1<\/sup><\/strong><\/a><\/p>\n

Unul<\/strong><\/p>\n

Crea\u021bia \u00eencepe cu un<\/em>ul<\/em>; din unu<\/em>, provine lumea. Unu<\/em> este <\/em>primul impuls energetic, prima raz\u0103 care p\u0103trunde din p\u0103m\u00e2ntul primordial, goliciunea. un<\/em>ul<\/em> simbolizeaz\u0103 voin\u021ba Tat\u0103lui \u0219i corespunde atomului primordial, primului Cuv\u00e2nt creator, din care se dezvolt\u0103 \u0219i se manifest\u0103 \u00eentreaga crea\u021bie.<\/p>\n

\u00cenceputul apare ca o sc\u00e2nteie f\u0103r\u0103 form\u0103 din eternitate, misterul primordial. \u00cen Zohar, o carte a Cabbalei, citim: \u201cNu era alb, nu negru, nu ro\u0219u sau verde, nici nu exista alt\u0103 culoare. Nu p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a ocupat spa\u021biul \u0219i s-a extins, atunci a produs culori \u0219i, chiar \u00een cea mai interioar\u0103 sc\u00e2nteie a fiin\u021bei, s-a deschis un izvor, din care culorile s-au rev\u0103rsat peste tot ce era mai mic.\u201d<\/p>\n

Din unu<\/em>, apar toate numerele; ele sunt cuprinse \u00een el; acestea sunt incluse \u00een el. Daodejing, Cartea chinez\u0103 a \u00een\u021belepciunii<\/em> a lui Lao Tse, spune: \u201cDin Dao, unu<\/em> este generat, unu <\/em>genereaz\u0103 pe doi<\/em>, doi<\/em> genereaz\u0103 pe trei<\/em>, din trei<\/em>, sunt generate cele zece mii de lucruri.\u201d<\/p>\n

Unul<\/em> reprezint\u0103 calitatea unit\u0103\u021bii, indivizibilitatea. \u00cen acela\u0219i timp, reprezint\u0103 o perspectiv\u0103, o intui\u021bie. A intui \u00eenseamn\u0103 a fi capabili s\u0103 percepem unitatea tuturor lucrurilor din spatele multiplicit\u0103\u021bii din lume. Acest lucru arat\u0103 c\u0103 \u00een\u021belegerea lui unu<\/em> \u0219i \u00eentoarcerea la unu<\/em>, sunt ceea ce este cel mai important \u0219i at\u00e2t primul, c\u00e2t \u0219i ultimul pas pe care \u00eel poate face o persoan\u0103. \u00cen aceasta \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te cel mai \u00eenalt scop \u0219i sensul vie\u021bii sale.<\/p>\n

Unitatea se arat\u0103 \u00een mintea noastr\u0103 \u00een dou\u0103 moduri: at\u00e2t din punct de vedere spiritual, c\u00e2t \u0219i material, at\u00e2t ascuns c\u00e2t \u0219i deschis. \u00cen ceea ce prive\u0219te extensivitatea sa, materia este la fel de incomensurabil\u0103 ca \u0219i universul. Ea devine vizibil\u0103 numai \u00een diferitele sale combina\u021bii \u0219i structuri.<\/p>\n

Ceva similar se aplic\u0103 \u0219i luminii. Dac\u0103 nu ar exista \u00eentunericul, lumina nu ar fi vizibil\u0103. Dac\u0103 nu ar exista lumina, \u00eentunericul ar fi f\u0103r\u0103 form\u0103 \u0219i imperceptibil. Binele, de asemenea, poate fi experimentat ca bine, numai dac\u0103 exist\u0103 \u0219i r\u0103ul.<\/p>\n

De aceea, unu<\/em> implic\u0103 posibilitatea lui doi<\/em>. Doi poli sunt con\u021binu\u021bi \u00een el. Doar prin intermediul polarit\u0103\u021bii, a perechilor de contrarii, devine posibil s\u0103 se clarifice ceva.<\/p>\n

Doiul<\/strong><\/p>\n

Putem citi \u00een Genez\u0103: \u201c\u0218i Dumnezeu a separat lumina de \u00eentuneric. Dumnezeu a chemat lumina ziu\u0103, \u0219i \u00eentunericul l-a numit noapte.\u201d Doiul<\/em> exprim\u0103 apari\u021bia lumii \u00een con\u0219tiin\u021ba \u00eentregului. Forma \u0219i modul \u00een care apare lumea, sunt cele ale polarit\u0103\u021bii \u0219i multiplicit\u0103\u021bii. Via\u021ba se dezvolt\u0103 \u00eentre contrarii (lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric, cald \u0219i rece, tare \u0219i moale, plus \u0219i minus, polul nord \u0219i polul sud, dragoste \u0219i ur\u0103 …) \u0219i este men\u021binut\u0103 de echilibru. \u00cen \u00een\u021belepciunea oriental\u0103, acest lucru este reprezentat de simbolul yin-yang. De\u0219i ambii poli sunt reciproc opu\u0219i, ei sunt \u00eentotdeauna dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale unei fiin\u021be. Unitatea lor provine din originea lor. Prin urmare, impulsul primordial al crea\u021biei const\u0103 \u00een \u00eemp\u0103r\u021birea sau polarizarea unuia. Faptul c\u0103 cei doi poli ai unit\u0103\u021bii s-au separat a provocat tensiuni, mi\u0219carea \u0219i, prin urmare, via\u021ba pentru c\u0103, datorit\u0103 deplas\u0103rii lor \u00een deriv\u0103, cei doi poli se str\u0103duiesc s\u0103 se reuneasc\u0103. Unul<\/em> dore\u0219te s\u0103 se manifeste din nou. Datorit\u0103 formelor duale de manifestare ale lumii create, sunt generate puterea \u0219i mi\u0219carea. G\u00e2ndurile, lucrurile \u0219i vibra\u021biile se mi\u0219c\u0103 \u00een dou\u0103 direc\u021bii: fie \u00een deriv\u0103 sau \u00een direc\u021bia unirii \u00een origine. \u00cen acest fel, dou\u0103 for\u021be primordiale lucreaz\u0103 \u00een univers, pe de o parte, for\u021ba polariz\u0103rii \u0219i a diferen\u021bierii, \u0219i pe de alt\u0103 parte,cea a unirii, rezult\u00e2nd o nou\u0103 crea\u021bie. Acest lucru este valabil at\u00e2t pentru \u00eentreaga natur\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru sufletul omenesc.<\/p>\n

Din interac\u021biunea familiar\u0103 dintre polaritatea masculin\u0103 \u0219i cea feminin\u0103, putem \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 distingem \u00eentre ceea ce este esen\u021bial \u0219i adev\u0103rat \u0219i ceea ce este extern \u0219i tranzitoriu. Aceast\u0103 \u00eemterac\u021biune ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 dep\u0103\u0219im \u0219i s\u0103 \u00eenl\u0103tur\u0103m \u00eendoiala, discordia \u0219i disperarea \u0219i s\u0103 combin\u0103m din nou ambii poli \u00een unitatea lor superioar\u0103. \u00cen german\u0103 \u0219i olandez\u0103, vedem \u00een cuv\u00e2ntul \u00eendoial\u0103<\/em> (Zweifel<\/em>, twijfel<\/em>) aceea\u0219i r\u0103d\u0103cin\u0103 ca \u00een cuv\u00e2ntul doi<\/em> (zwei<\/em>, twee<\/em>). Vr\u0103jitoarea din Faust, al lui Goethe, spune:<\/p>\n

Din unu f\u0103 zece!<\/em><\/p>\n

L<\/em>as\u0103<\/em> doi s\u0103 plece din nou,<\/em><\/p>\n

f<\/em>\u0103<\/em> trei chiar,<\/em><\/p>\n

vei fi<\/em>i<\/em> din nou bogat.<\/em><\/p>\n

…<\/p>\n

„Las\u0103 doi s\u0103 plece din nou” este ceea ce am dori acum s\u0103 analiz\u0103m.<\/p>\n

 <\/p>\n

Treiul<\/strong><\/p>\n

Tensiunea dintre unu<\/em> \u0219i doi<\/em>, \u0219i, de asemenea, tensiunea din interiorul lui doi<\/em>\u00a0dintre masculin \u0219i feminin, \u00eentre sus \u0219i jos, bun \u0219i r\u0103u … este dizolvat\u0103 de trei<\/em>. Trei<\/em> este principiul mi\u0219c\u0103rii, al dinamismului, al restabilirii echilibrului \u0219i al leg\u0103turii. Este num\u0103rul redescoperirii \u0219i al \u00eentoarcerii, al dep\u0103\u0219irii contrariilor.<\/p>\n

De aceea chinezii \u00eel compar\u0103 cu Dao. Dao este at\u00e2t unu<\/em> c\u00e2t \u0219i trei<\/em>. Dao cuprinde ambii poli, con\u021bine yin \u0219i yang \u00een sine \u0219i este con\u021binut \u00een ambele.<\/p>\n

\u00cen terminologia cre\u0219tin\u0103: Tat\u0103l \u0219i Mama (tat\u0103l-mama!) genereaz\u0103 Fiul, care manifest\u0103 con\u0219tiin\u021ba \u0219i lumina.<\/p>\n

Reduc\u00e2nd aceasta la via\u021ba noastr\u0103 de zi cu zi, acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cineva poate dizolva tensiunea dintre cei doi poli numai dac\u0103 el nu se las\u0103 pierdut \u00een limit\u0103rile dualiste. Suntem sf\u0103tui\u021bi s\u0103 alegem un punct de vedere mai \u00eenalt \u0219i un alt nivel de considerare. Simbolul pentru a deveni con\u0219tient este triunghiul echilateral.<\/p>\n

O parte se afl\u0103 vizavi de unghiul care indic\u0103 \u00een direc\u021bia unui obiectiv mai \u00eenalt, transcendent. Triunghiul echilateral este singura form\u0103 geometric\u0103 care nu poate fi mi\u0219cat\u0103; nu este posibil s\u0103 se roteasc\u0103. \u00cen acest fel, triunghiul simbolizeaz\u0103 o stabilitate \u0219i o putere care nu poate fi atins\u0103 de niciun alt poligon.<\/p>\n

Treiul<\/em> induce o na\u0219tere; se dezvolt\u0103 un nou nivel de percep\u021bie. \u00cen multe religii, cel mai mare creator este triplu: \u00een tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 ca Tat\u0103, Fiu \u0219i Sf\u00e2ntul Spirit; \u00een tradi\u021bia indian\u0103 ca Brahma, Vishnu \u0219i Shiva. Trezindu-ne din starea paradisiac\u0103, dar \u00eenc\u0103 incon\u0219tient\u0103, primordial\u0103 a unit\u0103\u021bii, trebuie s\u0103 trecem prin lumea dualit\u0103\u021bii \u0219i a iluziei, pentru a ne ridica \u00een trei<\/em> p\u00e2n\u0103 la o nou\u0103 unitate, acum con\u0219tient\u0103, cu Spiritul.<\/p>\n

Pasul de dans unu-doi-trei, unu-doi-trei ne arat\u0103 modelul fundamental al c\u0103ii dezvolt\u0103rii care se reflect\u0103 \u00een ceea ce este mare \u0219i \u00een ceea ce este mic, \u00een \u00eentreaga crea\u021bie, precum \u0219i \u00een ceea ce este personal, individual, \u00een toate etapele genezei.<\/p>\n

N\u0103scut din unitate, sufletul trece prin separare, \u00eendoial\u0103 \u0219i crize pentru a ob\u021bine o \u00een\u021belegere \u0219i o cre\u0219tere, \u00een acest fel g\u0103sind din nou calea spre unitate. Dup\u0103 fiecare unitate ob\u021binut\u0103, o nou\u0103 polarizare urmeaz\u0103 \u00eentotdeauna \u0219i ne confrunt\u0103 cu o nou\u0103 sarcin\u0103, cu o nou\u0103 etap\u0103 a con\u0219tiin\u021bei, prin intermediul unor noi teme.<\/p>\n

Acest principiu se asigur\u0103 c\u0103 nimic nu se pierde \u0219i c\u0103 via\u021ba nu este l\u0103sat\u0103 s\u0103 fie distrus\u0103 \u00een polaritate, ci \u00eentotdeauna r\u0103m\u00e2ne pe calea spre o fiin\u021b\u0103 mai \u00eenalt\u0103, care implic\u0103 apoi experien\u021b\u0103, iubire \u0219i o con\u0219tiin\u021b\u0103 mai \u00eenalt\u0103. Condi\u021bia este s\u0103 accept\u0103m \u0219i s\u0103 experiment\u0103m provocarea. \u00cen m\u0103sura \u00een care cre\u0219te con\u0219tiin\u021ba, principiul sufletului nostru cre\u0219te \u0219i el.<\/p>\n

Sursa: Michael Stelzner, Die Weltformel der Unsterblichkeit, 1996<\/em><\/p>\n

\"blue<\/p>\n

 <\/p>\n

To part 3<\/strong><\/sub><\/a><\/p>\n

\n

Source: Michael Stelzner, Die Weltformel der Unsterblichkeit, 1996<\/em><\/sub><\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":3580,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110096],"tags_english_":[],"class_list":["post-89225","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-science-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/89225","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3580"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89225"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89225"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=89225"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=89225"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}