{"id":89197,"date":"2018-10-02T16:26:51","date_gmt":"2018-10-02T16:26:51","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/nirvana-lui-buddha-si-gnoza-crestina-partea-ii\/"},"modified":"2018-10-02T16:26:51","modified_gmt":"2018-10-02T16:26:51","slug":"nirvana-lui-buddha-si-gnoza-crestina-partea-ii","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/nirvana-lui-buddha-si-gnoza-crestina-partea-ii\/","title":{"rendered":"Nirvana lui Buddha \u0219i Gnoza Cre\u0219tin\u0103 &#8211; Partea II"},"content":{"rendered":"<p><em>Bodhi<\/em>, &#8222;trezirea&#8221;, este ceea ce Siddhattha Gotama (Sanskrit: Siddharta Gautama) a experimentat sub smochin \u00een Uruvel\u0101 (ast\u0103zi \u00een apropiere de Gay\u0101). Buddhismul t\u00e2rziu vorbe\u0219te despre natura lui Buddha, starea nibb\u0101na, perfecta fuziune cu Scopul final sau, dup\u0103 cum ar spune gnosticul, uniunea cu Phoenixul ren\u0103scut din propria-i cenu\u0219\u0103, cu spiritul-suflet, eternul spirit-foc. Gnosticul de asemenea, cunoa\u0219te trezirea ca fiind rezultatul procesului de&nbsp; salvare.&nbsp;Aceasta este o r\u0103zbatere spiritual\u0103 din cadrul \u00eengust al modelelor; este \u00eenvierea din cenu\u0219a dialecticii. Dar \u00eendoiala ar trebui s\u0103 fie un companion constant. &#8222;Prin urmare, examina\u021bi totul, p\u0103stra\u021bi binele!&#8221; este unul dintre principiile fundamentale ale Filosofiei Universale. La fel, acest principiu este, de asemenea, explicit \u00eencurajat pe calea buddhist\u0103.<\/p>\n<p>Toate leg\u0103turile karmice se dizolv\u0103 \u00een cursul acestui proces. Acesta este de asemenea cel mai \u00eenalt scop \u00een Buddhism. C\u00e2nd nicio karma nu mai este generat\u0103, ac\u021biunile nu mai las\u0103 urme \u00een lume. Sams\u0101ra, sau din punct de vedere gnostic, &#8222;lumea dialecticii&#8221;, contrariile care lucreaz\u0103 unul \u00eempotriva celuilalt, sunt cauza constantei \u00eenv\u00e2rtiri a roatei. Na\u0219terea, cre\u0219terea \u0219i moartea se succed reciproc ne\u00eentrerupt. Nimic nu r\u0103m\u00e2ne, nimic nu persist\u0103, totul este tranzitoriu. Toate fiin\u021bele sunt prizoniere \u00een acest ciclu \u0219i legate de karma prin ac\u021biuni, g\u00e2nduri, emo\u021bii, vise \u0219i dorin\u021be. Este important s\u0103 recunoa\u0219tem \u0219i s\u0103 dep\u0103\u0219im toate acestea.<\/p>\n<p>Exist\u0103 \u00eentotdeauna practica aten\u021biei pe cale, at\u00e2t pentru ini\u021bierea buddhist\u0103 c\u00e2t \u0219i pentru ini\u021bierea gnostic\u0103: a fi \u00een aici \u0219i acum, pentru a percepe totul a\u0219a cum este cu adev\u0103rat, \u00een mod clar \u0219i con\u0219tient; adic\u0103 situa\u021biile \u00een care v\u0103 afla\u021bi \u00een prezent, precum \u0219i persoanele cu care v\u0103 confrunta\u021bi \u0219i s\u0103 nu le judeca\u021bi. Astfel, se poate ob\u021bine cunoa\u0219terea; o cunoa\u0219tere care nu mai este o cunoa\u0219tere a capului, ci o cunoa\u0219tere de un nivel mai \u00eenalt, care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een sfera \u00een\u021belepciunii \u0219i a adev\u0103rului \u0219i este \u00een cele din urm\u0103 \u00eentemeiat\u0103 \u00een inim\u0103, \u00een&nbsp; &nbsp;\u201eRoz\u0103\u201c, \u00een lumina lui Christos, \u00een natura lui Buddha. Aceast\u0103 &#8222;g\u00e2ndire cu inima&#8221;, a\u0219a cum gnosticul o exprim\u0103, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 treptat printr-o schimbare a personalit\u0103\u021bii \u00een acest proces al &#8222;transfigur\u0103rii.&#8221;[1] Aceasta formeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i&nbsp; noul suflet &#8222;vehicul&#8221;, apoi \u00eentregul sistem fizic al omului este recreat. Aceast\u0103 transformare este descris\u0103 \u00een Sutra Buddhist\u0103 <em>Fructul Ascetismului<\/em>: din voin\u021ba inimii (re\u00eennoit\u0103) omul formeaz\u0103 noul s\u0103u corp nemuritor \u0219i \u00eel trage &#8222;ca o sabie dintr-o teac\u0103&#8221;.[2]<\/p>\n<p>\n&#8222;S\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een fl\u0103c\u0103ri acum ca \u00eentr-o s\u0103rb\u0103toare zilnic\u0103!&#8221; Aceasta este chemarea gnosticului c\u0103tre oameni. Adev\u0103rul final este numai \u00een Acum. Numai \u00een \u201earz\u0103torul acum\u201d se afl\u0103 sf\u00e2ntul, care el singur vindec\u0103. Trecutul \u0219i viitorul sunt umbre f\u0103r\u0103 de via\u021b\u0103, construc\u021bii-g\u00e2nduri ale egoului, umbre, precum egoul \u00eensu\u0219i.<\/p>\n<p>Dragostea iubitoare, adev\u0103rata compasiune, este fructul hr\u0103nit de F\u00e2nt\u00e2na Primordial\u0103. At\u00e2t un bodhisattva al Buddhismului Mah\u0101y\u0101na c\u00e2t \u0219i un gnostic, ambii pot servi \u00eentr-adev\u0103r pe ceilal\u021bi oameni \u00een mod corect. Ambele c\u0103i&nbsp; reamintesc misiunea interioar\u0103, care se g\u0103se\u0219te \u00een fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 ca nucleu; este chemarea la re\u00eentoarcerea acas\u0103, la adev\u0103rata patrie divin\u0103. C\u00e2nd Christos, &#8222;Roza&#8221; \u00eencepe s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u00een fiin\u021ba interioar\u0103, procesul eliber\u0103rii este pus \u00een mi\u0219care. Primul pas este f\u0103cut atunci pe cale.<\/p>\n<p>[1] Catharose de Petri, cofondatoare a \u0218colii Spirituale a Rozacrucii de Aur descrie transfigurarea ca \u201co metod\u0103 gnostic\u0103 necesar\u0103 practic\u0103rii endurei care&nbsp; \u00eenseamn\u0103 completa subtituire a fiin\u021bei muritoare, separate, legat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, cu fiin\u021ba originar\u0103, nemuritoare, divin\u0103, adev\u0103ratul om spirit conform planului divin al crea\u021biei\u201d. Din: Catharose de Petri, <em>Transfigura<\/em><em>rea<\/em>, Haarlem 1995.<\/p>\n<p>[2] Karl Eugen Neumann: Die innere Verwandtschaft buddhistischer und christlicher Lehren. Zwei buddhistische Suttas und ein Traktat Meister Eckharts, Leipzig 1891. (\u00cenrudirea interioar\u0103 dintre \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile buddhiste \u0219i cele cre\u0219tine. Dou\u0103 sutre buddhiste \u0219i un tratat de Meister Eckhart)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":3513,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110096],"tags_english_":[],"class_list":["post-89197","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-science-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/89197","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3513"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89197"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89197"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=89197"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=89197"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}