{"id":89189,"date":"2018-10-02T15:37:24","date_gmt":"2018-10-02T15:37:24","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/nirvana-lui-buddha-si-gnoza-crestina-partea-i\/"},"modified":"2018-10-02T15:37:24","modified_gmt":"2018-10-02T15:37:24","slug":"nirvana-lui-buddha-si-gnoza-crestina-partea-i","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/nirvana-lui-buddha-si-gnoza-crestina-partea-i\/","title":{"rendered":"Nirvana lui Buddha \u0219i Gnoza Cre\u0219tin\u0103 – Partea I"},"content":{"rendered":"

La prima vedere, ori de c\u00e2te ori observ\u0103m credin\u021bele acestor dou\u0103 c\u0103i interioare, vedem multe puncte de divergen\u021b\u0103. Modul \u00een care acestea se manifest\u0103 este foarte diferit. Nu doar locurile de cult (temple sau stupa<\/em>) difer\u0103, ci de asemenea modul de via\u021b\u0103 \u0219i metodele de practicare sunt diferite \u00een ambele religii. De asemenea, sugestia lingvistic\u0103 a \u021belului evoc\u0103 diferite sentimente deoarece Calea Gnostic\u0103 cre\u0219tin\u0103 a Salv\u0103rii este un proces de fuzionare tot mai mare a Sc\u00e2nteii Divine din c\u0103ut\u0103tor cu Focul Iubirii Divine, \u00een timp ce Calea Buddhist\u0103 conduce c\u0103tre dispari\u021bia progresiv\u0103 a fl\u0103c\u0103rii vie\u021bii personale \u00een cel f\u0103r\u0103 de nume, care este adesea interpretat ca nimic (\u00een sanskrit\u0103: Nirvana<\/em>). Cu toate acestea, la o examinare mai atent\u0103, \u00een mijlocul acestor diferen\u021be pot fi recunoscute unitatea fundamental\u0103 \u0219i marile asem\u0103n\u0103ri ale acestor dou\u0103 c\u0103i spirituale.<\/p>\n

Pentru cre\u0219tin\u0103tatea gnostic\u0103 reprezentat\u0103 de Rozacrucea de Aur, templele sunt puncte de \u00eent\u00e2lnire spirituale unde au loc evenimente speciale. Lini\u0219tea este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 esen\u021bial\u0103, precum \u0219i Crucea \u0219i Roza, ca simboluri ale Vie\u021bii Christosului Cosmic, Lumina care umple \u00eentotdeauna totul \u0219i care este unicul Dumnezeu. Aceste temple sunt cetre speciale de for\u021b\u0103 spiritual\u0103, locuri de vindecare \u0219i re\u00eennoire a Sufletului \u0219i astfel a \u00eentregii fiin\u021be umane.<\/p>\n

Autoini\u021bierea \u0219i Iubirea<\/em><\/strong><\/p>\n

Calea Ini\u021bierii \u00een cadrul unei \u0218coli Spirituale \u00een principal se dezvolt\u0103 prin autoini\u021biere de-a lungul a diferite etape de cunoa\u0219tere \u0219i \u00een\u021belegere interioar\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t nivelul con\u0219tiin\u021bei se schimb\u0103 \u00een mod continuu. Este vorba despre structuri consolidate, cristalizate ale egoului, precum \u0219i despre modele \u0219i doctrine ale credin\u021bei, despre cum se poate deveni con\u0219tient prin intermediul percep\u021biei sinelui \u0219i put\u00e2nd astfel dizolva aceste structuri. Este un proces care are loc atunci c\u00e2nd ne concentr\u0103m asupra Sc\u00e2nteii Divine din noi. Aceast\u0103 cale de ini\u021biere este \u00eenconjurat\u0103 de suport spiritual dar r\u0103m\u00e2ne o ac\u021biune personal\u0103, o via\u021b\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine. Prin procesul de cunoa\u0219tere care se dezvolt\u0103 pas cu pas, \u00een\u021belepciunea, \u00een cele din urm\u0103, cuprinde \u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te nu numai vechea personalitate, dar \u0219i puterile care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een omenirea \u00eentreag\u0103. Cunoa\u0219terea de sine devine cunoa\u0219terea a tot. Iubirea care este r\u0103bd\u0103toare, amabil\u0103 \u0219i care \u00eendur\u0103, crede, sper\u0103 \u0219i rezist\u0103 \u00een fa\u021ba a tot se na\u0219te din adev\u0103rata compasiune \u0219i adev\u0103rata iubire pentru to\u021bi.[1]<\/p>\n

Cealalt\u0103 form\u0103 de iubire, iubirea personal\u0103 care separ\u0103, care \u00eenso\u021be\u0219te automen\u021binerea, care pretinde putere, demarc\u0103ri \u0219i are temeri se transform\u0103 treptat l\u0103s\u00e2nd loc iubirii impersonale, Gnozei, a c\u0103rei principal\u0103 caracteristic\u0103 este experien\u021ba infinitului, unitatea tuturor contrariilor. Acolo g\u0103sim sursa unicului adev\u0103r care doar el este „real”, sublim \u0219i mai presus de toate, care une\u0219te totul \u0219i de aceea este totul.<\/p>\n

Noul comportament de via\u021b\u0103 \u0219i transformare<\/em><\/strong>a<\/em><\/strong><\/p>\n

Transformarea, transfigurarea, recreeaz\u0103 omul. Sufletul s\u0103u natural, care cunoa\u0219te toate pasiunile, se schimb\u0103 progresiv prin discern\u0103m\u00e2nt \u0219i \u00een\u021belegeri interioare. \u0218i aceasta las\u0103 loc dezvolt\u0103rii unui suflet nou, sufletul spiritual, cu propria sa inteligen\u021b\u0103, al c\u0103rui mijloc de cunoa\u0219tere este adev\u0103rata intui\u021bie.<\/p>\n

Calea Buddhist\u0103 este, de asemenea, o cale de a deveni con\u0219tient \u00een mod continuu. La fel ca \u00een \u0218coala Spiritual\u0103 a Rozacrucii de Aur \u2013 aceast\u0103 cale poate fi parcurs\u0103 de b\u0103rba\u021bi \u0219i femei deopotriv\u0103. Buddha \u00eensu\u0219i a \u00eentemeiat m\u0103n\u0103stiri pentru c\u0103lug\u0103ri\u021be dup\u0103 iluminarea sa.<\/p>\n

Metoda medita\u021biei este esen\u021bial\u0103 pentru m\u00e2ntuire. Aceast\u0103 metod\u0103 principal\u0103 de m\u00e2ntuire se g\u0103se\u0219te \u00een ambele forme ale Buddhismului, \u00een Therav\u0101da <\/em>(„H\u012bnay\u0101na<\/em>„), cea mai veche form\u0103 a Buddhismului, precum \u0219i \u00een Mah\u0101y\u0101na <\/em>\u0219i \u0219colile sale<\/em>, ca de exemplu Vajray\u0101na. <\/em>\u00cen tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103, medita\u021bia este cunoscut\u0103 ca „practic\u0103 spiritual\u0103” \u0219i a fost folosit\u0103 mai ales de c\u0103tre mistici. Medita\u021bia, ca metod\u0103 spiritual\u0103, este independent\u0103 de o anumit\u0103 cultur\u0103, dar modul \u00een care este practicat\u0103 variaz\u0103. De exemplu, chiar dac\u0103 scopul de a se cufunda \u00een t\u0103cere sau „nimic” este acela\u0219i, medita\u021bia buddhist\u0103 Vipassana <\/em>este cu totul altceva dec\u00e2t „<\/em>orientarea clar\u0103”  folosit\u0103 de c\u0103tre Rozacrucea de Aur.<\/p>\n

Theravadin <\/em>se bazeaz\u0103 exclusiv pe discursurile lui Buddha g\u0103site \u00een Canonul<\/em> P\u0101li <\/em>(Tipitaka<\/em>) \u0219i \u00eenregistrate \u00een secolul al III-lea \u00ee.Chr. Buddhismul Mah\u0101y\u0101na t\u00e2rziu folose\u0219te \u0219i alte scripturi, precum S\u016btra Inimii, S\u016btra Lotusului, S\u016btra Diamantului, \u0219i S\u016btrele T\u0103r\u00e2mului Pur.<\/p>\n

Buddha a proclamat „Cele Patru Adev\u0103ruri Nobile” despre realitatea suferin\u021bei, cauzele ei, viitoarea ei evitare \u0219i ob\u021binerea fericirii prin practicarea „Nobilei C\u0103i Octuple”. Cu privire la modul de baz\u0103 de via\u021b\u0103, doctrina buddhist\u0103 se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu modul gnostic-cre\u0219tin de m\u00e2ntuire. Cofondatorul \u0218colii Spirituale, Jan van Rijckenborgh, subliniaz\u0103 faptul c\u0103 nu doar un mod de g\u00e2ndire, o „anumit\u0103 moralitate”, sau o anumit\u0103 credin\u021b\u0103 sunt suficiente, ci c\u0103 aceast\u0103 cale cuprinde toate cele trei aspecte \u0219i consecin\u021bele acestora.[2] \u00centr-un sens practic, acest lucru \u00eenseamn\u0103 evitarea hranei animale, a tutunului, a alcoolului \u0219i a altor narcotice, s\u0103 nu mai vorbim despre anumite orient\u0103ri morale \u0219i spirituale care devin evidente \u00een cursul progresului pe cale.<\/p>\n

Buddha a recomandat \u00een mod explicit respectarea celor cinci „s\u012blas<\/em>„, adic\u0103 s\u0103 nu ucizi, s\u0103 nu furi, s\u0103 nu rupi c\u0103s\u0103toria, s\u0103 nu min\u021bi \u0219i s\u0103 nu bei b\u0103uturi intoxicante. \u00cen plus, c\u0103lug\u0103rii \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021bele s-au angajat s\u0103 adauge castitatea \u0219i s\u0103r\u0103cia aproape complet\u0103.[3]<\/p>\n

Intui\u021bia<\/em><\/strong><\/p>\n

Conform \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor lui Buddha, precum conform \u015fi Filozofiei Universale a Rozacrucii de Aur, punctul de plecare pe cale este recunoa\u0219terea erorii fundamentale \u00een care omul obi\u0219nuit se g\u0103se\u0219te \u00een via\u021ba sa de zi cu zi. F\u0103r\u0103 niciun efort spre o trezire, tot ce r\u0103m\u00e2ne este iluzia, dezam\u0103girea, suferin\u021ba multipl\u0103, boala \u0219i la sf\u00e2r\u0219it moartea. Recunoa\u0219terea revolu\u021biilor nesf\u00e2r\u0219ite ale ro\u021bii, sau Sa\u1e43s\u0101ra <\/em>(ciclul de cre\u0219tere ne\u00eentrerupt\u0103 \u0219i degradare) sau ata\u0219amentul inutil fa\u021b\u0103 de lumea dialectic\u0103, care este determinat \u00een mod consecvent de cauzalitate, repetare automat\u0103 \u0219i obiceiuri, este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de ambele \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi. \u0218i totul este despre m\u00e2ntuire. Marele filozof al Mah\u0101y\u0101na, N\u0101g\u0101rjuna (secolul al II-lea d.Chr.)[4], a declarat c\u0103 aceast\u0103 lume este complet goal\u0103. El continu\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103 numai adev\u0103rul etern este real. Doar cunoa\u0219terea profund\u0103 (Gnoza) este real\u0103, Nibb\u0101na <\/em>(Nirv\u0101na). Real este acolo unde nu mai exist\u0103 nicio iluzie, doar perfect\u0103 claritate, Lumina perfect\u0103, cum ar spune gnosticul, o lumin\u0103 care nu este lumina pe care o cunoa\u0219tem. Nibb\u0101na (Nirv\u0101na) nu este un loc, nu este un paradis, nici lumea de dincolo, nici raiul, este „nimic”, este „scopul final”. Este f\u0103r\u0103 cauz\u0103 (animitta<\/em>), f\u0103r\u0103 diferen\u021biere (<\/em>ekalak\u1e63ane<\/em>).<\/p>\n

G\u00e2ndirea de zi cu zi nu poate r\u0103spunde la \u00eentrebarea dac\u0103 lumea divin\u0103 spiritual\u0103 a Gnozei Cre\u0219tine \u0219i Nibbana sunt una \u0219i aceea\u0219i. Specula\u021bia este \u00eentotdeauna posibil\u0103. Punctul de plecare, \u00een orice caz, este acela\u0219i \u00een ambele \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi, \u0219i anume, dorin\u021ba de eliberare de suferin\u021ba p\u0103m\u00e2ntean\u0103, combinat\u0103 cu ideea c\u0103 acest lucru este posibil.<\/p>\n

N\u0101g\u0101rjuna subliniaz\u0103 c\u0103 \u00een\u021belegerea real\u0103 este nonverbal\u0103. Scepticismul fa\u021b\u0103 de limbaj \u00een ce prive\u0219te capacitatea de a spune ceva despre Scopul final, sau, \u00een termeni gnostici, despre \u201eRoz\u0103\u201c sau lumina lui Christos, din nou, este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it de cele dou\u0103 c\u0103i spirituale. Cel mai \u00eenalt adev\u0103r absolut nu poate fi rostit; poate fi doar indicat cu ajutorul unui \u201eadev\u0103r relativ al lumii\u201d. Doctrina celor dou\u0103 adev\u0103ruri deja cuprins\u0103 \u00een Canonul P\u0101li se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Rozacrucii. \u00cen mod clar, se face o distinc\u021bie \u00eentre cunoa\u0219terea min\u021bii \u0219i cunoa\u0219terea „n\u0103scut\u0103 din inim\u0103”, cunoa\u0219terea „omului nou care vine”.[5]<\/p>\n

Doar adev\u0103rata intui\u021bie recunoa\u0219te adev\u0103rul, a\u0219a cum Buddhismul Zen o formuleaz\u0103: „Degetul care arat\u0103 c\u0103tre lun\u0103 nu este luna.”<\/p>\n

\u00cen S\u016btra  Inimii a Buddhismului Mah\u0101y\u0101na, o mantra de o profund\u0103 \u00een\u021belegere, ne spune: tadyath\u0101 gate gate p\u0101ragate p\u0101rasamgate bodhi sv\u0101h\u0101! <\/em>(plecat, plecat, a plecat la cel\u0103lalt mal al r\u00e2ului, ajung\u00e2nd de cealalt\u0103 parte – TREZIRE – aaaah!)[6]<\/p>\n

C\u00e2nd un c\u0103lug\u0103r buddhist sau o c\u0103lug\u0103ri\u021b\u0103 buddhist\u0103 se afl\u0103 \u00een constanta „postur\u0103 a observatorului” \u00een timpul medita\u021biei, atunci se petrece deta\u0219area,  „momentul rodirii” (Maggaphala<\/em>). Acesta creeaz\u0103 o „desp\u0103r\u021bire de lume”. Acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i pe calea ini\u021bierii gnostic-cre\u0219tine. Gnosticul r\u0103m\u00e2ne \u00een lume, dar el sau ea nu mai apar\u021bine lumii. Datorit\u0103 schimb\u0103rii continue a con\u0219tiin\u021bei, rela\u021bia sa cu lumea \u0219i cu alte fiin\u021be umane se schimb\u0103.<\/p>\n

(va continua)<\/p>\n

[1] 1 Cor. 13: 4, 7<\/p>\n

[2] Jan von Rijckenborgh: Filozofia elementar\u0103 a Rozacrucii moderne<\/em>, capitolul 18, Haarlem (NL) 1984<\/p>\n

[3] Helmuth von Glasenapp: Einleitung, in: Reden des Buddha, Aus dem Palikanon \u00fcbersetzt von Ilse-Lore Gunsser, Stuttgart 1976, S. 4<\/p>\n

[4] https:\/\/de.wikipedia.org\/wiki\/Nagarjuna<\/p>\n

[5] Jan van Rijckenborgh: Omul Nou care vine<\/em>, Haarlem, partea 1, capitolele de la 1 la 3<\/p>\n

[6] https:\/\/de.wikisource.org\/wiki\/Herz-Sutra<\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":3491,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110096],"tags_english_":[],"class_list":["post-89189","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-science-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/89189","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3491"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89189"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89189"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=89189"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=89189"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}