{"id":89141,"date":"2018-08-14T11:54:29","date_gmt":"2018-08-14T11:54:29","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/platon-si-reminiscenta-sufletului\/"},"modified":"2018-08-14T11:54:29","modified_gmt":"2018-08-14T11:54:29","slug":"platon-si-reminiscenta-sufletului","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/platon-si-reminiscenta-sufletului\/","title":{"rendered":"Platon \u0219i reminiscen\u021ba sufletului"},"content":{"rendered":"<p>Platon, un filozof grec a c\u0103rui via\u021b\u0103 a cuprins p\u0103r\u021bi din secolele 5 \u0219i 4 \u00ee.Chr. este considerat a fi unul dintre fondatorii g\u00e2ndirii occidentale. Teoria sa despre ideile \u0219i reflec\u021biile sale politice sunt adesea asociate cu cre\u0219tinismul \u0219i, respectiv, socialismul. Filozofia sa prezint\u0103, de asemenea, intersec\u021bii notorii cu a\u0219a-numitele tradi\u021bii orientale, \u0219i cel mai frapant exemplu care poate fi men\u021bionat este tema nemuririi \u0219i a transmigra\u021biei sufletelor. Direct legat\u0103 de aceast\u0103 tem\u0103, este ideea reminiscen\u021bei sufletului, un fel de amintire a tot ceea ce a tr\u0103it \u00een multele sale \u00eencarn\u0103ri, dar mai ales a ceea ce a tr\u0103it \u00een starea ini\u021bial\u0103, \u00eenainte de a veni \u00een aceast\u0103 lume.<\/p>\n<p>Teoria lui Platon spune c\u0103 a \u0219ti \u00eenseamn\u0103 a ne aminti, \u0219i c\u0103 a cultiva &#8222;practica reamintirii&#8221; este calea pentru a ajunge la esen\u021ba tuturor lucrurilor \u0219i a reveni la via\u021ba originar\u0103. F\u0103r\u0103 a lua \u00een considerare numeroasele nuan\u021be ale acestei teorii, ceea ce ar trebui subliniat este importan\u021ba pe care o acord\u0103 <em>amintirii<\/em><em> <\/em>\u00een via\u021ba c\u0103ut\u0103torului de adev\u0103r. Este cu siguran\u021b\u0103 o amintire special\u0103, din moment ce este, de asemenea, legat\u0103 de lucruri care dep\u0103\u0219esc lumea sensibil\u0103. Astfel, capacitatea noastr\u0103 limitat\u0103 de a cunoa\u0219te adev\u0103rul \u0219i dreptatea ar fi doar o r\u0103m\u0103\u0219i\u021b\u0103 a capacit\u0103\u021bii noastre de a tr\u0103i \u00een comuniune cu ele, avut\u0103 \u00eenainte de a dob\u00e2ndi un corp material. Starea noastr\u0103 \u00een aceast\u0103 lume ar fi, prin urmare, nefireasc\u0103 \u0219i extrem de suferind\u0103 pentru suflet.<\/p>\n<p>Str\u00e2ns legat\u0103 de amintirea noastr\u0103 este con\u0219tientizarea identit\u0103\u021bii noastre. Este u\u0219or de v\u0103zut, de exemplu, c\u0103 istoria unei \u021b\u0103ri este cea care permite locuitorilor s\u0103i s\u0103-\u0219i formeze ideea unei na\u021bionalit\u0103\u021bi comune, la fel cum amintirile noastre&nbsp; \u00eent\u0103resc individualitatea \u00een noi. Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 autorul c\u0103r\u021bii <em>Micul<\/em><em> Prin<\/em><em>\u021b<\/em><em> <\/em>explic\u0103, prin intermediul vulpii, c\u0103 a captiva pe cineva necesit\u0103 construirea unei pove\u0219ti cu acea persoan\u0103, cultivarea unor momente &#8230; Cultiva\u021bi pentru a captiva. De aceea pierderea memoriei poate genera rezultate foarte nepl\u0103cute pentru o persoan\u0103; cel mai r\u0103u dintre ele, probabil este, a uita cine e\u0219ti. Uitarea de sine aduce cu sine pierderea sensului, sentimentul de a fi str\u0103mutat \u00een mod continuu, \u0219i un gol \u00een\u0103untru. Pe de alt\u0103 parte, o amintire puternic\u0103 sau o amintire intens\u0103 a ceva special \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ceva este foarte important pentru o persoan\u0103. Dumnezeu \u00eensu\u0219i a vrut s\u0103-\u0219i arate grija \u0219i iubirea pentru poporul s\u0103u, subliniind c\u00e2t de mult g\u00e2ndurile sale se refereau la ei: &#8222;Poate o femeie s\u0103-\u015fi uite copilul pe care-l al\u0103pteaz\u0103 \u015fi s\u0103 n-aib\u0103 mil\u0103 de rodul p\u00e2ntecelui ei? Dar chiar dac\u0103 l-ar uita, totu\u015fi Eu nu te voi uita cu niciun chip. &#8221; (Isaia 49:15).<\/p>\n<p>Dac\u0103 amintirea obi\u0219nuit\u0103 a omului este at\u00e2t de str\u00e2ns legat\u0103 de identitatea sa, o amintire precum cea pe care o descrie Platon, adic\u0103 amintirea sufletului, este cu siguran\u021b\u0103 capabil\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie esen\u021ba sufletului \u00eensu\u0219i. De\u0219i identitatea spiritual\u0103 a fiin\u021bei umane \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een a fi adus\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, omului \u00eei este constant indicat prin reminiscen\u021bele existen\u021bei sale reale, care este prezentul, tocmai prin dorin\u021ba pentru o via\u021b\u0103 deplin\u0103, pentru eternitate \u0219i pentru iubire. Contemplarea tuturor acestor lucruri \u00eentr-un trecut imemorial este motivul pentru care c\u0103ut\u0103m esen\u021bele ne\u00eencetat. Platon ne d\u0103 motivul pentru care le iubim at\u00e2t de mult \u00een dialogul <em>Phaedrus<\/em>:<\/p>\n<p><em>&#8222;Dup\u0103 evolu\u021bie, sufletul trece, <\/em><em>ajunge<\/em><em> s\u0103 cunoasc\u0103 esen\u021bele. Aceast\u0103 cunoa\u0219tere a adev\u0103rurilor pure \u00eel <\/em><em>arunc\u0103<\/em><em> \u00een cea mai mare fericire. [&#8230;] Motivul&nbsp; care atrage sufletele spre cerul Adev\u0103rului este c\u0103 abia atunci <\/em><em>vor putea<\/em><em> g\u0103si hrana capabil\u0103 <\/em><em>s\u0103 le<\/em><em> hr\u0103neasc\u0103 \u0219i s\u0103<\/em><em> le<\/em><em> dezvolte aripile, <\/em><em>ceea ce \u021bine<\/em><em> suflet<\/em><em>e<\/em><em>l<\/em><em>e<\/em><em> departe de pasiunile joase.&#8221;<\/em><\/p>\n<p>A cunoa\u0219te esen\u021ba lucrurilor ar fi triumful sufletului.<\/p>\n<p>Atunci, cum a fost posibil ca sufletul s\u0103 se abat\u0103 de la aceast\u0103 condi\u021bie binecuv\u00e2ntat\u0103? Mitul pe care \u00eel folose\u0219te Platon pentru a-\u0219i ilustra g\u00e2ndirea expune o tulburare cauzat\u0103 de dorin\u021ba de a contempla esen\u021bele, sau dorin\u021ba de a avea mai mult. Consecin\u021ba acestei tulbur\u0103ri este imposibilitatea de a r\u0103m\u00e2ne acolo:<\/p>\n<p>&#8222;<em>C\u00e2nd sufletul este <\/em><em>umplut<\/em><em> cu alimente necurate din cauza ner\u0103bd<\/em><em>\u0103rii<\/em><em> fatale<\/em><em>, viciul \u0219i <\/em><em>uitarea,<\/em><em> devine greu \u0219i se strecoar\u0103 f\u0103r\u0103 aripi spre p\u0103m\u00e2nt.<\/em>&#8221; (Phaedrus)<\/p>\n<p>Acest lucru ar explica de ce oamenii sunt constant neferici\u021bi cu vie\u021bile lor obi\u0219nuite, indiferent c\u00e2t de mari sunt realiz\u0103rile lor. Ei sunt ca un amestec \u00eentre spirit \u0219i materie, de\u021bin\u00e2nd \u00een spirit adev\u0103rata lor esen\u021b\u0103. A nu fi capabil s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti conduce spre urm\u0103rirea \u00eemplinirii \u00een materie, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ne d\u0103m seama c\u0103 a reu\u0219i \u00een acest demers este imposibil.<\/p>\n<p>A redob\u00e2ndi &#8222;amintirea spiritual\u0103&#8221; este acela\u0219i lucru cu a cunoa\u0219te cine e\u0219ti \u0219i ce rol ai \u00een lume. Cu toate acestea, dup\u0103 cum s-a men\u021bionat anterior, aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 necesit\u0103 cultivarea impulsurilor spirituale pe care le de\u021binem deja: cultivarea &#8222;preamintirii.&#8221; Aspira\u021biile noastre pentru iubire, adev\u0103r, dreptate \u0219i egalitate sunt reflect\u0103ri ale Binelui hermetic, care este dincolo de dualitate. Pe m\u0103sur\u0103 ce p\u0103\u0219im pe cale aceast\u0103 aspira\u021bie este stimulat\u0103 \u0219i &nbsp;\u00een acela\u0219i timp iluziile sinelui sunt \u00eendep\u0103rtate. Este vorba despre cultivarea unei noi pove\u0219ti pentru a captiva o nou\u0103 fiin\u021b\u0103, noi cel care vom deveni: cel care am fost \u00eentotdeauna.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3347,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110083],"tags_english_":[],"class_list":["post-89141","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-livingpast-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/89141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3347"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89141"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=89141"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=89141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}