{"id":88732,"date":"2017-11-21T19:47:59","date_gmt":"2017-11-21T19:47:59","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/permitand-celuilalt-sa-fie\/"},"modified":"2017-11-21T19:47:59","modified_gmt":"2017-11-21T19:47:59","slug":"permitand-celuilalt-sa-fie","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/permitand-celuilalt-sa-fie\/","title":{"rendered":"Permi\u021b\u00e2nd Celuilalt s\u0103 fie"},"content":{"rendered":"<p>Am \u00eenceput drept cre\u0219tin, m-am descoperit ca hindus, apoi m-am \u00eentors ca&nbsp; buddhist \u0219i cu toate acestea nu am \u00eencetat s\u0103 fiu cre\u0219tin.<\/p>\n<p>Via\u021ba t\u00e2n\u0103rului Panikkar a constat \u00een studii \u0219i diplome \u00een domeniul filozofiei, \u0219tiin\u021bei \u0219i al teologiei. Toate acestea l-au condus spre a fi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor \u0219i lector liber profesionist \u00een multe din Universit\u0103\u021bile din Europa \u0219i USA. El era deja preot catolic, c\u00e2nd la v\u00e2rsta de 36 de ani s-a mutat \u00een Varanasi, \u00een India pentru a-\u0219i aprofunda cunoa\u0219terea \u00een tradi\u021biile filozofice din India. O mare parte din ce i-a mai r\u0103mas din via\u021b\u0103 \u0219i-a petrecut-o \u00eentre India, California \u0219i Tavertet, un or\u0103\u0219el de munte la poalele Pirineilor Spanioli \u0219i ultima parte din pelerinajul s\u0103u continuu, prin studiu \u0219i medita\u021bie.<\/p>\n<p>Dialogul dialogic<\/p>\n<p><em>\u201e<\/em><em>Dialogul este via\u021ba. Dac\u0103 dialogul \u00eenceteaz\u0103, totul \u00eenceteaz\u0103.\u201d (<\/em>R. Panikkar \u00een <em>Pacea \u0219i dezarmarea cultural\u0103)<\/em><\/p>\n<p>Multiplele mi\u0219cari de oameni \u0219i de bunuri, toate felurile de schimburi materiale \u0219i imateriale (precum cele informa\u021bionale) \u0219i diferitele stiluri de via\u021b\u0103, for\u021bate s\u0103 coexiste \u00eempreun\u0103 \u00een curentul globaliz\u0103rii; toate acestea nu corespund pe nivelul rela\u021biei umane cu armonioasa pluralitate care se poate&nbsp; manifesta \u00eentr-un dialog. Prea des vedem <em>\u201e\u00eencurc\u0103tura steril\u0103 a monologului\u201d<\/em>(<em> Mistica secolului XXI <\/em>&#8211; Madrid 2002).<\/p>\n<p>Dup\u0103 p\u0103rerea lui Panikkar, cheia care face vie rela\u021bia dintre oameni este dialogul \u201cdia-logic\u201d. Ce este acesta? \u00cen fiecare zi \u00een a\u0219a-numitele dialoguri vedem doar discu\u021bii competitive, opinii ce alterneaz\u0103 &#8211; aspecte ce sugereaz\u0103 idea iluzorie a unei pluralit\u0103\u021bi. Aceast\u0103 iluzie persist\u0103 \u0219i adeseori este foarte am\u0103gitoare.<\/p>\n<p>S\u0103 transformi dialogul \u00eentr-o rela\u021bie inocent\u0103 \u00een afara obstacolului ideilor preconcepute, \u00eenseamn\u0103 a dep\u0103\u0219i dialectica \u0219i a aprinde creativitatea &#8211; un spa\u021biu psihic activ \u00een care dialogul curge singur. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een acest spa\u021biu? Se reveleaz\u0103 cea de-a treia cale, unindu-le pe cele dou\u0103 f\u0103r\u0103 a anihila niciuna dintre ele. Dincolo de form\u0103, logosul, mitul este descoperit, povestea din spatele discursului, o poveste \u00een care cel care o poveste\u0219te crede cu adev\u0103rat. A\u0219a apar v\u0103lul credin\u021belor, al simbolurilor care hr\u0103nesc crezurile &#8211; dar \u0219i prejudec\u0103\u021bile. \u00cen acest punct, armele confrunt\u0103rii sunt oarbe \u0219i ceea ce r\u0103m\u00e2ne este doar cunoa\u0219terea, a\u0219a cum este ea perceput\u0103 prin ochii celuilalt.<\/p>\n<p>Acest proces cere \u00eencredere; \u0219i nu acea \u00eencredere formal\u0103 de tipul corect politic, ci o autentic\u0103 confiden\u021bialitate. La nivel filosofic, ambele viziuni, at\u00e2t cea absolut\u0103 c\u00e2t \u0219i cea dualist\u0103, sunt dep\u0103\u0219ite, ajung\u00e2ndu-se la atingerea unui \u00eentreg \u00een care procesele, rela\u021biile \u0219i formele sunt via\u021ba \u00eens\u0103\u0219I, iar acest \u00eentreg nefiind suma p\u0103r\u021bilor.<\/p>\n<p>La nivelul convie\u021buirii sociale, de la locurile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219colar p\u00e2n\u0103 la cele de educa\u021bie, a asculta corect este u\u0219or s\u0103 \u00een\u021belegem c\u00e2t de fundamental este acest proces pentru dialog.<\/p>\n<p>Viziunea&nbsp; cosmotheandric\u0103<\/p>\n<p><em>\u201e<\/em><em>Divinul, umanul \u0219i p\u0103m\u00e2ntescul &#8211; oricum ne-ar pl\u0103cea s\u0103 le denumim &#8211; sunt cele trei dimensiuni nealterabile ce formeaz\u0103 realitatea.\u201d<\/em> (R. Panikkar &#8211; <em>Realitatea Cosmotheandric\u0103<\/em>) Panikkar folose\u0219te limbajul grescesc pentru a vorbi despre Lume, Creator \u0219i crea\u021biile sale, cele trei st\u0103ri de existen\u021b\u0103, care \u00een decursul timpului, au cunoscut&nbsp; o variate de&nbsp; terminologii. Bine\u00een\u021beles c\u0103 nu e de dorit s\u0103 st\u00e2rnim noi diviziuni, ci doar s\u0103-i observ\u0103m viziunea cu privire la cele trei aspecte \u0219i rela\u021bia dinamic\u0103 \u0219i inepuizabil\u0103 dintre ele; ele nefiind separate sau anihilate una de c\u0103tre cealalt\u0103. <em>\u201eO secularitate sacr\u0103\u201d<\/em> o nume\u0219te el. Acest lucru este o viziune inconfortabil\u0103 at\u00e2t pentru logic\u0103 c\u00e2t \u0219i pentru con\u0219tiin\u021b\u0103. Aceste flashuri de g\u00e2nduri sunt redescoperite de Panikkar datorit\u0103 studierii textelor vedice. Dar o tradi\u021bie asem\u0103n\u0103toare exist\u0103 \u0219i \u00een Vest; doar s\u0103 ne g\u00e2ndim la multiplele concepte de inspira\u021bie hermetic\u0103, reg\u0103site \u00een munca lui Pico dela Mirandola, din perioada Rena\u0219terii, cu al s\u0103u cerc \u0219i posibilele rela\u021bii dintre Om, Cosmos \u0219i Spirit.<\/p>\n<p>Christophania<\/p>\n<p><em>\u201e<\/em><em>Identitatea lui Christos nu este imaginea pe care i-o facem noi\u201d<\/em>, aceste cuvinte ale lui Panikkar &#8211; care a absolvit teologia cu o tez\u0103 despre<em> <\/em><em>\u201e<\/em><em>Christos ne\u00een\u021beles de Hinduism\u201d<\/em> &#8211; inspirate din propria via\u021b\u0103, au deschis un orizont comparabil cu cel din texetele cre\u0219tine din primele secole ale erei noastre, descoperite \u00een de\u0219ertul egiptean, \u00een 1945, cunoscute ca textele de la Nag Hamadi:<\/p>\n<p><em>\u201e<\/em><em>Niciun cuv\u00e2nt nu-l poate exprima, niciun ochi nu-l poate vedea, din cauza m\u0103re\u021biei sale inaccesibile, a profunzimii sale infinite, a dimensiunilor sale dincolo de orice m\u0103surare \u0219i a l\u0103rgimii sale de necuprins\u201d. (Tripartite Treatise 54 <\/em><em>vv. 13 ss.<\/em><em>) <\/em>Aici el vorbe\u0219te, sau \u00eencearc\u0103 s\u0103 o fac\u0103, despre sursa cea mai interioar\u0103, Alfa \u0219i Omega.<\/p>\n<p>Cu profunzimea sa, Panikkar \u00een discursul s\u0103u despre Christos, include at\u00e2t aspectele istorice c\u00e2t \u0219i pe cele cosmice\u2026.<em>\u201e<\/em><em>Plenitudinea umanit\u0103\u021bii, plenitudinea divinit\u0103\u021bii, plenitudinea corporalit\u0103\u021bii \u0219i a materiei. Christos este simbolul a ceea ce \u00een anumite limbaje numim absolut: un simbol al realit\u0103\u021bii\u201d<\/em> (Panikkar \u00een <em>Ecosophy, Noua \u00cen\u021belepciune<\/em>). Implementarea unor astfel de reflec\u021bii, pe care Panikkar le propune cre\u0219tinilor din cel de-al treilea mileniu, este cuprins\u0103 \u00een numele<em> <\/em><em>\u201e<\/em><em>Christophanie<\/em><em>\u201d<\/em> (iar\u0103\u0219i un cuv\u00e2nt grecesc): Misterul \u00eencarn\u0103rii&nbsp; \u0219i al prezen\u021bei retrezite a divinului \u00een fiin\u021ba uman\u0103.<\/p>\n<p>Permin\u021b\u00e2nd Celuilalt s\u0103 fie<\/p>\n<p>\u00cent\u00e2lnirea \u201edialogic\u0103\u201d evolueaz\u0103 pe niveluri mai profunde, necunoscute nou\u0103: nivelul lui \u201ea nu \u0219ti\u201d, dar care trece prin orice \u201ecunoa\u0219tere\u201d pe care putem s\u0103 o avem. Aceasta este o strategie de dezarmare&nbsp; cultural\u0103, cum o nume\u0219te Panikkar, o cale ce aduce cu ea esen\u021ba p\u0103cii. Metoda este \u00eentreit\u0103. O form\u0103 a unei viziuni particulare asupra lumii (ca de exemplu cea cre\u0219tin\u0103), trebuie s\u0103 fie explicit\u0103, apoi pozi\u021bionat\u0103 \u00een timp \u0219i spa\u021biu, nu pentru a justifica erorile \u0219i ororile trecutului &#8211; nu pentru a fi uitate &#8211; ci pentru a descoperi de ce \u00eengreuneaz\u0103 dialogul nostru \u0219i disponibilitatea de a primi \u0219i a \u00eemp\u0103rta\u0219i. \u00cen prezent, frica este cea care \u00eempiedic\u0103 \u00eentrega comunitate vestic\u0103 s\u0103 doreasc\u0103 a-\u0219i cunoa\u0219te propria Natur\u0103, pe Cel\u0103lalt \u0219i s\u0103 se deschid\u0103 c\u0103tre cunoa\u0219terea de sine.<\/p>\n<p><em>\u201e<\/em><em>Transformarea despre care vorbim nu este <\/em><em>un<\/em><em> proces individual. Trebuie s\u0103 facem diferen\u021ba <\/em><em>\u00eentre<\/em><em> izolare \u0219i solitudine. Izolarea este blocant\u0103, este mortal\u0103, este egoist\u0103; solitudinea, \u00een schimb, ofer\u0103 spa\u021biu pentru libertate, astfel \u00eenc\u00e2t prin a fi eu \u00eens\u0103mi, pot comunica cu alte p\u0103r\u021bi din mine \u0219i vice versa\u2026 Trebuie s\u0103 fiu atent la alte mi\u0219c\u0103ri, grupuri, <\/em><em>polisuri<\/em><em>, biserici &#8211; orice grup, mic sau mare. Acesta este un element purificator. \u00cendat\u0103 ce cineva se include \u00eentr-un grup, limbajul degenereaz\u0103. C\u00e2nd cineva din exterior \u00eei ascult\u0103, acela va auzi pl\u00e2nsetul: necredin\u021ba. Motivul este simplu: dintotdeaua am vorbit \u00eentre noi. A\u0219a se genereaz\u0103 culturile ce devin, \u00een cele din urm\u0103, culturi ale <\/em><em>r\u0103zboiului,<\/em><em> cum bine \u0219tim\u201d<\/em> ( Panikkar \u00een <em>Ecosophy, Noua \u00cen\u021belepciune<\/em>).<\/p>\n","protected":false},"author":919,"featured_media":2494,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110109],"tags_english_":[],"class_list":["post-88732","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-spiritsoul-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/88732","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/919"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2494"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88732"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88732"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=88732"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=88732"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}