C\u00e2nd omul a \u00eenceput s\u0103 se identifice cu fluxul constant de g\u00e2nduri care se gr\u0103besc prin sistemul s\u0103u, el s-a prins f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie \u00eentr-o identitate construit\u0103 care a \u00eenchis poten\u021bialul s\u0103u adev\u0103rat, interior. Numai d\u00e2nd drumul ata\u0219amentului de g\u00e2ndurile noastre, vom fi din nou capabili s\u0103 surprindem cu adev\u0103rat esen\u021ba existen\u021bei noastre.<\/p>\n
\u00cen timp ce stau lini\u0219tit \u0219i m\u0103 observ, g\u00e2ndurile curg prin mine ca un flux continuu de culori, sunete \u0219i forme. Sunt eu creatorul acestor g\u00e2nduri? \u00cen timp ce stau \u0219i privesc, v\u0103d g\u00e2ndurile care curg prin mine. Nu ini\u021biez g\u00e2ndirea \u0219i totu\u0219i, ea se petrece ca \u0219i cum ar fi \u00een afara mea. Eu nu sunt g\u00e2nditorul, dar g\u00e2ndirea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 oricum. \u0218i, pe m\u0103sur\u0103 ce g\u00e2ndurile apar \u0219i curg, prind un g\u00e2nd ce pare mai important dec\u00e2t celelalte. \u00cel numesc „g\u00e2ndul meu”. M\u0103 consider creatorul s\u0103u. M\u0103 m\u00e2ndresc cu influen\u021ba sa. M\u0103 simt r\u0103nit c\u00e2nd este \u00een\u021beles gre\u0219it. M\u0103 identific cu el; eu \u0219i g\u00e2ndul meu devenim o singur\u0103 unitate dincolo de care nu mai pot s\u0103 v\u0103d.<\/p>\n
Numesc alte g\u00e2nduri „g\u00e2ndurile tale” \u0219i m\u0103 opun lor cu pasiune. Vad cum aceste g\u00e2nduri devin din ce \u00een ce mai puternice. V\u0103d g\u00e2ndurile str\u0103mo\u0219ilor mei. Le numesc \u2018trecutul meu\u2019. \u00cei \u00eenvinov\u0103\u021besc pentru durerea mea interioar\u0103, dar de asemenea m\u0103 m\u00e2ndresc cu povestea mea.<\/p>\n
Citesc \u0219i ascult g\u00e2ndurile unor mari g\u00e2nditori. \u00cemi cioplesc chipul \u00een conformitate cu modelele lor. M\u0103 g\u00e2ndesc la ei \u0219i cred \u00een g\u00e2ndurile lor. \u00cemi ascult prietenii, iau \u00een considerare opiniile lor, m\u0103 pozi\u021bionez \u00eentr-o rela\u021bie mereu nou\u0103 cu ei.<\/p>\n
Astfel, descoperim modele \u0219i clasific\u0103ri pentru conceptele noastre comune, \u0219i suntem mereu ocupa\u021bi cu adaptarea \u0219i restructurarea construc\u021biei g\u00e2ndirii, cl\u0103dire pe care o numim identitatea noastr\u0103.<\/p>\n
Pere\u021bii acestei cl\u0103diri devin din ce \u00een ce mai puternici, camera \u00een care m\u0103 g\u0103sesc devine din ce \u00een ce mai mic\u0103. Cl\u0103direa devine realitatea mea. \u00cen timp ce stau t\u0103cut \u0219i privesc, cu greu pot vedea \u00een spatele acestor ziduri. V\u0103d g\u00e2ndurile pe care eu le numesc „ale mele” sau „ale tale”, „bune” sau „rele”, „importante” sau „triviale” \u0219i cu c\u00e2t \u00eencerc s\u0103 le elimin, cu at\u00e2t devin mai puternice \u0219i astfel cu at\u00e2t mai ferm m\u0103 \u00eenl\u0103n\u021buie.<\/p>\n
\u0218i astfel stau \u00een \u00eentuneric, un ignorant \u00een mijlocul bibliotecii mele mintale, aproape \u00eenec\u00e2ndu-m\u0103 \u00een nenum\u0103ratele concepte \u0219i idei pe care le-am adunat de-a lungul anilor. \u00cen timp ce stau lini\u0219tit \u0219i privesc, \u00eemi dau seama c\u0103 nimic din acestea nu sunt eu, nimic din toate acestea nu este real, nimic nu conteaz\u0103. M\u0103 \u00eentorc din nou la mi\u0219carea constant\u0103 care este via\u021ba. Tot ceea ce am numit \u201cEu\u201d, \u00een m\u00e2ndrie \u0219i disperare, identitatea mea a\u0219a de atent modelat\u0103 este poate doar o form\u0103 temporar\u0103 \u00een care am decis s\u0103 m\u0103 las prins. \u0218i, pe m\u0103sur\u0103 ce renun\u021b la iluzia c\u0103 aceste g\u00e2nduri sunt eu, v\u0103d c\u0103 \u0219i ele \u00ee\u0219i pierd claritatea, devin mai str\u0103lucitoare, mai translucide.<\/p>\n
\u00centotdeauna am crezut c\u0103 va veni un moment c\u00e2nd voi \u00eenceta s\u0103 mai g\u00e2ndesc, un moment de scufundare profund\u0103, \u00een care toate g\u00e2ndurile se vor evapora. Dar, pe c\u00e2t am \u00eencercat s\u0103 alung g\u00e2ndurile, g\u00e2ndirea, asumarea, identificarea nu s-au oprit niciodat\u0103. Nu m-am oprit niciodat\u0103.<\/p>\n
\u00cen timp ce stau lini\u0219tit \u0219i privesc, \u00eemi dau seama c\u0103 nu trebuie s\u0103-mi \u00eendep\u0103rtez g\u00e2ndurile \u00een afara razei vizuale. Sunt ceea ce sunt, un flux constant de imagini, concepte, explica\u021bii, opinii. Dar eu nu sunt creatorul lor, \u0219i la fel de pu\u021bin sclavul lor.<\/p>\n
Sunt doar un observator care prive\u0219te gra\u021bios mi\u0219c\u0103rile nesf\u00e2r\u0219ite ale vie\u021bii. Stau \u0219i observ, realiz\u00e2nd c\u0103 nu pot fi explicat prin niciun concept, \u00een niciun mod logic, c\u0103 sunt dincolo de orice opinie. Pe m\u0103sur\u0103 ce stau lini\u0219tit \u0219i privesc, nu mai pot s\u0103 m\u0103 identific cu vreun g\u00e2nd sau altul.<\/p>\n
Ele vin \u0219i pleac\u0103 \u0219i nu m\u0103 mai g\u00e2ndesc la existen\u021ba lor; pe m\u0103sur\u0103 ce eu nu m\u0103 mai ata\u0219ez de ele, ele nu m\u0103 supun limitelor lor. Le las s\u0103 plece \u0219i devin mai u\u0219oare, pierz\u00e2ndu-\u015fi formele rigide, culorile lor \u00eentunecate devenind mai luminoase.<\/p>\n
Pere\u021bii duri de alt\u0103dat\u0103 sunt transforma\u021bi \u00een nori u\u0219ori care plutesc \u00een jurul meu ca o briz\u0103 bl\u00e2nd\u0103.<\/p>\n
\u00cen timp ce stau lini\u0219tit \u0219i privesc, v\u0103d cum cl\u0103direa din jurul meu, g\u00e2ndirea, \u00ee\u0219i pierde treptat toate contururile \u0219i, pentru prima dat\u0103 dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de timp, v\u0103d din nou cerul propriului meu univers interior. Departe de identitatea pe care mi-am imaginat-o, \u00eemi dau seama c\u0103 sunt f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n","protected":false},"author":922,"featured_media":2429,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110070,110109],"tags_english_":[],"class_list":["post-88685","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-art-ro","category_-spiritsoul-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/88685","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/922"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2429"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88685"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88685"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=88685"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=88685"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}