Ce este Logosul? Este cuv\u00e2ntul creativ care se exprim\u0103 \u00een lume ca fiind sens, ra\u021biune \u0219i putere. Logosul este puterea care izvor\u0103\u0219te \u00een natur\u0103 \u0219i \u00een nucleul spiritual al omului. Logosul exprim\u0103 existen\u021ba lui Unu ca originea tuturor lucrurilor. Este cea mai \u00eenalt\u0103 surs\u0103 de inspira\u021bie; tr\u0103ind-o – fie doar \u0219i pentru un moment – \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cele mai ad\u00e2nci \u0219i cele mai \u00eenalte aspecte ale sinelui izbucnesc.<\/p>\n
Totul poate fi dedus din cel originar, totul r\u0103m\u00e2ne \u00eenconjurat de el. \u00cen LOGON ar trebui s\u0103 devin\u0103 clar c\u0103 cei doi r\u0103m\u00e2n \u00een Unul, separarea \u00een unitate, unitatea \u00een Unul. Unul posed\u0103 libertatea perfect\u0103 \u0219i transmite c\u00e2t mai mult din el crea\u021biei, at\u00e2t c\u00e2t aceasta poate suporta. Nimeni nu poate apuca Unul. Este transcendent, f\u0103r\u0103 nume, de nedescris \u0219i de nep\u0103truns. \u0218i totu\u0219i, trebuie s\u0103 vorbim despre el, c\u0103ci totul se ridic\u0103 din el \u0219i totul se str\u0103duie s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 la el. Pentru c\u0103 Unu este scopul \u00een care toate scopurile vie\u021bii se reunesc.<\/p>\n
Logosul ne permite s\u0103 facem acest lucru. Ne-a dat capacitatea de g\u00e2ndire. \u0218i g\u00e2ndirea noastr\u0103 se poate deschide c\u0103tre originea sa \u015fi poate fi inspirat\u0103 de ea.<\/p>\n
Miturile ne spun cum Unu se prezint\u0103 ca masculin \u0219i feminin. Un filozof din vremurile str\u0103vechi (Philo din Alexandria) a spus: Logosului i s-au dat p\u0103rin\u021bi divini \u0219i puri: Dumnezeu \u00eensu\u0219i ca tat\u0103<\/em>, care este \u0219i tat\u0103l <\/em>a Tot<\/em> <\/em>\u0219i <\/em>Sophia <\/em>ca mam\u0103<\/em>, <\/em>prin care Totul a luat fiin\u021b\u0103<\/em>1<\/sup><\/em>.<\/p>\n \u00cen cea\u021ba primei polarit\u0103\u021bi sfinte, prima con\u0219tiin\u021b\u0103 s-a trezit: Logosul. Folose\u0219te mi\u0219carea creativ\u0103 a celor doi poli originari, pentru a da impulsuri \u00een numele lor, care pot \u00eembr\u0103ca o via\u021b\u0103 \u00een forme tot mai \u00eenalte.<\/p>\n Logosul genereaz\u0103 realitatea \u00een cercuri variate p\u00e2n\u0103 la om. Omul poate perturba armonia originar\u0103 a polilor \u0219i \u00eei poate aprinde ca pe contraste. Fiin\u021b\u0103 \u0219i nefiin\u021b\u0103, construc\u021bie \u0219i deconstruc\u021bie, via\u021b\u0103 \u0219i moarte, b\u0103rbat \u0219i femeie, lini\u0219te \u0219i mi\u0219care; nu mai sunt polii armonio\u0219i ai unit\u0103\u021bii Logosului creativ: noi i-am transformat \u00een opozi\u021bii antagoniste. Calea omului este lung\u0103, confuz\u0103, \u00eentunecat\u0103 – chiar dac\u0103 este \u00eentotdeauna \u00een interiorul lui Unu.<\/p>\n Goethe spune c\u0103 animalele au tr\u0103it \u00eentr-un \u201ecerc sf\u00e2nt de formare de via\u021b\u0103\u201c. (\u00een: Metamorphose der Tiere). <\/em>Ele nu ating unitatea. Este \u00eens\u0103 diferit pentru om. Existen\u021ba lui este sub semnul desp\u0103r\u021birii. El se desparte \u0219i se destr\u0103m\u0103 prin el \u00eensu\u0219i.<\/p>\n Lukrez, un poet roman din secolul I \u00ee.Hr. a c\u00e2ntat un c\u00e2ntec de laud\u0103 spun\u00e2nd c\u0103, \u201eMai \u00eent\u00e2i un grec a avut curajul s\u0103-\u0219i concentreze ochiul muritor asupra cerului plin de zei \u0219i el a fost primul care a \u00eendr\u0103znit s\u0103 sparg\u0103 poarta \u00eencuiat\u0103 a Mamei Natura \u00eentr-o furtun\u0103 puternic\u0103\u2026. \u0218i a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat. Spiritul s\u0103u curajos a fost c\u00e2\u0219tig\u0103torul \u0219i \u0219i-a pus piciorul departe de zidurile \u00eenfl\u0103c\u0103rate ale universului.\u201d2<\/sup><\/p>\n Ce au f\u0103cut grecii? <\/strong><\/p>\n Ei au \u00een\u021beles mintea. G\u00e2ndurile sunt o parte a con\u0219tiin\u021bei noastre creative. Omul a \u00eenceput s\u0103-\u0219i concentreze g\u00e2ndurile asupra detaliilor. El a \u00eencercat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 aparen\u021bele naturii, pentru a le putea controla. \u0218i astfel le-a separat unele de celelalte, le-a diferen\u021biat rup\u00e2nd unitatea. Prin urmare, \u201cMama Natur\u0103\u201d nu i-a mai ap\u0103rut ca un \u00eentreg.<\/p>\n De mult timp, miturile au dat omului baza existen\u021bei sale. El \u0219i-a recunoscut originea \u0219i destina\u021bia \u00een ele \u0219i \u0219i-a g\u0103sit locul \u00een lume prin intermediul lor. Dar apoi a venit timpul c\u00e2nd miturile \u0219i-au pierdut puterea. Diversitatea lumii a devenit extrem\u0103, jocul for\u021belor, pe care omul le-a experimentat ca zei, a devenit mai confuz. \u00cen interiorul fiin\u021bei sale interioare s-a dezvoltat un haos psihologic, pe care nu mai putea s\u0103-l \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 prin mituri.3<\/sup><\/p>\n Astfel, omul a luat \u00een m\u00e2n\u0103 sabia min\u021bii. Cu aceast\u0103 sabie a \u00eenceput s\u0103 se opun\u0103 for\u021belor naturii care l-au \u00eensp\u0103im\u00e2ntat, identific\u00e2ndu-le. A fost un fel de eliberare.<\/p>\n La \u00eenceput, mintea omului era „vertical” concentrat\u0103 asupra originii lucrurilor. Primii filozofi greci au explicat fenomenul din ceea ce era mai presus de fenomenele originare. Au ajuns la suflet \u0219i de acolo la Logos.<\/p>\n Din perspectiva de azi, mintea lor a fost misterioas\u0103 \u0219i obscur\u0103. Multe cuvinte ale filozofului grec Heraklit r\u0103m\u00e2n pline de ghicitori. Ele se bazeaz\u0103 pe impresiile lumii sufletului, unde spiritul creativ poate fi experimentat.<\/p>\n Apoi a venit un moment \u00een care mintea a fost concentrat\u0103 orizontal. \u0218i aceasta a fost o lupt\u0103 pentru eliberare. A avut loc c\u00e2nd Unu s-a retras din con\u0219tiin\u021ba oamenilor. Autorit\u0103\u021bile religioase au \u00eencercat s\u0103 ac\u021bioneze \u00eempotriva acestui lucru \u0219i au subordonat dorin\u021ba de cunoa\u0219tere \u00een conformitate cu scripturile religiei. Pentru a face acest lucru, ei au formulat dogme. Cu toate acestea, pe parcursul timpului acestea au fost din ce \u00een ce mai pu\u021bin \u00een\u021belese. Deci, au devenit \u201ejachete str\u00e2mte\u201d, din care oamenii s-au eliberat.<\/p>\n Oamenii curio\u0219i \u0219i g\u00e2nditorii \u0219tiin\u021bifici au p\u0103truns mai profund \u00een aparen\u021bele naturii \u0219i au stabilit mintea orizontal\u0103. A\u0219a-numita „renun\u021bare galilean\u0103” s-a dezvoltat. Prin aceasta, astronomul italian Galileo Galilei \u0219i-a salvat capul de la \u00eenchisoare la \u00eenceputul secolului al XVII-lea. El a fost, al\u0103turi de Johannes Kepler, Francis Bacon and Ren\u00e9 Descartes, unul dintre fondatorii \u0219tiin\u021bei moderne. Galilei a m\u0103rturisit c\u0103 este catolic fa\u021b\u0103 de judec\u0103torii bisericii \u0219i a explicat c\u0103 \u00ee\u0219i va limita cercetarea la \u00eentrebarea „cum” \u0219i va l\u0103sa \u00eentrebarea „de ce” autorit\u0103\u021bilor religioase. Astfel, modul orizontal a devenit domeniul min\u021bii, iar modul vertical domeniul credin\u021bei.<\/p>\n Astfel a<\/strong> \u00eenceput triumful \u0219tiin\u021bei <\/strong><\/p>\n Cercet\u0103torii s-au preg\u0103tit s\u0103 cucereasc\u0103 natura. Ceea ce \u00eenainte a fost „Mama Natur\u0103”, iubit\u0103 \u0219i temut\u0103, a devenit acum ceva care s\u0103 poat\u0103 fi analizat, despicat \u0219i de pe urma c\u0103ruia s\u0103 se profite. „Natura lucrurilor se manifest\u0103 atunci c\u00e2nd ne uit\u0103m la ele cu inima uman\u0103”, a scris \u00een 1620 Francis Bacon.4<\/sup><\/p>\n Dorin\u021ba puternic\u0103 de cunoa\u0219tere care s-a concentrat doar pe exterior, a dus la dezvoltarea egoului \u00een om, a\u0219a cum o \u0219tim ast\u0103zi. Descartes a v\u0103zut dovezile existen\u021bei sale \u00een mintea sa. Egoul este cel care s-a dezvoltat \u00een acest fel, \u0219i nu reflectarea orbitoare a lui Unu sau c\u0103utarea lui Unu de c\u0103tre om, care r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna ne\u00eemplinit\u0103. Oare aceast\u0103 c\u0103utare nu este ea o reflectare a c\u0103ut\u0103rii lui Unu?<\/p>\n Consecin\u021bele c\u0103ut\u0103rilor noastre sunt profunde. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 se concentreaz\u0103 asupra infinit\u0103\u021bii universului – \u0219i, astfel, ne reduc la pietre. Ei \u00ee\u0219i limiteaz\u0103 eforturile asupra fenomenelor naturale \u2013 \u0219i ne reduc \u0219i pe noi la un fenomen natural. Mintea \u0219tiin\u021bific\u0103 este legat\u0103 de timp – \u0219i astfel ne vedem pe noi \u00een\u0219ine ca pe un fluture \u00eentr-un proces mondial care a \u00eenceput cu un big bang \u0219i ne-a creat ca o consecin\u021b\u0103 a unei muta\u021bii accidentale.<\/p>\n Mintea orizontal\u0103 se poate ea \u00eens\u0103\u0219i ridica \u0219i \u00een\u0103l\u021ba pe sine. Aceasta duce la abstractizare \u0219i matematic\u0103. \u00cen formule \u0219i termeni, recunoa\u0219tem corela\u021biile. Prin acestea, de asemenea, el str\u0103luce\u0219te, de\u0219i prin aceast\u0103 abordare sufletul nostru nu se poate apropia de Unu. Numai pu\u021bini sunt capabili s\u0103 experimenteze dimensiunile sufletului \u0219i spiritul creativ \u00een armonie cu formulele matematice.<\/p>\n Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 cer suveranitatea asupra interpret\u0103rii existen\u021bei omului. \u00cen acest fel, conduc \u0219tiin\u021ba lor \u00eentr-o criz\u0103, probabil asem\u0103n\u0103toare crizei miturilor \u0219i dogmelor \u00een timpul lor, pentru c\u0103 omul vrea s\u0103 mearg\u0103 mai departe. O minte pur \u0219tiin\u021bific\u0103 nu poate explica sensul vie\u021bii. Astfel, suntem din nou \u00een punctul de a ie\u0219i din cerc.<\/p>\n <\/p>\n Citat din Wilhelm Kelber, Die Logoslehre<\/em>, Frankfurt am Mail 1986, p. 90)<\/p>\n<\/li>\n Citat din Jean Gebser, Ursprung und Gegenwart, <\/em>prima parte<\/em>, volumul 2, Schaffhausen 1986, p. 350)<\/p>\n<\/li>\n Vezi Gebser, p. 373<\/p>\n<\/li>\n Citat dup\u0103 Roland van Vliet \u00een: Mensch und Erde, Wege zu einem inneren Klimawandel<\/em>, Band 2, Stiftung Rosenkreuz 2010, S. 51<\/p>\n <\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"author":922,"featured_media":2412,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110121],"tags_english_":[],"class_list":["post-88666","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-zeitgeist-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/88666","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/922"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2412"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88666"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88666"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=88666"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=88666"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n