{"id":88630,"date":"2017-11-21T00:37:26","date_gmt":"2017-11-21T00:37:26","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/solutia-unei-enigme\/"},"modified":"2017-11-21T00:37:26","modified_gmt":"2017-11-21T00:37:26","slug":"solutia-unei-enigme","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/solutia-unei-enigme\/","title":{"rendered":"Solu\u021bia unei enigme"},"content":{"rendered":"

Arta are propriul s\u0103u limbaj.<\/p>\n

Timp de secole, mai ales \u00een arhitectura sacr\u0103, arti\u0219tii \u0219i-au manifestat toat\u0103 consacrarea fa\u021b\u0103 de spiritualitate ilustr\u00e2nd sau reprezent\u00e2nd scene provenind din textele sacre, \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t, abia \u00een secolul al XVI-lea organele umane \u0219i non-religioase au fost prezentate \u00eentr-o oper\u0103 de art\u0103. Totu\u0219i, este ceva mai mult de at\u00e2t.<\/p>\n

Mul\u021bi au fost arti\u0219tii care au ascuns un fel de cod \u00een reprezentarea lor.<\/p>\n

Cateva exemple? Michelangelo, \u00een lucrarea sa „Ultima judecat\u0103”, a introdus coduri care conduc la Kabbala evreiasc\u0103; Parmigianino \u00een \u201cPortret al lui Galeazzo Sanvitale\u201d a reprezentat \u00eentr-un detaliu num\u0103rul 72, a\u0219a-numitul \u201c num\u0103r al lui Dumnezeu\u201d. Mai mult, se spune c\u0103 Leonardo da Vinci \u00een \u201cUltima Cin\u0103\u201d arat\u0103 c\u0103 Iisus \u0219i figura din dreapta Lui, sunt pictate ca imagini oglindite unul altuia cu \u00eembr\u0103c\u0103mintea potrivit\u0103 simetric, form\u00e2nd un ‘V’, care reprezint\u0103 un p\u00e2ntec de sex feminin \u0219i, astfel, un omagiu fa\u021b\u0103 de „femininul divin”.<\/p>\n

Lista arti\u0219tilor care ascund codurile secrete \u00een lucr\u0103rile lor ar putea fi mult mai lung\u0103 … dar s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een Italia, \u00een perioada at\u00e2t de faimoas\u0103 care a influen\u021bat \u00eentreaga Europ\u0103, \u00een domeniile artei, filozofiei, literaturii, \u0219tiin\u021bei \u0219i muzicii: evident, vorbim despre frumoasa Rena\u0219tere.<\/p>\n

Dup\u0103 o perioad\u0103 rece \u0219i s\u00e2ngeroas\u0103, ca cea a Evului Mediu, Rena\u0219terea a fost o \u00eenflorire, c\u0103utarea conceptului de frumuse\u021be, \u00een care Omul a fost plasat \u00een centrul lumii (a vedea Umanismul \u00een literatur\u0103), cu revenirea la clasicism\u2026 prin traducerea consecvent\u0103, de c\u0103tre Marsilio Ficino, a lucr\u0103rii Corpus Hermeticum <\/em>(adus\u0103 la curtea lui Cosimo de\u2019 Medici) \u00een care Greco-Egipteanul Cel de Trei Ori Mare, Hermes, era cel mai \u00een\u021belept dintre to\u021bi.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Opera de art\u0103 pe care am vrea s\u0103 o analiz\u0103m aici este un tablou al lui Piero della Francesca. Pictor italian de la \u00eenceputul Rena\u0219terii, Piero a devenit at\u00e2t de faimos, de asemenea, pentru c\u0103 a descris \u201cSf. Sigismund \u0219i Sigismondo Pandolfo Malatesta\u201d \u00een Tempio Malatestiano – situat \u00een Rimini, unde putem de asemenea g\u0103si \u201cCrucifixul\u201d de Giotto. Un alt loc foarte interesant, a\u0219a cum pare \u0219i fondatorul lui, Sigismondo Pandolfo Malatesta, ascuns \u00een catedral\u0103, \u2013 creat de arhitectul \u0219i teoreticianul Leon Battista Alberti \u2013 o serie de simboluri provenind din lumea ezoteric\u0103, \u00eencorpor\u00e2nd literele IS ce evoc\u0103 mitul zei\u021bei egiptene Isis.<\/p>\n

Dar pictura lui Piero della Francesca asupra c\u0103reia vrem s\u0103 ne concentr\u0103m ast\u0103zi este, de asemenea, un „container” de mesaje secrete \u2013 a\u0219a cum se sugereaz\u0103 \u00een cartea scris\u0103 de Giancarlo Iacomucci Litofino (Edizioni Lectorium Rosicrucianum) \u201cSolu\u021bia unei enigme\u201d, care ne ofer\u0103 titlul \u0219i pentru acest articol.<\/p>\n

Pictura „Flagelarea lui Christos”, p\u0103strat\u0103 \u00een Galeria Na\u021bional\u0103 din Urbino (Italia) prezint\u0103 doar un cadru foarte singular, cu inscrip\u021bia latin\u0103 (ast\u0103zi, din p\u0103cate, \u0219tears\u0103) convenerunt in unum <\/em>\u2013 converg\u00e2nd spre Unul, suger\u00e2nd astfel c\u0103 trebuie s\u0103 existe ceva mai profund dec\u00e2t o simpl\u0103 reprezentare. Poate un mesaj secret ascuns? Ceva similar cu ceea ce Papa Gregory cel Mare a afirmat: „S\u0103 folosim picturile \u00een biserici, deoarece cei care nu pot citi, observ\u00e2nd zidurile lor, pot cel pu\u021bin s\u0103 intuiasc\u0103 acele lucruri pe care nu le pot citi \u00een coduri”.<\/p>\n

Observ\u00e2nd pictura, vedem imediat un grup de trei persoane, \u00een partea dreapt\u0103. Una dintre variatele teorii ne spune c\u0103 aici putem recunoa\u0219te pe Giovanni Bacci \u2013 un umanist provenind dintr-o familie foarte bogat\u0103, identificat ca un probabil client al pictorului. \u00cen afar\u0103 de el, Cardinalul Bessarion (aici \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un stil occidental), un expert care era binecunoscut ca un traduc\u0103tor de coduri antice. Mul\u021bumit\u0103 lui, textele antice ale Gnozei egiptene au fost traduse \u00een greac\u0103.Trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103, la scurt timp dup\u0103 aceea, la curtea lui Cosimo de\u2019 Medici, \u00een frumoasa Floren\u021ba, – de asemenea Marsilio Ficino va juca un rol important \u2013 dup\u0103 cum s-a afirmat deja \u2013 traduc\u00e2nd Corpus Hermeticum din greac\u0103 \u00een latin\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-o lizibil\u0103 \u0219i traductibil\u0103 \u00een latin\u0103 pentru bibliotecile occidentale. De aceea reprezentarea de aici a Cardinalului Bessarion poate fi descris\u0103 \u0219i ca Sf\u00e2ntul Spirit, Consolatorul.<\/p>\n

Dar cine este personajul dintre cei doi, \u00een mijloc? Poate, artistul \u00eensu\u0219i: Piero Della Francesca. \u00cembr\u0103cat \u00een ro\u0219u \u0219i descul\u021b, poate s\u0103 fie considerat simbolic ca Paracletul, \u201cM\u00e2ng\u00e2ietorul\u201d, \u00een principal reprezent\u00e2nd Sf\u00e2ntul Spirit sau Spiritul Adev\u0103rului, \u0219i similar, \u00een aspectul s\u0103u fizic, ca un \u00eenger frumos.<\/p>\n

Trinitatea sf\u00e2nt\u0103 este, \u00een plus, at\u00e2t de asem\u0103n\u0103toare cu cea pe care o putem admira, \u00een partea st\u00e2ng\u0103 a tabloului „Botezul lui Christos” (Londra, Galeria Na\u021bional\u0103), o alt\u0103 capodoper\u0103 a lui Piero Della Francesca.<\/p>\n

Privind din cealalt\u0103 parte, putem recunoa\u0219te o alt\u0103 inscrip\u021bie (care nu a fost \u0219ters\u0103 ca cea amintit\u0103 mai sus), pe treapta care formeaz\u0103 baza tronului lui Pilat din Pontus. Aceasta este semn\u0103tura artistului: Opus Petri Deburgo Sci Sepulcri <\/em>(„Lucrarea lui Pietro venind de la Borgo San Sepolcro” – satul natal). <\/em>Cr Santo Sepolcro<\/em> nu duce doar la numele unui sat, ci \u0219i la descoperirea morm\u00e2ntului lui Christian Rozacruce: unde Roza este \u00een Christos.<\/p>\n

Dar s\u0103 observ\u0103m Pontiful Pilat pe partea st\u00e2ng\u0103 a tabloului.<\/p>\n

Este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 el se a\u0219az\u0103 pe un tron, pe dou\u0103 trepte? Num\u0103rul doi aminte\u0219te mereu de dualismul acestei lumi, de alternan\u021ba bine-r\u0103u, negru \u0219i alb \u2026 Exist\u0103 un alt caracter al\u0103turi de el, dar \u00eei putem vedea doar spatele: descul\u021b, el reprezint\u0103 Iubirea, dincolo de dualismul podelei, unind exteriorul cu interiorul. El vrea s\u0103 uneasc\u0103 prezentul cu eternitatea. Aceast\u0103 figur\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een alb \u0219i cu turban pe cap, reprezint\u0103 Noua Energie. Atunci c\u00e2nd personalitatea material\u0103 veche va fi complet \u00eenlocuit\u0103, aceasta poate fi interpretat\u0103 ca na\u0219terea noului tip uman, cel spiritual, c\u00e2nd purificarea va fi complet\u0103. Rezultatul, noul tip uman este reprezentat de statuia de aur pe care o putem vedea \u00een partea de sus a coloanei: \u00eentr-o m\u00e2n\u0103, el \u021bine un glob transparent (poate o sfer\u0103 de cristal) reprezent\u00e2nd perfec\u021biunea, noul soare care r\u0103sare.<\/p>\n

Am putea scrie multe despre acestea, deoarece detaliile ascunse aici sunt infinite … dar numai pentru un ochi atent.<\/p>\n

Continua\u021bi s\u0103 c\u0103uta\u021bi, c\u0103ci c\u0103utarea nu se termin\u0103 niciodat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":919,"featured_media":2364,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110070,110083],"tags_english_":[],"class_list":["post-88630","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-art-ro","category_-livingpast-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/88630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/919"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2364"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88630"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=88630"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=88630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}