\u00cen prim\u0103vara anului 2002, pe impresionantele dealuri ale Sienei, \u00een Montepulciano, acolo unde \u0219i-a petrecut mul\u021bi ani ai vie\u021bii, Emile Zolla a murit. El a fost un om al literelor \u0219i un \u0219aman, a\u0219a cum reiese din titlul uneia din epocalele sale c\u0103r\u021bi.<\/p>\n
Zolla este \u00eenc\u0103 oarecum necunoscut, \u00een ciuda generoasei lucr\u0103ri f\u0103cute de Grazia Marchian\u00f2, femeia savant care a aprofundat filozofia estului \u0219i a Asiei, \u0219i cea care l-a \u00eenso\u021bit pe Zolla \u00een traseul lui de b\u0103rbat \u0219i de cercet\u0103tor. Ea are acum publica\u021bia Opera Omnie<\/em> a lui Zolla pentru Marsilio Publishing.<\/p>\n Dou\u0103 femei au fost semnificative \u00een via\u021ba lui Zolla, \u0219i au marcat etape distincte \u00een c\u0103l\u0103toria sa at\u00e2t de efervescent\u0103 \u00eenspre cunoa\u0219tere \u0219i descoperiri: poeta Maria Luisa Spaziani, din primii s\u0103i ani \u00een care a fost scriitor \u0219i translator \u0219i scriitoarea Cristina Campo din perioada de descoperire \u0219i de creare a unei antropologii sacre \u0219i f\u0103r\u0103 limite, de la Indiile Americii p\u00e2n\u0103 la Misticii Vestici, incluz\u00e2nd scufundarea sa \u00een spiritualitatea estic\u0103 de pe parcursul multor ani c\u00e2nd a colaborat \u0219i locuit cu Grazia Marchian\u00f2.<\/p>\n Aceast\u0103 constela\u021bie esen\u021bial\u0103, care l-a \u00eenso\u021bit \u00eentotdeauna, chiar dac\u0103 Zolla era un c\u0103l\u0103tor neobosit \u00een timpul unei vie\u021bi bogate \u00een \u00eent\u00e2lniri \u0219i prietenii, i-a subliniat caracterul de b\u0103rbat care nu a iubit aten\u021bia mul\u021bimii zgomotoase, \u0219i cu o anumit\u0103 \u00eenclina\u021bie de a evita politica.<\/p>\n El a fost deseori \u00eendep\u0103rtat de c\u0103tre acei guru ai scenei culturale italiene, \u00eentre anii \u0219aizeci \u0219i nou\u0103zeci \u0219i a avut norocul \u0219i \u0219ansa de a se consacra t\u0103cut comorilor precum „cuno\u0219tin\u021bele religioase” (1969 – 1983), concentr\u00e2ndu-se asupra mitologiei, etnologiei, alchimiei, religiei comparative \u0219i literaturii, contribuind la „dezlegarea” \u00een Italia a primelor noduri ale unui anumit sectarism, at\u00e2t de provincial \u0219i dogmatic, \u00een studiile despre spiritualitate.<\/p>\n \u00cen lucrarea sa extins\u0103, datorit\u0103 cuno\u0219tin\u021belor sale nesf\u00e2r\u0219ite, at\u00e2t din experien\u021bele \u0219i interesele sale, s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m c\u0103tre unele valori fundamentale, subiecte vitale care erau at\u00e2t de speciale pentru el \u0219i \u00eentotdeauna prezente \u00een orice societate \u0219i coexisten\u021b\u0103 uman\u0103, ca \u00een orice realitate interioar\u0103. Aceste nuclee, adesea \u00eenchise sub multe cli\u0219ee \u0219i falsuri planificate, au fost adunate \u0219i oferite de Zolla ca bijuterii de valoare inestimabil\u0103 fiind oferite pe baza libert\u0103\u021bii de g\u00e2ndire. Atunci c\u00e2nd un g\u00e2nd este \u00eentr-adev\u0103r liber, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 al\u021bii, dac\u0103 doresc, \u00eel pot extrage din aceea\u0219i surs\u0103 \u00een mod liber.<\/p>\n <\/p>\n Oglinda \u0219i \u00eent\u00e2lnirea cu imaginea<\/strong><\/p>\n Apocalipsa, cunoa\u0219terea de sine \u0219i \u00eendrumarea de la unul c\u0103tre cel\u0103lalt. Func\u021bia variat\u0103 a oglinzii duce la procesul de cunoa\u0219tere, revenind la sursa fiin\u021bei, la acea situa\u021bie pe care o definim \u00een mod obi\u0219nuit ” la oglind\u0103”, prezen\u021ba insuportabil\u0103 a Celuilalt, care este aceea\u0219i cu fascina\u021bia insuportabil\u0103 a imaginii noastre proprii. Este misterul viziunii sau capcana autosatisfac\u021biei, libertatea crea\u021biei sau \u00eenchisoarea repetabilit\u0103\u021bii. Cum putem fi elibera\u021bi de \u00eenchisorile repetabilit\u0103\u021bii? De-a lungul acestei linii a ochiului \u0219tiin\u021bific nu poate exista nicio diviziune.<\/p>\n „… Prin urmare, B\u00f6hme a observat c\u0103 abisul \u00eentunericului este la fel de amplu precum suprema\u021bia luminii: acestea doua nu sunt \u00eendep\u0103rtate, ci se \u00eentrep\u0103trund … \u00centotdeauna am adorat, pu\u0219i \u00een fa\u021ba sursei principale de lumin\u0103, soarele \u00eentunecat \u0219i aceasta a fost emblema melancoliei care, sculpt\u00e2nd \u00een noi \u00een\u0219ine \u00een mod disperat \u0219i obsesiv, a deschis calea spre o cunoa\u0219tere profund\u0103 … \u00cen Genez\u0103, lumina \u0219i \u00eentunericul sunt create \u00eempreun\u0103 de Dumnezeu, care define\u0219te lumina \u00abbun\u0103\u00bb. Dar exist\u0103 dou\u0103 lumini: prima, misterioas\u0103, creat\u0103 \u00een prima zi, coincide cu ceea ce ne este at\u00e2t de familiar, crea\u021bia zilei a patra, soarele \u0219i luna. Omul a discutat nesf\u00e2r\u0219it diversitatea acestor dou\u0103 ilumin\u0103ri \u0219i intrigile misterului …” (din Minunea Copilariei<\/em>, 1994). Aceste c\u00e2teva r\u00e2nduri m\u0103rturisesc o profund\u0103 (nu doar erudit\u0103) \u00een\u021belegere, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd, parcurgand mai departe textul, ochiul lui Zolla trece cu o aten\u021bie luminioas\u0103 \u0219i str\u0103lucitoare de la Milton \u0219i Paradisul Pierdut<\/em> la Dante \u0219i Divina Comedie<\/em>, de la Grossatesta \u0219i De Luce<\/em> la Pseudo-Dionigi cu Teologia Mistic\u0103<\/em>, apoi coment\u00e2nd:<\/p>\n „… \u00een istoria cre\u0219tin\u0103 a supravie\u021buit o doctrin\u0103 veche: lumina <\/strong>ar fi cel de-al cincilea element dup\u0103 p\u0103m\u00e2nt, ap\u0103, aer, foc \u0219i ar avea un caracter inovativ, procreativ \u0219i aglomerat, ar servi la conectarea sufletului la trup. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, lumina devine sinonim\u0103 cu semin\u021bele, eterul, conectivitatea. Acest al cincilea element ar fi ascuns \u00een materie \u0219i alchimistul ar fi capabil s\u0103 \u00eel extrag\u0103” (ibidem).<\/p>\n <\/p>\n Dep\u0103\u0219ind \u00eemp\u0103r\u021birea contrariilor<\/strong><\/p>\n „C\u00e2nd perceperea psihicului \u0219i lucrurile percepute, subiectul \u0219i obiectul, se amestec\u0103 \u0219i se absorb reciproc, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceea ce definim experien\u021ba metafizic\u0103. Nu este necunoscut poeziei, este marea din care dulce \u00eenfulec\u0103 Leoparzii Infinitului. Experien\u021ba metafizic\u0103 este un nume bun pentru a desemna aceast\u0103 confuzie a sinelui cu fiin\u021ba, dar este doar un nume \u0219i nu trebuie s\u0103 fie confundat cu ideea (…) Persoana care se \u00eentoarce \u00een interior arat\u0103 ca o broasc\u0103 \u021bestoas\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0219i retrage capul, retr\u0103g\u00e2ndu-\u0219i coada \u0219i labele … Mintea face acela\u0219i lucru atunci c\u00e2nd se concentreaz\u0103 pe propria identitate. \u00cen termenul indo-european sm<\/em> \u00eenseamn\u0103 unitate, unificare, care vine din sanscrita sam\u00e0<\/em>, identic\u0103, aceea\u0219i” (din Archetipuri<\/em>, 1988).<\/p>\n Experien\u021ba unit\u0103\u021bii originale poate fi tr\u0103it\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te „exteriorul” \u0219i \/ sau „interiorul”:<\/p>\n „\u00cen mitul lui Tiresias, \u00een yoga \u0219i \u00een tantra, motivul \u0219erpilor \u00eencruci\u0219a\u021bi reprezint\u0103 echilibrul perfect al energiilor interioare … A intra \u00eentr-o rela\u021bie cu acest nucleu al vie\u021bii cosmice este scopul ini\u021biatului, at\u00e2t ca alchimist c\u00e2t \u0219i ca mistic. Ini\u021biatul se identific\u0103 cu Mercur, principiul fluid, androgin al realit\u0103\u021bii …” (din Androginul<\/em>, 1989).<\/p>\n <\/p>\n Secretul mi\u0219c\u0103rii<\/strong><\/p>\n Na\u0219terea, moartea \u0219i rena\u0219terea, o mi\u0219care care aparent nu are nicio cale de ie\u0219ire, \u00een care suntem implica\u021bi \u00een roata \u00eencarn\u0103rilor, indiferent dac\u0103 credem sau nu \u00een re\u00eencarnare sau consider\u0103m c\u0103 rena\u0219terea este \u00eentr-o lume „celest\u0103”, tradi\u021bional\u0103 \u201evia\u021ba de apoi\u201c.<\/p>\n Aceast\u0103 „situa\u021bie f\u0103r\u0103 ie\u0219ire” este rezolvat\u0103 \u00een Cunoa\u0219terea Luminii<\/em>, subiect c\u0103ruia Zolla i-a consacrat ultimii ani ai operei sale \u0219i care a condus la publicarea postum\u0103 a textului Cobor\u00e2rea spre Hades \u0219i \u00cenvierea<\/em> – cit\u0103m c\u00e2teva extrase:<\/p>\n „O bun\u0103 parte din via\u021ba obi\u0219nuit\u0103 este tr\u0103it\u0103 \u00een starea de vis. Doar c\u00e2\u021biva oameni \u0219tiu unde \u00eencepe t\u0103r\u00e2mul visului; ei \u0219tiu unde este grani\u021ba \u0219i sunt cu adev\u0103rat aten\u021bi s\u0103 nu o traverseze … Cei mai mul\u021bi tr\u0103iesc \u00een vis \u0219i nu \u0219tiu de c\u00e2te ori \u0219i \u00een ce moment trec grani\u021ba, separ\u00e2nd realitatea de vis … <\/p>\n Tratatul de \u00cenviere<\/em>, unul din manuscrisele de la Nag Hammadi, denun\u021b\u0103 lumea ca iluzie: numai \u00eenvierea duce la adev\u0103rul deplin. Nu numai botezul salveaz\u0103 omul, \u0219i cunoa\u0219terea \u00eel salveaz\u0103 …<\/p>\n Imersiunea specific\u0103 ritualului botezului une\u0219te contrariile: trecerea de la scufundarea corpului \u00een ap\u0103 la scoaterea la suprafa\u021b\u0103 a corpului, prin urmare, trecerea de la \u00eentuneric la lumin\u0103 permite gnosticului s\u0103 fie dotat cu cunoa\u0219tere, o cunoa\u0219tere perfect\u0103, departe de orice posibil\u0103 inadecven\u021b\u0103…<\/p>\n Foarte diferit de botezul comun este cel gnostic. Fiul Omului nu a botezat niciun ucenic, ne aduce aminte M\u0103rturia Adev\u0103rului<\/em>. El \u0219i-a dat seama c\u0103 ini\u021bierea lui \u00een cinci etape, pur \u0219i simplu trece prin\/din Pleroma <\/em>\u00een lumea noastr\u0103 \u0219i se \u00eentoarce: cu un botez, o ungere, un act de gra\u021bie (eucharis<\/em>), o r\u0103scump\u0103rare \u0219i o camer\u0103 nup\u021bial\u0103 (nimfon<\/em>)”.<\/p>\n Calea sufletului spre Lumin\u0103 este descris\u0103 cu aceste cuvinte:<\/p>\n „Omul celesc, \u00eenalt ca steaua polar\u0103, deschis tuturor for\u021belor cosmosului, vid, f\u0103r\u0103 cap, devine o oglind\u0103 pur\u0103 a universului. \u00cen acest fel, \u00een vasul s\u0103u alchimistul tope\u0219te plumbul \u0219i mercurul, ob\u021bin\u00e2nd, ca o propor\u021bie a celor dou\u0103 opuse, metalul pe care-l dore\u0219te” (din Cobor\u00e2rea la Hades \u0219i \u00cenvierea<\/em>, 2002).<\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"author":919,"featured_media":2338,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110070,110083],"tags_english_":[],"class_list":["post-88622","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-art-ro","category_-livingpast-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/88622","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/919"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2338"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88622"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88622"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=88622"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=88622"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n <\/p>\n