{"id":88593,"date":"2017-11-11T10:25:00","date_gmt":"2017-11-11T10:25:00","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/din-centrul-galaxiei-pana-in-centrul-inimii-noastre\/"},"modified":"2017-11-11T10:25:00","modified_gmt":"2017-11-11T10:25:00","slug":"din-centrul-galaxiei-pana-in-centrul-inimii-noastre","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/din-centrul-galaxiei-pana-in-centrul-inimii-noastre\/","title":{"rendered":"Din centrul Galaxiei p\u00e2n\u0103 \u00een centrul inimii noastre"},"content":{"rendered":"<p>Domeniul de aplicare al calendarului maya\u0219 cuprinde discipline diverse precum cosmogonia, filozofia, \u00een\u021belepciunea etern\u0103, spiritualitatea \u0219i mitologiile veacurilor, care ofer\u0103 o minunat\u0103 viziune galactic\u0103 de neegalat \u00een tradi\u021biile umanit\u0103\u021bii. \u00cen esen\u021b\u0103, tradi\u021bia maya ap\u0103r\u0103, elucideaz\u0103 \u0219i explic\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile \u00een\u021belepciunii universale care rezid\u0103 \u00een inima tuturor marilor tradi\u021bii ale omenirii.<\/p>\n<p>Altfel spus, experien\u021ba acumul\u0103rii \u00een timp a datelor descoperirilor arheologice, antropologice, culturale, astrofizice, este ca o cale de ini\u021biere din ce \u00een ce mai profund\u0103 care ne une\u0219te surprinz\u0103tor cu viziunea asupra unui Creator, a Crea\u021biei Sale \u0219i a Creaturilor Sale. Nu ne putem opri niciodat\u0103 s\u0103 fim studen\u021bi ai cosmologiei Maya.<\/p>\n<p>Ra\u021biunea se bucur\u0103 \u0219i b\u0103t\u0103ile inimii se intensific\u0103 c\u00e2nd descoperim c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Maya nu sunt credin\u021be arbitrare ale unui alt popor din aceast\u0103 natur\u0103, ci \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi ce ne conecteaz\u0103 cu marile adev\u0103ruri pe care le-au sus\u021binut toate tradi\u021biile spirituale solide \u0219i, de asemenea, cu un exemplu umil \u0219i puternic al realiz\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice pe care le-au atins \u00een scurt timp c\u00e2nd au fost printre noi (Perioada clasic\u0103: 250 AD-900 AD).<\/p>\n<p>Vechea civiliza\u021bie Olmec\u0103, care a precedat Maya, credea c\u0103 centrul universului era Steaua Polar\u0103, \u00een jurul c\u0103reia toate celelalte stele par s\u0103 se roteasc\u0103; dar maya\u0219ii au recunoscut un nou centru cosmic, care este p\u0103strat \u00een doctrina Erele lumii, \u00een mitul Mayan al crea\u021biei.<\/p>\n<p>Calea Lactee traverseaz\u0103 ecliptica (calea zodiacal\u0103 urmat\u0103 de Soare, de Lun\u0103 \u0219i de planete) \u00een dou\u0103 locuri: unul \u00een S\u0103get\u0103tor, cel\u0103lalt \u00een Gemeni. Conform simbolismului maya\u0219, aceste locuri de trecere coincid cu centrul galaxiei Calea Lactee, centrul galactic.<\/p>\n<p>Este clar c\u0103 identificarea centrului universului nostru a fost o contribu\u021bie esen\u021bial\u0103 a maya\u0219ilor. Gradul cel mai \u00eenalt al constela\u021biei S\u0103get\u0103tor arat\u0103 c\u0103tre centrul galaxiei, \u0219i crucea egiptean\u0103 veche, Ankh-ul, descrie Crucea Vie\u021bii Ini\u021bia\u021bilor din Misterele Piramidelor. Oarecum mai t\u00e2rziu dec\u00e2t Evul Mediu, prin contribu\u021bia Copacului Vie\u021bii cu cei zece Sefiro\u021bi, din Gnoza evreiasc\u0103, se ajunge la \u00een\u021belegerea prin Cabala, c\u0103 acest Centru Galactic dezv\u0103luie Da&#8217;at, Lumina T\u0103cut\u0103, \u0219i pe Isis, Mama Universului Galactic.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u0218apte Macaw, Quetzalcoatl, Uno Hunahpu \u0219i astrofizica curent\u0103<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Maya a luat \u00een considerare trei principii majore, egale \u00een importan\u021b\u0103 \u0219i asociate cu trei zeit\u0103\u021bi: \u0218apte Macaw (Ursa Major, centrul polar), Quetzalcoatl (Pleiadele, zenitul) \u0219i Uno Hunahpu (Soarele solsti\u021biului din decembrie, centrul galactic).<\/p>\n<p>Centrul galactic apare ca cel mai mare centru cosmic, centrul care con\u021bine cele mai mari considera\u021bii posibile \u0219i cea mai global\u0103 perspectiv\u0103. \u00cen acela\u0219i mod ca modelul heliocentric introdus de Copernicus \u00een secolul al XVI-lea, presupune o modalitate superioar\u0103 de a reprezenta cosmosul \u00een compara\u021bie cu modelul geocentric anterior. Maya\u0219ii au ajuns la o \u00een\u021belegere cosmologic\u0103 care a dep\u0103\u0219it alte perspective anterioare \u0219i mai pu\u021bin complete.<\/p>\n<p>\u00cen ce mod zeitatea solsti\u021biului din decembrie (One Hunahpu) se refer\u0103 la centrul galactic? Alinierea din anul 2012 al erei noastre, a ar\u0103tat fenomenul cunoscut sub numele de precesiunea echinoc\u021biilor. \u00cen timp ce se rote\u0219te, P\u0103m\u00e2ntul se &#8222;leag\u0103n\u0103&#8221; lent pe axa sa, schimb\u00e2nd orientarea noastr\u0103 spre marile c\u00e2mpuri stelare, inclusiv Calea Lactee. Fenomenul afecteaz\u0103 de asemenea solsti\u021biile, astfel \u00eenc\u00e2t pozi\u021bia Soarelui la solsti\u021biul din decembrie se schimb\u0103 lent de-a lungul mileniilor. * De fapt, la solsti\u021biul de iarn\u0103, Soarele se aliniaz\u0103 cu crucea Maya \u0219i cu centrul galactic doar o dat\u0103 la fiecare 26.000 de ani, durata \u00eentregului ciclu de precesie. Deci, acum, \u00een ultimii c\u00e2\u021biva ani, se aliniaz\u0103 cu acest centru galactic al C\u0103ii Lactee.<\/p>\n<p>John Major Jenkins a descoperit \u00een 1994 c\u0103 jocul sacru cu mingea \u0219i mitul crea\u021biei Maya arat\u0103 alinierea galactic\u0103. Deci, el a descoperit c\u0103 primul lor calendar a ap\u0103rut \u00een Izapa, o a\u0219ezare arheologic\u0103 cu o bogat\u0103 surs\u0103 de sculpturi, profe\u021bii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi spirituale. Jenkins propune s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare o aliniere ca o eclips\u0103, deoarece o aliniere \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te semnifica\u021bia alchimic\u0103 de baz\u0103 a &#8222;transcenden\u021bei opuselor&#8221; cu eclipsele.<\/p>\n<p>\u00cen metafizica Maya, aceast\u0103 uniune are o semnifica\u021bie profund\u0103, o semnifica\u021bie care merge dincolo de feminin \u0219i masculin, \u0219i alte perechi opuse. Aceasta implic\u0103 rela\u021bia non-dual\u0103 \u00eentre infinit \u0219i finit, \u00eentre eternitate \u0219i timp; uniunea \u00eentre superior \u0219i inferior.<\/p>\n<p>Alinierea reprezint\u0103 mai degrab\u0103 afiliere dec\u00e2t polaritate. Astfel, exist\u0103 o uniune \u00eentre centrul creativ \u0219i particula creat\u0103. Particula cu centrul stelei \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te o afiliere cu originea sa. Ei o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc ca atunci c\u00e2nd natura superioar\u0103 \u0219i cea inferioar\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc pentru a se reuni \u00een eclipse, precum \u00een mitul lui Quetzalcoatl del Sol unindu-se cu Venus. Natura noastr\u0103 mai \u00eenalt\u0103 nu ne distruge natura inferioar\u0103, ci o cuprinde, o con\u0163ine \u0219i o \u00eensufle\u0163e\u015fte, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vom reveni la ea cu o \u00een\u021belegere complet\u0103 a afilierii, a proiectului \u0219i a scopului s\u0103u.<\/p>\n<p>Nu evolu\u0103m spre aceste st\u0103ri, deoarece ele locuiesc \u00een r\u0103d\u0103cin\u0103, \u00een esen\u021ba fiin\u021bei noastre; mai degrab\u0103, le dezv\u0103luim (aminti\u021bi-v\u0103 Isis f\u0103r\u0103 v\u0103l), abandon\u00e2nd limitele care ne-au \u00eempiedicat s\u0103 recunoa\u0219tem realitatea prezen\u021bei sale imanente.<\/p>\n<p>Aceste principii ale \u0219tiin\u021bei sacre Maya nu difer\u0103 \u00een niciun fel de \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile hermetice ale Egiptului, de cele taoiste ale Chinei, de cele gnostice ale Cre\u0219tinismului, de cele descrise \u00een Copacul Vie\u021bii al Sefiro\u021bilor, sau de cele propuse de Rozacrucieni \u00een Nunta alchimic\u0103 a lui Christian Rozacruce, sau ale Teosofiei. Acestea sunt \u0219tiin\u021be spirituale care nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre unirea centrului inimii cu centrul universului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2273,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110096],"tags_english_":[],"class_list":["post-88593","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-science-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/88593","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2273"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88593"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88593"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=88593"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=88593"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}