{"id":88479,"date":"2017-10-10T19:10:21","date_gmt":"2017-10-10T19:10:21","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/islamul-si-crestinismul-unde-se-intalnesc\/"},"modified":"2017-10-10T19:10:21","modified_gmt":"2017-10-10T19:10:21","slug":"islamul-si-crestinismul-unde-se-intalnesc","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/islamul-si-crestinismul-unde-se-intalnesc\/","title":{"rendered":"Islamul \u0219i cre\u0219tinismul \u2013 unde se \u00eent\u00e2lnesc"},"content":{"rendered":"

Cre\u0219tinismul \u0219i islamul \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc o istorie schimb\u0103toare. Apropiere \u0219i distan\u021b\u0103, rivalitate \u0219i recunoa\u0219tere reciproc\u0103, r\u0103zboi \u0219i pace: a\u0219a s-au considerat reciproc \u0219i s-au \u00eent\u00e2lnit reciproc de-a lungul secolelor. Islamul \u0219i-a stabilit un punct de sprijin \u00een Europa cu mult timp \u00een urm\u0103, dar este, oare, confortabil acas\u0103 aici? Ne putem g\u00e2ndi, de exemplu, la coexisten\u021b<\/em>a<\/em> sub domina\u021bia maurilor musulmani din Spania \u2013 o scurt\u0103 perioad\u0103 de schimb \u00eenfloritor \u0219i pa\u0219nic \u00eentre evrei, cre\u0219tini \u0219i musulmani care s-a \u00eencheiat \u00een 1492, c\u00e2nd Spania a fost complet recucerit\u0103 de cre\u0219tini. Cu toate acestea, islamul \u0219i-a l\u0103sat urmele \u00een Europa iar fructele schimburilor intense dintre sufi\u021bi, cabali\u0219ti \u0219i misticii cre\u0219tini \u00eenc\u0103 ne inspir\u0103.<\/p>\n

Ast\u0103zi, a\u0219a-numita Europ\u0103 cre\u0219tin\u0103 se afl\u0103 sub o presiune constant\u0103. Un motiv pentru aceasta este conflictul cauzat de competi\u021bia acerb\u0103 pentru resursele materiale care este adesea atribuit\u0103 \u201estr\u0103inilor\u201d. Deci, ne confrunt\u0103m cu nevoia de coexisten\u021b\u0103 \u0219i \u00een\u021belegere pa\u0219nic\u0103, \u00een special cu oamenii de credin\u021b\u0103 islamic\u0103 tr\u0103ind \u00een Europa sau venind aici \u00een fiecare zi. Ignoran\u021ba \u0219i necunoa\u0219terea \u00een ceea ce prive\u0219te obiceiurile vie\u021bii de zi cu zi \u0219i a credin\u021belor religioase ale \u201ecelorlal\u021bi\u201d sunt abundente, \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, cre\u0219tinii tind s\u0103 \u0219tie foarte pu\u021bin despre r\u0103d\u0103cinile lor religioase. A\u0219adar, aprofundarea ad\u00e2ncimii propriei religii, precum \u0219i cea a altora, ne va fi de mare folos tuturor.<\/p>\n

Cre\u0219tinismul \u0219i islamul se num\u0103r\u0103 printre religiile monoteiste, \u00eempreun\u0103 cu iudaismul, deci \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc credin\u021ba \u00eentr-un singur dumnezeu, credin\u021b\u0103 care  justific\u0103 rudenia lor, dar care reprezint\u0103 \u0219i cea mai mare problem\u0103 – rivalitatea – care este adev\u0103rata religie a singurului Dumnezeu adev\u0103rat?<\/p>\n

Fructe diferite ale <\/strong>aceluia\u0219i<\/strong> copac<\/strong><\/p>\n

Din perspectiva religiei, Dumnezeu apare ca un legiuitor promi\u021b\u00e2nd fericirea ve\u0219nic\u0103 acelora care cred \u00een El \u0219i urmeaz\u0103 regulile date. Regulile \u0219i doctrinele \u2013 luate ca un adev\u0103r evanghelic \u2013 separ\u0103 oamenii de diferitele credin\u021be. \u00cen spatele a\u0219a-numitelor culturi cre\u0219tine \u0219i islamice exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r nu doar societ\u0103\u021bi [1] cu obiceiuri religioase diferite ci, de asemenea, stiluri diferite de via\u021b\u0103 care sunt mai mult sau mai pu\u021bin patriarhale, cu obliga\u021bii familiale foarte diferite \u0219i \u00eenc\u0103 mult mai mult de at\u00e2t. \u00cen plus, cre\u0219tinii \u0219i musulmanii tind de multe ori s\u0103 se vad\u0103 unii pe al\u021bii prin ochelari superficiali \u0219i obtura\u021bi de prejudec\u0103\u021bi. Dar oprirea la acest nivel extern face imposibil\u0103 atingerea unui teren comun. Pentru a ne \u00eent\u00e2lni reciproc este necesar\u0103 cunoa\u0219terea reciproc\u0103 obiectiv\u0103. Oricine dob\u00e2nde\u0219te aceast\u0103 cunoa\u0219tere va g\u0103si iubirea de Dumnezeu \u0219i a omenirii \u00een toate religiile, nu ascuns\u0103, ci la vedere. Astfel, cre\u0219tinii \u0219i musulmanii sunt chema\u021bi s\u0103 descopere aceast\u0103 iubire \u00een inimile lor.<\/p>\n

Presupun\u00e2nd c\u0103 toate religiile provin dintr-o sfer\u0103 divin\u0103 \u0219i compar\u00e2ndu-le cu un pom care cre\u0219te din cer spre p\u0103m\u00e2nt, mai \u00eent\u00e2i ceea ce vedem sunt fructele diferite. Acest copac pare s\u0103 poarte fructe at\u00e2t de diferite, \u00eenc\u00e2t oricine se poat\u0103 \u00eendoi de originea lor comun\u0103. Aceste fructe pot \u2013 dincolo de formele lor divergente \u2013 m\u0103rturisi despre iubire sau separare, lini\u0219te sau violen\u021b\u0103, despre o cale spre Dumnezeu sau despre o perseveren\u021b\u0103 minuscul\u0103 \u00een diferen\u021bele externe. Fiecare religie poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca un sistem de reguli, precum \u0219i ca o cale interioar\u0103. Cel care \u00eencearc\u0103 fructele poate descoperi c\u0103 ele, de\u0219i cu form\u0103 diferit\u0103, au arome similare. Instrumentul nostru cognitiv este \u2013 \u00een cuvintele misticului cre\u0219tin Maestrul Eckhart \u2013 sc\u00e2nteia divin\u0103 din inim\u0103, [2] care este capabil\u0103 s\u0103 realizeze unitatea dincolo de toate cuvintele. Fiecare trebuie s\u0103 priveasc\u0103 lucrurile \u00een aceast\u0103 lumin\u0103 interioar\u0103 \u0219i s\u0103 o urmeze. Deci, practica individual\u0103 a fiec\u0103rei fiin\u021be umane influen\u021beaz\u0103 ideile pe care ceilal\u021bi le au asupra propriei lor religii sau despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 a fi uman \u2013 precum \u0219i viziunea despre Dumnezeu. \u0218i acest lucru este adev\u0103rat \u00eentr-un mod mult mai larg dec\u00e2t se presupune.<\/p>\n

C\u0103ile interioare \u00een ambele religii<\/strong><\/p>\n

Ad\u00e2ncurile comune ale islamului \u0219i ale cre\u0219tinismului se afl\u0103 \u00een s\u0103m\u00e2n\u021ba divin\u0103 din care am\u00e2ndou\u0103 au ap\u0103rut. Ambele religii au cuprins \u00eentotdeauna c\u0103ile interioare umblate de mistici \u0219i gnostici. [3] \u00cen timp ce misticii caut\u0103 Iubitul divin \u00een primul r\u00e2nd cu inimile lor, gnosticii \u00eencearc\u0103 s\u0103 se transforme prin Gnoz\u0103. Ambii \u0219tiu c\u0103 este posibil s\u0103-L \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Dumnezeu \u00een vie\u021bile lor<\/em>. Ei se pot \u00eent\u00e2lni, de asemenea, reciproc pe calea lor \u2013 prin cre\u0219terea \u00een\u021belegerii \u0219i \u00een cele din urm\u0103 ca prieteni \u0219i tovar\u0103\u0219i.<\/p>\n

Ce fac la fel oamenii care merg pe calea interioar\u0103 \u00een islam sau cre\u0219tinism? F\u0103r\u0103 a generaliza, c\u00e2nd o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 caut\u0103, ea g\u0103se\u0219te \u0219i urmeaz\u0103 lumina interioar\u0103 \u2013 c\u0103ci nu poate fi altfel – deci exist\u0103 un teren comun.<\/p>\n

Acolo unde Dumnezeu nu este v\u0103zut ca o persoan\u0103, nici ca un legiuitor, nici m\u0103car ca un  creator, se deschide viziunea asupra misterului divin. Dumnezeu, independent de toate lumile, este totu\u0219i \u00een toate fiin\u021bele umane, \u00een toate lucrurile \u0219i \u00een toate activit\u0103\u021bile; astfel, a explicat Ibn Arabi (1165-1240),  \u201ecel mai mare \u0219eic\u201d al Sufi\u021bilor. \u201eNoi [4] suntem mai aproape de el dec\u00e2t [a sa] ven\u0103 jugular\u0103,\u201d spune Coranul. [5] \u0218i: \u201eOriunde te \u00eentorci este Chipul lui Allah\u201d [6] \u201eDe\u0219i El este identic cu lucrurile – continu\u0103 Ibn Arabi – lucrurile \u0219i omenirea  nu sunt identice cu El.\u201d [7] Ca fiin\u021b\u0103 material\u0103 cu g\u00e2nduri \u0219i emo\u021bii ce vizeaz\u0103 numai lucrurile materiale, omul nu a \u00eenceput \u00eenc\u0103 s\u0103 realizeze umanitatea inten\u021bionat\u0103 de Dumnezeu. C\u0103ci el trebuie s\u0103 devin\u0103 omul perfect, un insan al kamil<\/em>. Dumnezeu \u0219i-a \u00eencorporat tr\u0103s\u0103turile \u00een cele mai frumoase 99 de nume, \u0219i cel ce-L iube\u0219te pe Dumnezeu c\u0103l\u0103tore\u0219te c\u0103tre El prin numele Lui. La sf\u00e2r\u0219itul acestei c\u0103l\u0103torii, dup\u0103 stingerea eului (fan\u00e2\u2019<\/em>) \u0219i dup\u0103 ce a fost restabilit \u00een Dumnezeu (baq\u00e2\u2019<\/em>), exist\u0103 oare o unitate complet\u0103, mai ales c\u0103 Dumnezeu este singura existen\u021b\u0103 real\u0103? S\u0103 l\u0103s\u0103m urm\u0103toarele s\u0103 vorbeasc\u0103 de la sine. Dumnezeu spune: \u201e\u0218i c\u00e2nd \u00eel iubesc, Eu s<\/em>unt auzul lui <\/em>cu care el aude, vederea lui cu care el vede<\/em>, m\u00e2na cu care el prinde<\/em>, \u0219i piciorul cu care el merge<\/em>.\u201d [8]<\/p>\n

Misticii cre\u0219tini au dezvoltat o viziune similar\u0103. Rezum\u00e2nd, Maestrul Eckhart [9] (1260-1328) exprim\u0103 aceasta astfel: \u00cen spatele creatorului \u2013 Dumnezeul Bibliei, exist\u0103 Dumnezeirea, fiin\u021ba cea mai \u00eenalt\u0103, necreat\u0103, solul f\u0103r\u0103 sol<\/em>,<\/em> \u0219i cea mai interioar\u0103 a sufletului omenesc, iar c\u00e2nd „sc\u00e2nteia divin\u0103” str\u0103luce\u0219te, este \u00een uniune cu aceasta. Dumnezeu este fiin\u021ba tuturor creaturilor, dar noi, oamenii, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 g\u0103sim accesul la aceast\u0103 stare de a fi. Iisus Christos este exemplul omului perfect, \u0219i oricine poate s\u0103 devin\u0103 fiul lui Dumnezeu prin iubire. Calea spre aceasta se afl\u0103 \u00een iubirea \u0219i \u00een\u021belegerea n\u0103scute din solul sufletului. Prin urmare, iubirea ilumineaz\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 \u0219i salveaz\u0103 sufletul de la moarte. Maestrul Eckhart descrie aceast\u0103 stare dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201eOchiul \u00een care \u00cel v\u0103d pe Dumnezeu<\/em> <\/em>este acela\u0219i ochi cu care Dumnezeu m\u0103 vede pe mine<\/em>; ochiul meu \u0219i ochiul lui Dumnezeu sunt un singur ochi<\/em>, <\/em>un singur v\u0103z<\/em>, unul <\/em>cunosc\u0103tor<\/em>, unul iubitor.\u201c<\/em>[10]<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, se ajunge la acest lucru: \u201eCel care iube\u0219te, nu are religie dec\u00e2t pe Dumnezeu \u00eensu\u0219i.\u201d. [11]<\/p>\n

______________________________________________________________________________________<\/p>\n

[1] Trebuie s\u0103 consider\u0103m aici c\u0103 nici comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine \u0219i nici cele musulmane nu sunt omogene: la fel cum fiecare \u021bar\u0103 cre\u0219tin\u0103 din Europa are propriul mod de via\u021b\u0103, la fel \u0219i \u021b\u0103rile musulmane – destul de diferite de viziunea unidimensional\u0103 pe care opinia popular\u0103 ne poate face s\u0103 creadem.<\/p>\n

[2] \u00cen care capacitatea cunoa\u0219terii nu este a noastr\u0103, dar aceast\u0103 cunoa\u0219tere este un t\u0103r\u00e2m \u00een care putem intra.<\/p>\n

[3] \u00cen Islam, acestea din urm\u0103 sunt numite \u00e2rif\u00fbn.<\/em><\/p>\n

[4] Allah este cel care vorbe\u0219te aici.<\/p>\n

[5] 50:16.<\/em><\/p>\n

[6] 2:115.<\/em><\/p>\n

[7] Futuhat al Makkiyah III 384.18.<\/em><\/p>\n

[8] Hadith Qudsi.<\/em><\/p>\n

[9] Dup\u0103 Averroes (Ibn Rushd) \u0219i Avicenna (Ibn Sina) precum \u0219i dup\u0103 Moise Maimonide \u2013 exist\u0103 o abunden\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te solul comun printre misticii sufi\u021bi, cabali\u0219ti \u0219i cre\u0219tini.<\/em><\/p>\n

[10] Din predic\u0103: Cine m\u0103 ascult\u0103 nu se va ru\u0219ina. Sursa: Internet<\/p>\n

[11] Rumi, sursa exact\u0103 necunoscut\u0103.<\/em><\/p>\n","protected":false},"author":921,"featured_media":2117,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110121],"tags_english_":[],"class_list":["post-88479","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-zeitgeist-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/88479","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/921"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2117"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88479"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88479"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=88479"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=88479"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}