\u201cEste de ajuns pentru toat\u0103 lumea. Nimeni nu trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een mizerie. Oamenii nu ar trebui s\u0103 lucreze la fel de mult cum de fapt o fac. Ar putea fi mai mult timp pentru educa\u021bie \u0219i cultur\u0103, de exemplu, sau pentru alte lucruri frumoase. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, supraproduc\u021bia distruge deja planeta.\u201d [1] Acest citat din ziarul german DIE ZEIT indic\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri \u0219i probleme nerezolvate, cauzate de factori, variind de la motiva\u021bia personal\u0103 la globalizare.<\/p>\n
\u00centreb\u0103ri privind comer\u021bul global \u0219i echitatea, noi \u2013 \u00een calitate de membrii ai a\u0219a-numitei \u201cclase de mijloc\u201d \u2013 ne-am putea \u00eentreba calm dac\u0103 nu putem reduce ceva. S\u0103 lucr\u0103m mai pu\u021bin, s\u0103 consum\u0103m mai pu\u021bin, mai mult timp\u2026 ce altceva?<\/p>\n
Continua exploatare a planetei noastre \u0219i schimbarea climatic\u0103 cer un r\u0103spuns din partea fiec\u0103ruia. O parte a r\u0103spunsului ar putea fi un stil de via\u021b\u0103 suficient, o renun\u021bare \u2013 \u00een special: a consuma mai pu\u021bin. Nu o nou\u0103 ma\u0219in\u0103 la fiecare cinci ani, nu ultimul model smartphone, nu mun\u021bi de haine, alegerea de a l\u0103sa ma\u0219ina \u00een garaj c\u00e2t mai des posibil, poate a c\u0103l\u0103tori mai pu\u021bin, a locui \u00eentr-un loc mai restr\u00e2ns. Faptele sunt bine cunoscute, dar exist\u0103 pu\u021bin\u0103 mi\u0219care \u00een aceast\u0103 chestiune. Este posibil ca utopia a mai pu\u021bin s\u0103 nu mearg\u0103 prea bine cu mersul nostru egotic c\u0103tre expansiune? Este de asemenea posibil s\u0103 nu fim f\u0103cu\u021bi s\u0103 folosim libertatea care vine \u00eempreun\u0103 cu o reducere a consumului? A munci mai pu\u021bin \u2013 mai mult timp liber, mai pu\u021bin\u0103 presiune, timp pentru tine, \u00een sf\u00e2r\u0219it timp pentru a citi toate acele c\u0103r\u021bi, mai mult timp pentru familie \u0219i prieteni, pentru sport, pentru lucrurile care conteaz\u0103. \u00cen principiu, majoritatea oamenilor ar fi de acord cu acest lucru. Dar exist\u0103 \u00een noi \u00een\u0219ine o foame pentru mai mult, pentru m\u0103rire, pentru dep\u0103\u0219irea frontierelor, care se manifest\u0103 de obicei prin exclusiv mijloace materiale. Omenirea a adoptat atitudinea de a se considera pe sine „coroana crea\u021biei”. \u00cen consecin\u021b\u0103, folosim, consum\u0103m \u0219i distrugem totul de pe aceast\u0103 planet\u0103.<\/p>\n
Totu\u0219i, ar fi util s\u0103 ne vedem pe noi \u00een\u0219ine ca pe un copil al acestei lumi, creat din aceea\u0219i materie ca orice altceva, depinz\u00e2nd de toate ciclurile de via\u021b\u0103 complexe ale acestei naturi. Este vorba despre respectarea naturii ca surs\u0103 de via\u021b\u0103, despre a ne confrunta cu spa\u021biul gol care se va ivi c\u00e2nd vom \u00eenceta s\u0103 mai privim natura ca uria\u0219e cantit\u0103\u021bi de m\u0103rfuri, c\u00e2nd dorin\u021bele vor \u00eenceta s\u0103 se mai transforme rapid \u00een consum \u0219i c\u00e2nd scurgerea va \u00eencepe s\u0103 se estompeze. Dar apoi ce? Aceast\u0103 nou\u0103 cerin\u021b\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire „obi\u0219nuitul vechi, acela\u0219i vechi” obi\u0219nuit, pe care pur \u0219i simplu l-am \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o atitudine ecologic\u0103 sporit\u0103. Omenirea se confrunt\u0103 cu o provocare care poate fi rezolvat\u0103 numai din punct de vedere spiritual, deoarece problema se afl\u0103 \u00een sinele nostru.<\/p>\n
Nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 multe \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi spirituale \u00eencep prin plasarea omenirii \u00eenainte de mare nega\u021bie. Buddhismul este un astfel de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, consider\u00e2nd ceea ce numim \u201csinele nostru\u201d ca urmare a interac\u021biunii dintre corp, percep\u021bia senzorial\u0103, sentiment, voin\u021b\u0103 \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103. Este hr\u0103nit \u0219i \u00eencurajat \u00een mod eronat, ca \u0219i cum acesta ar fi un sine ve\u0219nic, fiind \u00een mod constant hr\u0103nit cu lucruri efemere. Buddha \u00eei cere omului s\u0103 se desprind\u0103 de acest sine, astfel \u00eenc\u00e2t adev\u0103rul s\u0103 poat\u0103 fi dezv\u0103luit \u00een el \u00eensu\u0219i. Aceast\u0103 posibilitate se deschide doar atunci c\u00e2nd cursa pentru a face bani, durerea, dorin\u021ba de expansiune egoist\u0103 se opre\u0219te, cel pu\u021bin din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u0219i dac\u0103 reu\u0219im s\u0103 ne descurc\u0103m, s\u0103 facem fa\u021b\u0103 golului ulterior resim\u021bit \u00een interior. F\u0103r\u0103 dorin\u021b\u0103 sau cunoa\u0219tere \u2013 ci explor\u00e2nd cu aten\u021bie ad\u00e2ncimile celor mai intime nevoi. Buddha spune: \u201cAdev\u0103rul este partea nemuritoare a min\u021bii. (\u2026) Adev\u0103rul d\u0103ruie\u0219te muritorilor binecuv\u00e2ntarea nemuririi.\u201d [2] Buddha a refuzat inten\u021bionat s\u0103 furnizeze o re\u021bet\u0103 u\u0219or de urmat pentru a se dedica acestui adev\u0103r \u0219i Nirvanei (disp\u0103r\u00e2nd, dizolv\u00e2ndu-se), tocmai pentru c\u0103 min\u021bii \u00eei este imposibil s\u0103 „\u00eempacheteze” ceva at\u00e2t de complet aflat dincolo de \u00een\u021belegerea ra\u021biunii.<\/p>\n
Rozacrucea modern\u0103 confrunt\u0103 sinele temporal cu sinele etern \u2013 \u00eenc\u0103 nedescoperit. Oricine dore\u0219te s\u0103 se apropie de sinele etern se confrunt\u0103 cu sarcina de a permite lini\u0219tea interioar\u0103 complet\u0103, potolind treptat speran\u021be, dorin\u021be, preocup\u0103ri \u0219i g\u00e2nduri. Aceasta este o lini\u0219te \u00een care \u00eentreaga fiin\u021b\u0103 muritoare se pune la dispozi\u021bia unui nou proces \u2013 nu ca un exerci\u021biu, ci ca urmare a unei intense cunoa\u0219teri de sine \u2013 care, \u00een cele din urm\u0103, permite reconectarea cu miezul cel mai intim al fiin\u021bei noastre. Aici, temporalul \u0219i ve\u0219nicul se pot \u00eent\u00e2lni unul cu cel\u0103lalt. Aici se afl\u0103 adev\u0103rul despre care Buddha a vorbit.<\/p>\n
Ce este adev\u0103rul? Nu se poate exprima, cuprinde \u00een cuvinte. Dar exist\u0103 o via\u021b\u0103 din acest adev\u0103r<\/em> <\/em>care ne elibereaz\u0103 de dorin\u021bele \u0219i nevoile exterioare.<\/em> Oricine a g\u0103sit ceva din aceasta, gust\u0103 libertatea. \u0218i aceast\u0103 libertate cre\u0219te atunci c\u00e2nd este folosit\u0103.<\/p>\n <\/p>\n [1] DIE ZEIT Nr. 52\/2016, Seite 46, \u201eSehnsucht ohne Ort? Von wegen!\u201c<\/p>\n de Mohamed Amjahid \u0219i Gero von Randow. Citatul de mai sus, din acest text, \u00eei apar\u021bine studentului \u00een politic\u0103 Laura Meschede.<\/p>\n