{"id":128740,"date":"2026-07-28T13:41:52","date_gmt":"2026-07-28T13:41:52","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/?post_type=logon_article&p=128740"},"modified":"2026-07-28T13:41:52","modified_gmt":"2026-07-28T13:41:52","slug":"pestera-portabila","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/pestera-portabila\/","title":{"rendered":"Pe\u0219tera portabil\u0103"},"content":{"rendered":"

Oare lumea noastr\u0103 este o simulare, a\u0219a cum sus\u021bin unii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103? Ideea c\u0103 lumea nu este ceea ce pare; este una foarte veche.<\/span><\/span><\/em><\/p>\n

O reg\u0103sim \u00een hinduism, budism \u0219i \u2013 \u00een jurul \u00eenceputului erei noastre \u2013 printre gnostici. Platon o descrie \u00een mod viu \u00een \u201eAlegoria pe\u0219terii\u201d. Ast\u0103zi, am creat o pe\u0219ter\u0103 pe care o purt\u0103m cu noi \u00een telefoanele noastre mobile.<\/span><\/span><\/em><\/p>\n

\u00cen ultima vreme a devenit, dac\u0103 nu o idee general acceptat\u0103, cel pu\u021bin un subiect de dezbatere intens\u0103, faptul c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im, de la confortul familiar al propriilor noastre case p\u00e2n\u0103 la cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 galaxie, la ani-lumin\u0103 distan\u021b\u0103, este un fel de fals, sau cel pu\u021bin o copie, o simulare. Ceea ce odat\u0103 p\u0103rea a fi doar fic\u021biune \u0219tiin\u021bific\u0103 \u2013 g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103, desigur, la filmul Matrix \u2013 este, pentru unii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, v\u0103zut acum, dac\u0103 nu \u00eenc\u0103 ca un fapt, atunci ca o probabilitate de 99% pe calea sigur\u0103 de a deveni unul. Gigan\u021bi ai tehnologiei de profil \u00eenalt, precum Elon Musk \u0219i Peter Thiel, par s\u0103 accepte acest lucru \u0219i, \u00eentr-un mod ciudat, faptul c\u0103 teoria simul\u0103rii nu a fost \u00eenc\u0103 dovedit\u0103 sau chiar acceptat\u0103 ca fiind demonstrabil\u0103, pare, \u00een cazul lor, un motiv foarte bun pentru a o accepta, ca un act de credin\u021b\u0103 – am\u00e2ndoi s-au descris ca fiind cre\u0219tini, de\u0219i nu \u00een sens ortodox. \u00centr-un fel, aceast\u0103 credin\u021b\u0103 mi se pare un exemplu al caracterului de \u201epromisiune\u201d al multor aspecte ale \u0219tiin\u021bei actuale, afirma\u021bia c\u0103, de\u0219i s-ar putea s\u0103 nu putem dovedi X acum \u2013 oricare ar fi X \u2013 cel mai probabil vom putea s\u0103 o dovedim destul de cur\u00e2nd. A\u0219adar, dac\u0103 nu putem \u00eenc\u0103 dovedi c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o simulare, nu v\u0103 face\u021bi griji. \u00cenc\u0103 c\u00e2\u021biva ani \u0219i mai multe progrese tehnologice, \u0219i vom ajunge acolo, ve\u021bi vedea.<\/span><\/span><\/p>\n

Suntem oare o simulare a unei civiliza\u021bii viitoare?<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Ideea principal\u0103 din spatele acestei teorii \u00eei apar\u021bine filosofului de la Oxford, Nick Bostrom. \u00cen esen\u021b\u0103, el sus\u021bine c\u0103, la fel cum noi, \u00een prezent, realiz\u0103m simul\u0103ri pe computer pentru o multitudine de lucruri, de la vreme \u0219i trafic p\u00e2n\u0103 la opera\u021biuni militare \u2013 f\u0103r\u0103 a mai men\u021biona jocurile video \u0219i realitatea virtual\u0103 \u2013, la fel \u0219i civiliza\u021biile avansate \u2013 fie ele extraterestre sau din viitor \u2013 vor realiza astfel de simul\u0103ri, dar la o scar\u0103 mult mai mare \u0219i mai complex\u0103. Aceste civiliza\u021bii avansate ar rula multe astfel de simul\u0103ri, iar una dintre ele este via\u021ba de pe planeta P\u0103m\u00e2nt. Fizica cuantic\u0103 permite acest lucru, cuantele de \u201erealitate\u201d fiind manipulate \u00een acela\u0219i mod \u00een care sunt pixelii de pe ecranele computerelor noastre. Numeroasele \u201ecoinciden\u021be\u201d care par s\u0103 fi fost implicate \u00een apari\u021bia vie\u021bii aici \u0219i care, pentru al\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, sugereaz\u0103 ceea ce se nume\u0219te \u201eprincipiul cosmologic antropic\u201d \u2013 care sus\u021bine c\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o \u00eent\u00e2mplare \u00eentr-un univers ostil \u0219i lipsit de sens, universul nostru este unul \u00een care via\u021ba inteligent\u0103 trebuie s\u0103 apar\u0103 \u2013 sunt, pentru ace\u0219tia, dovezi ale simul\u0103rii. Cineva, spun ei, conduce spectacolul.<\/span><\/span><\/p>\n

Pentru unii, acela ar putea fi Dumnezeu. Pentru al\u021bii, este marele programator de computere din cer. Pentru unii dintre ace\u0219ti oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, suntem noi \u00een\u0219ine, \u00een viitor. Noi suntem, a\u0219adar, simul\u0103ri create de noi \u00een\u0219ine din viitor. Totu\u0219i, dac\u0103 d\u0103m na\u0219tere genera\u021biei viitoare care, potrivit unora dintre ace\u0219ti oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, ne simuleaz\u0103, este dificil s\u0103 evit\u0103m problema logic\u0103 a modului \u00een care o realitate \u201efals\u0103\u201d poate da na\u0219tere realit\u0103\u021bii \u201ereale\u201d care o creeaz\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

O remarc\u0103 a unuia dintre oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 care sus\u021bin teoria simul\u0103rii mi-a atras aten\u021bia c\u00e2nd am citit-o. Rich Terrile, cercet\u0103tor la Laboratorul de Propulsie cu Reac\u021bie al NASA, consider\u0103 c\u0103 teoria simul\u0103rii este at\u00e2t de plauzibil\u0103, \u00eenc\u00e2t \u201edac\u0103 nu tr\u0103im \u00eentr-o simulare, este o situa\u021bie extrem de improbabil\u0103\u201d. Nu \u00een\u021beleg cum ar putea el s\u0103 determine dac\u0103 este probabil sau improbabil, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, dac\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o simulare, orice no\u021biune de \u201eprobabilitate\u201d ar face neap\u0103rat parte din simulare \u0219i, prin urmare, nu am putea s\u0103 o judec\u0103m \u00een ansamblu. \u0218i, \u00een orice caz, c\u00e2t de \u201eprobabil\u201d a fost Big Bangul \u2013 dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r a avut loc \u2013 sau, mai bine zis, c\u00e2t de probabil\u0103 este \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba? Cum am putea r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 no\u021biunile noastre de probabilitate fac parte din ceea ce ne \u00eentreb\u0103m?<\/span><\/span><\/p>\n

\u00centrebarea \u201eDe ce exist\u0103 ceva \u00een loc s\u0103 nu existe nimic?\u201d a pus \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103 unele min\u021bi puternice \u00een trecut: Leibniz, William James, Heidegger, Wittgenstein, ca s\u0103 nu mai vorbim de nenum\u0103ra\u021bi copii, \u00eenainte ca mirarea s\u0103 le fie scoas\u0103 din cap. Faptul c\u0103 ceea ce v\u0103d c\u00e2nd deschid ochii este o simulare nu este mai probabil dec\u00e2t faptul c\u0103 v\u0103d ceva. Faptul c\u0103 universul \u201es-a \u00eent\u00e2mplat pur \u0219i simplu\u201d pare incredibil de improbabil, dar min\u021bi precum cea a lui Stephen Hawking, care credea c\u0103 poate cunoa\u0219te mintea lui Dumnezeu, au spus, mai mult sau mai pu\u021bin, c\u0103 a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat, de\u0219i sugestia sa c\u0103 \u00een spatele lucrurilor se afl\u0103 o \u201efluctua\u021bie cuantic\u0103 \u00eentr-un vid preexistent\u201d sun\u0103 mult mai \u0219tiin\u021bific.<\/span><\/span><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 este \u201enefalsificabil\u0103\u201d \u2013 defini\u021bia dat\u0103 de filosoful Karl Popper unei teorii lipsite de statut \u201e\u0219tiin\u021bific\u201d \u2013, teoria simul\u0103rii are \u0219i alte puncte slabe. \u00cen primul r\u00e2nd, ea presupune c\u0103 \u201eciviliza\u021biile avansate\u201d ar face acelea\u0219i lucruri ca noi, cum ar fi rularea de simul\u0103ri, dar la o scar\u0103 mai mare. Mi se pare c\u0103 asta sugereaz\u0103 c\u0103 ar avea autobuze, la fel ca noi, dar c\u0103 acestea ar avea o lungime de un kilometru \u0219i s-ar deplasa cu 1.600 de kilometri pe or\u0103. Dac\u0103 aceste civiliza\u021bii sunt at\u00e2t de avansate, de ce s-ar obosi s\u0103 fac\u0103 acelea\u0219i lucruri pe care le fac oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 de aici \u0219i de acum? Poate c\u0103 faptul c\u0103 sunt \u201eavansate\u201d ar fi mai bine demonstrat prin tehnologia lor care transcende cu totul?<\/span><\/span><\/p>\n

Presupunerea c\u0103 orice defini\u021bie a \u201eavans\u0103rii\u201d trebuie s\u0103 se refere la tehnologie este ea \u00eens\u0103\u0219i un produs al unei alte probleme a teoriei: prezint\u0103 o metafor\u0103 ca pe un fapt. C\u00e2nd Newton a renun\u021bat la vechiul model ptolemeic al universului \u0219i l-a \u00eenlocuit cu unul modelat dup\u0103 o ma\u0219in\u0103, el a proiectat o metafor\u0103 asupra realit\u0103\u021bii. Revolu\u021bia einsteinian\u0103 a f\u0103cut acela\u0219i lucru c\u00e2nd l-a detronat pe Newton; acum, prin relativitate, universul era ca un balon \u00een expansiune. Ast\u0103zi nu este o surpriz\u0103 faptul c\u0103, computerele \u0219i \u201erealit\u0103\u021bile virtuale\u201d care decurg din acestea ofer\u0103 metafora pentru cel mai recent model al universului, simularea.<\/span><\/span><\/p>\n

Natura iluzorie a experien\u021belor noastre<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Cu toate acestea, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, de\u0219i este prezentat\u0103 ca fiind cea mai avangardist\u0103 idee din teoria \u0219tiin\u021bific\u0103, no\u021biunea conform c\u0103reia lumea \u00een care tr\u0103im este \u00eentr-un fel fals\u0103 \u2013 sau cel pu\u021bin nu este chiar ceea ce pare a fi \u2013 este veche ca lumea, fie ea simulat\u0103 sau nu. Hinduismul vorbe\u0219te despre Maya, caracterul iluzoriu al experien\u021bei noastre de a fi separa\u021bi de lume. La fel face \u0219i budismul, vorbind despre ignoran\u021ba noastr\u0103, ignoran\u021ba noastr\u0103 fa\u021b\u0103 de realitate. Dar nu este nevoie s\u0103 mergem la altare pentru a descoperi idei care preced fascina\u021bia noastr\u0103 actual\u0103 pentru simul\u0103ri. Occidentul le-a produs \u0219i el.<\/span><\/span><\/p>\n

O surs\u0103 autohton\u0103 a unei teorii timpurii a simul\u0103rii, am putea spune, sunt gnosticii. Gnosticii erau un grup divers de mi\u0219c\u0103ri religioase timpurii, unele dintre ele cre\u0219tine, care au \u00eenflorit \u00een principal \u00een secolele al II-lea \u0219i al III-lea d.Chr. Mul\u021bi gnostici f\u0103ceau distinc\u021bie \u00eentre Dumnezeul transcendent, suprem, \u0219i Dumnezeul creator al Vechiului Testament, pe care \u00eel identificau ca o fiin\u021b\u0103 divin\u0103 inferioar\u0103 (Demiurgul). Ei aveau tendin\u021ba de a interpreta via\u021ba, moartea \u0219i \u00eenvierea lui Christos \u00eentr-o manier\u0103 simbolic\u0103 \u0219i spiritual\u0103, pun\u00e2nd accentul pe cunoa\u0219terea interioar\u0103 (gnosis) mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe o interpretare literal\u0103 sau istoric\u0103. Ei sunt numi\u021bi gnostici deoarece, \u00een loc s\u0103 accepte \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Christos prin credin\u021b\u0103 \u0219i dogm\u0103, a\u0219a cum f\u0103ceau cre\u0219tinii literali, ei c\u0103utau <\/span><\/span>gnosis<\/i><\/span><\/span>, un cuv\u00e2nt grecesc care \u00eenseamn\u0103 \u201ecunoa\u0219tere\u201d. Aceasta nu era genul de cunoa\u0219tere pe care o ob\u021bine cineva prin \u00eenv\u0103\u021bare sau studiu \u2013 ceea ce grecii numeau <\/span><\/span>episteme<\/i><\/span><\/span> \u2013 ci un fel de cunoa\u0219tere experien\u021bial\u0103 imediat\u0103, o cunoa\u0219tere care era o \u201eexperien\u021b\u0103\u201d. Aceast\u0103 cunoa\u0219tere se referea la adev\u0103ratul caracter al lumii, despre care ei credeau c\u0103 a fost creat\u0103 de un zeu fals \u2013 \u201edemiurgul\u201d \u2013 care a ajuns s\u0103 cread\u0103 c\u0103 el era adev\u0103ratul Dumnezeu. Suntem prin\u0219i \u00een lumea zeului fals, dar p\u0103str\u0103m \u00een sufletele noastre \u201esc\u00e2ntei\u201d de lumin\u0103 care provin de la adev\u0103ratul Dumnezeu dincolo de crea\u021bie. Gnosticii \u00eel vedeau pe Christos ca pe un eliberator care a venit pe P\u0103m\u00e2nt, nu pentru a muri pentru p\u0103catele noastre, ci pentru a ne \u00eenv\u0103\u021ba adev\u0103rul \u0219i a ne ar\u0103ta calea de a elibera sc\u00e2nteile \u0219i de a ne \u00eentoarce la adev\u0103rata noastr\u0103 surs\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 relativ recent, cea mai mare parte a cuno\u0219tin\u021belor noastre despre gnostici provenea din relat\u0103rile ostile ale P\u0103rin\u021bilor Bisericii timpurii. \u00cen 1945, situa\u021bia s-a schimbat odat\u0103 cu descoperirea unei colec\u021bii de scrieri gnostice la Nag Hammadi, \u00een Egipt. Prin lucr\u0103ri precum \u201eEvangheliile gnostice\u201d de Elaine Pagels, a ap\u0103rut o \u00een\u021belegere mai pozitiv\u0103 a ceea ce reprezentau gnosticii. P\u00e2n\u0103 acum, termenul \u201egnostic\u201d a intrat \u00een limbajul nostru comun \u0219i este folosit pentru a caracteriza o serie de opere din cultura popular\u0103, toate \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind \u00eentr-un fel sau altul no\u021biunea de \u201elume fals\u0103\u201d. Am men\u021bionat \u201eMatrix\u201d. Alte filme, precum \u201eThe Truman Show\u201d, \u201eDark City\u201d \u0219i \u201eThe Cube\u201d, prezint\u0103 scenarii similare, \u00een care oamenii tr\u0103iesc \u00eentr-o lume despre care nu \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 este \u201eireal\u0103\u201d. Romanele scriitorului de science-fiction Philip K. Dick, multe dintre ele ecranizate, se bazeaz\u0103 frecvent pe aceea\u0219i idee. Seriale Netflix precum Dark \u0219i altele folosesc aceea\u0219i tem\u0103 a realit\u0103\u021bii cotidiene care nu seam\u0103n\u0103 cu nimic din ceea ce credem noi c\u0103 este. A\u0219 spune chiar c\u0103 acel tip de \u201ehermeneutic\u0103 a suspiciunii\u201d pe care filosoful Paul Ricouer l-a dezvoltat \u00een contextul textelor \u2013 c\u0103utarea sensului lor \u201eascuns\u201d sub suprafa\u021b\u0103 \u2013 s-a transpus \u00een incertitudinea noastr\u0103 epistemologic\u0103 contemporan\u0103, exemplificat\u0103 de ascensiunea a ceea ce am ajuns s\u0103 vedem ca o lume \u201epost-adev\u0103r\u201d alc\u0103tuit\u0103 din \u201efapte alternative\u201d \u00eentr-o realitate maleabil\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Se pare c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care totul este plauzibil, dar nimic nu este sigur, o multitudine de teorii ale conspira\u021biei omniprezente estomp\u00e2nd grani\u021ba dintre fals \u0219i \u201erealitate\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

Cu toate acestea, chiar \u00eenaintea gnosticilor, p\u0103rintele filosofiei occidentale, Platon, a prezentat ceea ce r\u0103m\u00e2ne \u0219i ast\u0103zi un simbol al diferen\u021bei dintre a cunoa\u0219te realitatea \u0219i a fi prins \u00een iluzie. \u00cen \u201eRepublica\u201d, Platon prezint\u0103 ceea ce cunoa\u0219tem drept \u201eMitul pe\u0219terii\u201d. El ne cere s\u0103 ne imagin\u0103m oameni \u00eenl\u0103n\u021bui\u021bi \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103, unde sunt obliga\u021bi s\u0103 priveasc\u0103 drept \u00een fa\u021b\u0103, spre un perete pe care se mi\u0219c\u0103 umbre \u00eenainte \u0219i \u00eenapoi. \u00cen spatele lor se afl\u0103 un foc, pe care ei nu-l pot vedea, iar \u00een fa\u021ba focului se afl\u0103 oameni, pe care nici pe ei nu-i pot vedea, care poart\u0103 obiecte care arunc\u0103 umbrele pe care le v\u0103d. \u00cen timp ce cei \u00eenl\u0103n\u021bui\u021bi privesc umbrele, ni\u0219te voci le explic\u0103 ce sunt acestea. Fixa\u021bi pe loc, incapabili s\u0103 se mi\u0219te, realitatea pentru ei este ceea ce v\u0103d pe peretele pe\u0219terii.<\/span><\/span><\/p>\n

Filosoful, \u00eens\u0103, reu\u0219e\u0219te cumva s\u0103-\u0219i sl\u0103beasc\u0103 lan\u021burile \u0219i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u2013 putem spune c\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 privirea spre interior, departe de imaginile ireale din \u201eexterior\u201d? El vede c\u0103 ceea ce considerase realitate nu erau dec\u00e2t umbre. Dar, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, reu\u0219e\u0219te s\u0103 ias\u0103 din pe\u0219ter\u0103. La \u00eenceput este orbit de lumina soarelui \u2013 Adev\u0103rul este un \u0219oc \u2013 dar c\u00e2nd vederea i se adapteaz\u0103, se \u00eentoarce \u00een pe\u0219ter\u0103 pentru a le spune tovar\u0103\u0219ilor s\u0103i ce a descoperit. Din p\u0103cate, cei care nu pot vedea Adev\u0103rul nu vor crede \u0219i, a\u0219a cum a ajuns s\u0103 afle Socrate \u00eensu\u0219i, \u00eei vor ur\u00ee pe cei care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel fac\u0103 vizibil.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen multe privin\u021be, pe\u0219tera lui Platon mi se pare o metafor\u0103 mai potrivit\u0103 pentru zilele noastre dec\u00e2t teoria simul\u0103rii. Sau, mai degrab\u0103, v\u0103d obsesia noastr\u0103 actual\u0103 pentru tehnologia personal\u0103 \u0219i lumea electronic\u0103 digital\u0103 \u00een care intr\u0103m prin intermediul acesteia ca pe un amestec \u00eentre pe\u0219tera lui Platon \u0219i teoria simul\u0103rii. Dar, \u00een acest caz, simularea nu este lumea \u201ede acolo\u201d, lumea stelelor, a norilor, a luminii soarelui, a mun\u021bilor, a animalelor, a copacilor \u0219i a altor oameni, ci lumea \u00een care intr\u0103m c\u00e2nd ne restr\u00e2ngem con\u0219tiin\u021ba la ceea ce vedem pe un iPhone sau pe un alt dispozitiv.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cemi dau seama din ce \u00een ce mai mult c\u0103 ne pierdem interesul pentru lumea exterioar\u0103 \u2013 despre care unii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 ne spun c\u0103 este o simulare \u2013 \u0219i devenim tot mai dependen\u021bi de lumea simulat\u0103 pe care o g\u0103sim \u00een telefoanele noastre. Se pare c\u0103 ne retragem \u00een propriile noastre pe\u0219teri personale, portabile, pe care le purt\u0103m cu noi \u0219i pe care urm\u0103rim umbrele realit\u0103\u021bii oferite de re\u021belele sociale. Simularea, a\u0219adar, nu este lumea pe care o vedem \u00een jurul nostru, ci cea \u00een care ne petrecem timpul, c\u00e2nd ne izol\u0103m de lume \u0219i intr\u0103m \u00een fluxul pseudorealit\u0103\u021bii electronice pe care o purt\u0103m \u00een buzunare. Cei care aleg s\u0103 nu intre \u00een pe\u0219ter\u0103 trebuie s\u0103 se \u00eempace cu \u201ecircumstan\u021ba extrem de improbabil\u0103\u201d a unei lumi nesimulate care \u00eenc\u0103 ne confrunt\u0103 cu misterul existen\u021bei sale.<\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"author":927,"featured_media":124615,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110121],"tags_english_":[],"class_list":["post-128740","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-zeitgeist-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/128740","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/927"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/124615"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=128740"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=128740"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=128740"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=128740"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}