{"id":121230,"date":"2025-09-28T17:24:22","date_gmt":"2025-09-28T17:24:22","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/?post_type=logon_article&p=121230"},"modified":"2025-09-28T17:24:22","modified_gmt":"2025-09-28T17:24:22","slug":"ascensiunea-interioara-cabala-si-calea-gnostica-a-transformarii","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/ascensiunea-interioara-cabala-si-calea-gnostica-a-transformarii\/","title":{"rendered":"Ascensiunea interioar\u0103: Cabala \u0219i Calea gnostic\u0103 a transform\u0103rii"},"content":{"rendered":"

Cabala \u0219i Gnoza sunt adesea studiate ca sisteme antice, ca mo\u0219teniri mistice ale civiliza\u021biilor anterioare. Dar pentru cel care ascult\u0103 \u00een interiorul s\u0103u, ele nu sunt deloc sisteme. Ele sunt invita\u021bii.<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Prefa\u021b\u0103<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Unii trec prin via\u021b\u0103 cu \u00eentreb\u0103ri t\u0103cute. Nu doar \u00eentreb\u0103ri despre circumstan\u021be, ci despre origine \u2013 despre sens, despre firul invizibil care pare s\u0103 se \u00eentind\u0103 sub suprafa\u021ba lucrurilor. Ace\u0219tia sunt c\u0103ut\u0103tori, nu din alegere, ci prin natura lor. Ceva \u00eei cheam\u0103 \u2013 nu tare, ci insistent \u2013 \u0219i ei nu pot spune nu. Pentru unii, calea se reveleaz\u0103 prin intermediul c\u0103r\u021bilor Pentru al\u021bii, prin intermediul aspira\u021biei. Uneori, ambele vin \u00eempreun\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

La \u00eenceputul anilor 1970, o mic\u0103 libr\u0103rie din Londra a marcat \u00eenceputul discret al unei c\u0103l\u0103torii. Printre rafturile sale, Origins of the Kabbalah (Originile Cabalei) de Gershom Scholem ie\u0219ea \u00een eviden\u021b\u0103 \u2013 nu doar ca o lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103, ci ca o cheie care p\u0103rea s\u0103 descuie ceva ce deja se mi\u0219ca sub suprafa\u021b\u0103. Pentru unii, circumstan\u021bele exterioare ale vie\u021bii pot p\u0103rea obi\u0219nuite, dar curentul interior se mi\u0219c\u0103 cu o insisten\u021b\u0103 t\u0103cut\u0103 \u2013 un sentiment c\u0103 ceva esen\u021bial \u00eenc\u0103 a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie descoperit \u00een spatele ritualurilor sau identit\u0103\u021bii. De la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, o \u00eentrebare t\u0103cut\u0103 \u00eencepuse deja s\u0103 se formeze \u2013 nu despre lume, ci despre surs\u0103. Ea a crescut de-a lungul anilor de c\u0103utare, prin filosofii \u0219i c\u0103i explorate \u0219i abandonate, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Rozacruciene au adus o claritate mai profund\u0103. \u00centreb\u0103rile nu au disp\u0103rut, dar centrul lor a \u00eenceput s\u0103 se schimbe \u2013 de la c\u0103utarea r\u0103spunsurilor la c\u0103utarea transform\u0103rii. Apoi, firele au \u00eenceput s\u0103 se \u00eempleteasc\u0103: Cabala, Gnoza, Lumina \u0219i rena\u0219terea interioar\u0103. Nu erau discipline separate, ci o singur\u0103 voce, o \u0219oapt\u0103 vie din interiorul divin. Acest articol nu este o cercetare academic\u0103. Este o reflec\u021bie \u2013 o \u00eencercare de a deschide un spa\u021biu pentru cei care merg pe acela\u0219i drum interior. Este scris \u00een speran\u021ba c\u0103 ceva lini\u0219tit ar putea rezona. Ceva familiar. Ceva etern. <\/span><\/span><\/p>\n

V\u0103l \u0219i viziune<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Imaginea Arborelui Vie\u021bii a d\u0103inuit de-a lungul secolelor de tradi\u021bie mistic\u0103, nu doar ca diagram\u0103 simbolic\u0103, ci ca hart\u0103 spiritual\u0103 codificat\u0103 cu legile descenden\u021bei c\u00e2t \u0219i ale \u00eentoarcerii. Pentru c\u0103ut\u0103tor, nu este doar o imagine a ordinii divine; este o oglind\u0103 a structurii sufletului, o reflectare a c\u0103ii pe care trebuie s\u0103 o parcurgem \u00een interiorul nostru. \u00cen Kabbalah, cele zece Sefire sunt adesea descrise ca emana\u021bii, expresii ale divinului pe m\u0103sur\u0103 ce se dezv\u0103luie \u00een crea\u021bie. Dar din perspectiva transform\u0103rii interioare, ele reprezint\u0103 \u0219i etape ale trezirii: mi\u0219c\u0103ri ale con\u0219tiin\u021bei pe m\u0103sur\u0103 ce c\u0103l\u0103tore\u0219te de la fragmentare spre unitate. Aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie nu este liniar\u0103 \u0219i nici extern\u0103. Este o spiral\u0103 prin straturile fiin\u021bei \u2014 de la material la spiritual, de la sinele divizat la centrul divin.<\/span><\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

V\u00e2rful Arborelui, Keter, vorbe\u0219te despre lumina pur\u0103, condensat\u0103, sursa necunoscut\u0103. Sub el, energiile se diferen\u021biaz\u0103, form\u00e2nd polii masculini \u0219i feminini ai creativit\u0103\u021bii divine, Chokhmah \u0219i Binah. Pe m\u0103sur\u0103 ce cobor\u00e2m mai jos, apare o imagine a condi\u021biei umane: tensiunea dintre mil\u0103 \u0219i judecat\u0103, for\u021b\u0103 \u0219i form\u0103, aspira\u021bie \u0219i \u00eentrupare. \u00cen cele din urm\u0103, la baza Arborelui, Malkuth, lumea fizic\u0103, p\u0103streaz\u0103 reflexia c\u0103zut\u0103 a imaginii divine, a\u0219tept\u00e2nd m\u00e2ntuirea. \u0218i totu\u0219i, Arborele nu este doar despre cobor\u00e2re. Este \u0219i despre \u00eentoarcere, o cale de re\u00een\u0103l\u021bare, prin care c\u0103ut\u0103torul, mi\u0219cat de dorin\u021ba interioar\u0103, \u00eencepe s\u0103 se ridice din nou. Aceast\u0103 \u00een\u0103l\u021bare nu se realizeaz\u0103 doar prin efort, ci prin rezonan\u021b\u0103 \u2014 c\u00e2nd sc\u00e2nteia din interior r\u0103spunde chem\u0103rii de sus. \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Rozacrucienilor, aceast\u0103 idee este reflectat\u0103 \u00een Calea \u00cencincit\u0103 a Transfigur\u0103rii: un proces de moarte a vechiului sine, pentru ca fiin\u021ba interioar\u0103 s\u0103 poat\u0103 rena\u0219te. Arborele Vie\u021bii, privit \u00een acest fel, nu este un sistem care trebuie studiat, ci o structur\u0103 vie care trebuie parcurs\u0103, un ecou subtil al c\u0103l\u0103toriei de la exil la \u00eentoarcerea acas\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

Cobor\u00e2rea Luminii <\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Conceptul ebraic Tikkun Olam este adesea tradus ca \u201erepararea lumii\u201d. La un anumit nivel, acesta a devenit asociat cu acte de justi\u021bie social\u0103 sau responsabilitate exterioar\u0103. Dar \u00een sensul s\u0103u mistic mai profund, \u00een special \u00een tradi\u021bia Lurianic\u0103 a Cabalei, Tikkun vorbe\u0219te despre ceva profund interior: restaurarea armoniei divine prin vindecarea luminii fragmentate. <\/span><\/span><\/p>\n

Conform acestei viziuni, vasele originare care trebuiau s\u0103 con\u021bin\u0103 Lumina crea\u021biei s-au spart \u2013 o ruptur\u0103 cosmic\u0103 care a \u00eempr\u0103\u0219tiat sc\u00e2ntei de esen\u021b\u0103 divin\u0103 \u00een \u00eentreaga lume manifest\u0103. Aceste sc\u00e2ntei au c\u0103zut \u00een t\u0103r\u00e2mul materiei, unde r\u0103m\u00e2n ascunse, latente, a\u0219tept\u00e2nd eliberarea. Cabalistul nu este chemat s\u0103 scape din lume, ci s\u0103 o transforme. \u0218i acest lucru \u00eencepe cu sine. Fiecare g\u00e2nd, fiecare act de amintire, fiecare predare a egoului \u00een fa\u021ba Luminii din interior devine un act de Tikkun \u2014 nu \u00een teorie, ci \u00een practic\u0103. Adev\u0103rata munc\u0103 este interioar\u0103. Vindecarea lumii \u00eencepe cu vindecarea sufletului. Din punct de vedere istoric, aceast\u0103 curent mistic s-a intensificat \u00een timpul unei convergen\u021be spirituale fertile. Gershom Scholem observ\u0103 c\u0103 dezvoltarea Cabalei Lurianice \u00een secolul al XVI-lea a fost precedat\u0103 de contacte semnificative \u00eentre tradi\u021bia evreiasc\u0103 sefardic\u0103 din sudul Spaniei \u0219i impulsul gnostic-catharic prezent \u00een Languedoc. Aceste schimburi, modelate prin exil, contempla\u021bie \u0219i dor, au contribuit la formarea profunzimii interioare \u0219i a orient\u0103rii transformatoare a g\u00e2ndirii Lurianice \u2013 un curent care continu\u0103 s\u0103 r\u0103sune \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Rozacrucii de ast\u0103zi. Aici, rezonan\u021ba cu \u00een\u021belegerea gnostic\u0103 devine clar\u0103. \u00centr-o \u0219coal\u0103 spiritual\u0103 gnostic\u0103 transfiguratoare, precum Rozacrucea de Aur, fiin\u021ba uman\u0103 este un microcosmos, care con\u021bine \u00een interiorul s\u0103u s\u0103m\u00e2n\u021ba memoriei divine \u2013 Atomul Primordial sau sc\u00e2nteia spiritual\u0103. \u0218i acesta zace \u00eengropat \u00een lumea sinelui pieritor. \u0218i, la fel ca sc\u00e2nteile \u00eempr\u0103\u0219tiate ale lui Tikkun, a\u0219teapt\u0103 trezirea printr-o orientare con\u0219tient\u0103 c\u0103tre Lumin\u0103. Acest proces nu are leg\u0103tur\u0103 cu auto \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sau decorarea spiritual\u0103. Este o purificare radical\u0103 \u2013 o moarte \u0219i o rena\u0219tere \u00een sensul cel mai profund. Pe m\u0103sur\u0103 ce sinele fals cedeaz\u0103, fragmentele \u00eempr\u0103\u0219tiate ale sufletului \u00eencep s\u0103 se reuneasc\u0103. Ceea ce odat\u0103 era divizat devine unificat. Ceea ce era adormit \u00eencepe s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103. Astfel, Tikkun nu este doar un act de compasiune fa\u021b\u0103 de lume, ci o participare sacr\u0103 la restaurarea a ceea ce s-a pierdut. Prin acest act, c\u0103ut\u0103torul ajut\u0103 la vindecarea rupturii \u0219i se reconecteaz\u0103 cu eternul. \u00cen inima fiec\u0103rei fiin\u021be umane se afl\u0103 ascuns\u0103 o urm\u0103, o r\u0103m\u0103\u0219i\u021b\u0103 a divinului. \u00cen Kabbalah, aceasta se nume\u0219te Nitzotz, sc\u00e2nteia de Lumin\u0103 din vasele sparte ale crea\u021biei. De\u0219i \u00eengropat\u0103 ad\u00e2nc \u00een straturile egoului \u0219i condi\u021bion\u0103rii, ea r\u0103m\u00e2ne neatins\u0103, a\u0219tept\u00e2nd \u00een t\u0103cere. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103turile Rozacrucii de Aur descriu ceva remarcabil de similar: atomul sc\u00e2nteie de spirit, un nucleu latent al memoriei divine plasat \u00een microcosmosul sistemului uman. Aceast\u0103 sc\u00e2nteie nu este o metafor\u0103 \u2013 este real\u0103, de\u0219i niciun instrument nu o poate detecta. Centrul sacru r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 nenum\u0103rate vie\u021bi, martorul interior, cheia rena\u0219terii. Pentru ambele tradi\u021bii, calea transform\u0103rii \u00eencepe c\u00e2nd c\u0103ut\u0103torul devine con\u0219tient de aceast\u0103 prezen\u021b\u0103 interioar\u0103 \u2013 nu ca o credin\u021b\u0103, ci ca o vibra\u021bie. O amintire. Nu sinele obi\u0219nuit este cel care face c\u0103l\u0103toria \u00eenapoi c\u0103tre divin. Aceast\u0103 sc\u00e2nteie, trezit\u0103, hr\u0103nit\u0103 \u0219i ghidat\u0103, atrage fiin\u021ba \u00eentr-o nou\u0103 ordine a vie\u021bii. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen Cabala, sc\u00e2nteia este ridicat\u0103 din exil prin alinierea facult\u0103\u021bilor sufletului, un proces oglindit \u00een armonizarea Sefirelor. Pe calea Rozacrucian\u0103, sc\u00e2nteia este reactivat\u0103 prin etapele transfigur\u0103rii, prin renun\u021barea la natura egoului, prin trezirea luminii interioare \u0219i na\u0219terea unei noi con\u0219tiin\u021be a sufletului care nu mai este legat\u0103 de ciclurile karmei \u0219i mortalit\u0103\u021bii. <\/span><\/span><\/p>\n

De aceea, ambele tradi\u021bii pun un astfel de accent pe puritate interioar\u0103, t\u0103cere \u0219i sacrificiu, nu ca imperative morale, ci mai ales ca necesare condi\u021bii pentru ca sc\u00e2nteia s\u0103 se \u00eenal\u021be. Pentru ca Lumina din interior s\u0103 str\u0103luceasc\u0103, v\u0103lurile trebuie s\u0103 cad\u0103. Pentru ca divinul s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, casa trebuie preg\u0103tit\u0103. \u00cen aceast\u0103 Lumin\u0103, munca c\u0103ut\u0103torului nu este dezvoltarea de sine, ci renun\u021barea la sine. Nu a deveni mai mult, ci a deveni mai pu\u021bin, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd r\u0103m\u00e2ne doar esen\u021bialul.<\/span><\/span><\/p>\n

T\u0103cerea \u0219i Focul <\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen coroana Arborelui Vie\u021bii se afl\u0103 Keter, prima sefir\u0103, cea mai \u00eenalt\u0103 emana\u021bie \u0219i, totu\u0219i, paradoxal, cea mai pu\u021bin cunoscut\u0103. Ea reprezint\u0103 lumina nediferen\u021biat\u0103 a divinului, sursa dinaintea g\u00e2ndului, dinaintea formei, dinaintea existen\u021bei. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen Cabala, ceea ce se afl\u0103 dincolo chiar \u0219i de Keter este denumit Ein Sof \u2013 Infinitul, Nelimitatul \u2013 care nu poate fi \u00een\u021beles, numit sau imaginat. Aceast\u0103 necunoa\u0219tere nu este o e\u0219ec al \u00een\u021belegerii, ci un adev\u0103r despre natura sacrului.<\/span><\/span><\/p>\n

Divinul nu este un obiect al cunoa\u0219terii, ci al comuniunii. Misticul din fiecare tradi\u021bie a abordat acest mister nu cu r\u0103spunsuri, ci cu t\u0103cere. \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile Rozacrucienilor se afirm\u0103 acela\u0219i adev\u0103r, nucleul divin din fiin\u021ba uman\u0103, sc\u00e2nteia spiritual\u0103, nu vorbe\u0219te \u00een cuvinte. Nu poate fi atins prin ra\u021biune sau intelect. Este trezit prin abandon, prin lini\u0219te, printr-o t\u0103cere care permite eternului s\u0103 fie auzit \u00een timp. Calea gnostic\u0103 nu este o cale a acumul\u0103rii. Este o cale a necunoa\u0219terii \u2013 a renun\u021b\u0103rii, a eliber\u0103rii, a devenirii receptive \u00een interior. La fel cum Ein Sof se afl\u0103 dincolo de form\u0103, adev\u0103rata Gnoz\u0103 se afl\u0103 dincolo de concept. Este o cunoa\u0219tere n\u0103scut\u0103 din t\u0103cere. <\/span><\/span><\/p>\n

De aceea, c\u0103ut\u0103torul este adesea condus \u00een pustiu, \u00een spa\u021bii \u00een care vechile certitudini se destram\u0103. \u00cen acel de\u0219ert interior, vocea Logosului poate vorbi, nu cu zgomot, ci cu Lumin\u0103. T\u0103cerea nu este goal\u0103. Este plin\u0103 de prezen\u021b\u0103. \u00cen aceast\u0103 stare, candidatul nu mai cere s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, ci s\u0103 fie transformat. Eul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai lupte, iar \u00een locul lui se aude \u0219oapta divin\u0103: \u201eStai lini\u0219tit \u0219i cunoa\u0219te…\u201d<\/span><\/span><\/p>\n

Tr\u0103ind misterul<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Cabala \u0219i Gnoza sunt adesea studiate ca sisteme antice, ca mo\u0219teniri mistice ale civiliza\u021biilor anterioare. Dar pentru cel care ascult\u0103 \u00een interiorul s\u0103u, ele nu sunt deloc sisteme. Ele sunt invita\u021bii. Ele nu cer credin\u021b\u0103; ele cheam\u0103 la amintire. Ambele vorbesc despre un centru ascuns \u00een interiorul fiin\u021bei umane, o sc\u00e2nteie, un atom, o r\u0103m\u0103\u0219i\u021b\u0103 divin\u0103, care poart\u0103 memoria unei alte lumi. O lume care nu este exterioar\u0103, ci esen\u021bial\u0103. Nu deasupra, ci \u00een interior. \u0218i a merge pe calea transform\u0103rii interioare nu \u00eenseamn\u0103 a deveni ceva nou, ci a reveni la ceea ce ai fost \u00eentotdeauna. Aceasta este esen\u021ba ascensiunii interioare: reunirea fragmentelor sufletului, reducerea la t\u0103cere a sinelui fals, trezirea celui adev\u0103rat. <\/span><\/span><\/p>\n

C\u0103l\u0103toria nu este departe de via\u021b\u0103, ci spre sursa ei. C\u0103ut\u0103torul nu fuge din lume, ci \u00eencepe s\u0103 o perceap\u0103 diferit, nu ca un loc de exil, ci ca un c\u00e2mp \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 lucrarea \u00eentoarcerii. \u00cen simbolul Menorei, vechiul candelabru cu \u0219apte fl\u0103c\u0103ri vedem ecoul Arborelui Vie\u021bii \u0219i calea septupl\u0103 a ilumin\u0103rii spirituale. <\/span><\/span><\/p>\n

Lumina nu coboar\u0103 de sus; ea este aprins\u0103 din interior. Fiecare flac\u0103r\u0103 este o etap\u0103, o sta\u021bie, un pas \u00een trezirea imaginii divine. \u0218i astfel, aceast\u0103 cale, calea Cabalei, a Gnozei \u0219i a c\u0103ut\u0103torului r\u0103m\u00e2ne vie. Ea nu se g\u0103se\u0219te \u00een c\u0103r\u021bi, de\u0219i c\u0103r\u021bile pot fi un ghid. Ea nu este con\u021binut\u0103 \u00een doctrine, de\u0219i simbolurile pot indica calea. Ea este tr\u0103it\u0103. \u00cen t\u0103cere, \u00een abandon, \u00een lini\u0219te, \u00een focul care p\u00e2lp\u00e2ie \u00een lini\u0219te \u00een centrul inimii. <\/span><\/span><\/p>\n

Concluzie<\/b> <\/span><\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 reflec\u021bie nu este oferit\u0103 ca o explica\u021bie, ci ca o deschidere. Este scris\u0103 pentru cei care simt atrac\u021bia t\u0103cut\u0103 a ceva mai profund, pentru cei care au \u00eentreb\u0103ri la care nu se poate r\u0103spunde u\u0219or \u0219i care simt c\u0103l\u0103toria spre interior ca o c\u0103l\u0103torie spre cas\u0103. \u00cen\u021belepciunea Cabalei \u0219i calea Gnozei vorbesc \u00een limbajul sufletului. Ele nu instruiesc, ele invit\u0103. A urma aceast\u0103 invita\u021bie nu \u00eenseamn\u0103 a g\u0103si toate r\u0103spunsurile, ci a descoperi o prezen\u021b\u0103 interioar\u0103 care nu mai pune \u00eentreb\u0103ri. <\/span><\/span><\/p>\n

Fie ca ceva din aceste cuvinte s\u0103 trezeasc\u0103 o recunoa\u0219tere t\u0103cut\u0103, \u0219i fie ca Lumina Menorei, care arde de la \u00eenceput, s\u0103 ghideze fiecare cititor cu un pas mai aproape de centru.<\/span><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Referin\u021be<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

De Petri, Catharose – Cuv\u00e2ntul viu<\/i>. Rozenkruis Pers, n.d. <\/span><\/span><\/p>\n

Idel, Moshe – Cabala:<\/i> Perspective noi<\/i>, Yale University Press, 1988. <\/span><\/span><\/p>\n

Scholem, Gershom – Originile Cabalei, <\/i>Princeton University Press, 1990. <\/span><\/span><\/p>\n

Scholem, Gershom – Tendin\u021be majore \u00een misticismul evreiesc, <\/i>Schocken Books, 1995. <\/span><\/span><\/p>\n

Van Rijckenborgh, Jan – Gnoza str\u0103veche egiptean\u0103,<\/i> Rozenkruis Pers, n.d <\/span><\/span><\/p>\n

Van Rijckenborgh, Jan \u0219i Catharose de Petri – Misterele gnostice ale Pistis Sophia<\/i>., Rozenkruis Pers, n.d<\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"author":927,"featured_media":118075,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110083],"tags_english_":[],"class_list":["post-121230","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-livingpast-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/121230","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/927"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/118075"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=121230"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=121230"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=121230"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=121230"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}