{"id":110207,"date":"2024-05-27T12:51:29","date_gmt":"2024-05-27T12:51:29","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/cine-este-visatorul\/"},"modified":"2024-05-27T12:51:32","modified_gmt":"2024-05-27T12:51:32","slug":"cine-este-visatorul","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/cine-este-visatorul\/","title":{"rendered":"Cine este vis\u0103torul"},"content":{"rendered":"

Cine este cel care mi\u0219c\u0103 valurile care m\u0103 \u00eenconjoar\u0103, m\u0103 \u00eenv\u0103luie, vrea s\u0103 m\u0103 ia \u00een ritmul lui?<\/em><\/p>\n

Cine m\u0103 cheam\u0103 \u0219i \u00eemi cere s\u0103 m\u0103 las purtat de val, s\u0103 m\u0103 \u00eencredin\u021bez lui? C\u00e2t\u0103 r\u0103bdare a trebuit s\u0103 aib\u0103 acest invizibil \u0219i f\u0103r\u0103 form\u0103? C\u00e2te perioade de timp a trebuit s\u0103 \u00eendure \u00eenainte ca eu s\u0103 pot m\u0103car vag b\u0103nui existen\u021ba lui, prezen\u021ba lui!<\/p>\n

\u00centotdeauna exist\u0103 ceva de f\u0103cut, de sim\u021bit, de g\u00e2ndit, de perceput. Ce m\u0103 conduce? Ce m\u0103 mi\u0219c\u0103? Pot s\u0103 iau o pauz\u0103? S\u0103 cobor de pe scen\u0103, s\u0103 intru \u00een „nefiin\u021b\u0103”?<\/p>\n

Un poem \u00eencepe astfel: \u201eSerenitatea nop\u021bii a cobor\u00e2t la \u021b\u0103rm.\u201d [1] Bine\u00een\u021beles, aici este o cale de ie\u0219ire. S\u0103 dorm, s\u0103 visez – \u0219i apoi s\u0103 am un somn ad\u00e2nc. Noaptea m\u0103 duce departe; calm, \u00een lini\u0219te, m\u0103 dizolv\u0103 \u00een valurile ei \u0219i m\u0103 spal\u0103 din nou p\u00e2n\u0103 la \u021b\u0103rm. Con\u0219tiin\u021ba mea este reasamblat\u0103 diminea\u021ba. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de la sine? Cine \u00eemi scoate din nou la lumin\u0103 egoul – \u00een fiecare zi pu\u021bin diferit? C\u00e2t de diferite sunt toate zilele \u0219i etapele vie\u021bii mele! \u0218i totu\u0219i, m\u0103 simt mereu la fel, aceea\u0219i individualitate. Cum este posibil a\u0219a ceva? Cine este cel care este acela\u0219i \u00een toate schimb\u0103rile mele?<\/p>\n

\u201eIubesc orele \u00eentunecate ale fiin\u021bei mele, \u00een care sim\u021burile mele se ad\u00e2ncesc.\u201d [2] Cuvintele poetice ne c\u0103l\u0103uzesc \u00een ad\u00e2ncuri. Privind, ascult\u00e2nd \u2026 \u00eentr-un neant. C\u00e2ndva am fost sf\u0103tuit: \u201eP\u0103stra\u021bi-v\u0103 picioarele pe p\u0103m\u00e2nt.\u201d Dar prea numeroase erau \u00eens\u0103 indiciile care indicau un „teren” complet diferit. Pretutindeni str\u0103luce\u0219te \u00een natur\u0103, iar scrierile valoroase vorbesc despre aceasta. Au trecut ani, ani de c\u0103ut\u0103ri, de cercet\u0103ri, de reflec\u021bii. \u0218i apoi…, apoi a ap\u0103rut din aparentul neant. Ceva a devenit perceptibil: un auz, o privire, o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are. Sunt auzit, privit, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at, „abordat”.<\/p>\n

\u201eCeea ce este necreat [\u2026] locuie\u0219te \u00een tine,\u201d ne spune Vocea lini\u0219tii a<\/em> autoarei H.P. Blavatsky. [3] Bro\u0219ura vorbe\u0219te despre un „vorbitor t\u0103cut”. Iat\u0103-l acum aici. Ce spune „vorbitorul t\u0103cut”? \u00cemi ofer\u0103 posibilitatea de a-l \u00een\u021belege? \u201ePutem merge \u00eempreun\u0103\u201d, a\u0219a \u00eei traduc eu impulsul. Valuri eman\u0103 din el – vor s\u0103 devin\u0103 „p\u0103m\u00e2nt” \u00een mine? Sunt chiar „s\u00e2ngele” lui pe care trebuie s\u0103-l beau? O respira\u021bie m\u0103 atinge. Sunt preg\u0103tit s\u0103 m\u0103 las inspirat? Oare ne potrivim?<\/p>\n

\u201eEram gol \u0219i voi mi-a\u021bi dat haine.\u201d [4] \u00cemi cad solzii de pe ochi. Unul f\u0103r\u0103 form\u0103 vrea s\u0103 prind\u0103 contur. O tonalitate vrea s\u0103 devin\u0103 melodie. Dar, dac\u0103 eu trebuie s\u0103 sun – suntem atunci \u00een armonie unul cu cel\u0103lalt?<\/p>\n

O ame\u021beal\u0103 m\u0103 cuprinde. Cine este cel care mi\u0219c\u0103 valurile care m\u0103 \u00eenconjoar\u0103, m\u0103 spal\u0103, vrea s\u0103 m\u0103 ia \u00een ritmul lor? Cine m\u0103 cheam\u0103 \u0219i \u00eemi cere s\u0103 m\u0103 las \u00een\u0103untru, s\u0103 m\u0103 \u00eencredin\u021bez lui?<\/p>\n

C\u00e2t\u0103 r\u0103bdare a trebuit s\u0103 exerseze acest invizibil, f\u0103r\u0103 form\u0103? C\u00e2te epoci de timp a trebuit s\u0103 \u00eendure \u00eenainte de a putea m\u0103car vag b\u0103nui existen\u021ba lui, prezen\u021ba lui? Evident c\u0103 sem\u0103n cu un teren st\u00e2ncos, cu un material \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat; sunt rezisten\u021b\u0103, contradic\u021bie, ego. C\u00e2t de multiple sunt valorile – \u00eemi dau seama acum – care au curs c\u0103tre mine, pe care mi le-a dat! Le-am acceptat, m-am \u00eempodobit cu ele, m-am pus \u00een eviden\u021b\u0103. Ele m-au f\u0103cut „cineva”.<\/p>\n

\u0218i, \u00een ciuda a toate acestea, \u00eentr-o zi a fost posibil. Poate c\u0103 e\u0219ecurile \u0219i experien\u021bele amare au contribuit la asta. Putea s\u0103 se dezv\u0103luie. Cel invizibil a ap\u0103rut \u00een fa\u021ba ochilor mei, \u00een fa\u021ba ochilor pe care i-a f\u0103cut s\u0103 creasc\u0103 \u00een mine. Dimensiunile lui au zguduit temeliile existen\u021bei mele, ba chiar le-a d\u0103r\u00e2mat. \u0218i tocmai aici a devenit evident c\u0103 m\u0103 \u021bine „infinit de u\u0219or \u00een m\u00e2inile sale”. [5]<\/p>\n

Ascult v\u00e2ntul, las valurile care se apropie s\u0103 intre \u00een mine. Marea sun\u0103 \u00een scoic\u0103. Oare \u00eei \u00een\u021beleg limbajul? Am tr\u0103it \u00eentorc\u00e2ndu-m\u0103 de la ea, mi\u0219c\u00e2ndu-m\u0103 \u00een serpentine mici, tras\u0103 pe c\u0103r\u0103rile mul\u021bimii. \u201eUn vis, un vis este via\u021ba noastr\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, aici. Ca ni\u0219te umbre pe valuri plutim \u0219i ne stingem.\u201d [6]<\/p>\n

Via\u021ba este un vis. Tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dispare ca o apari\u021bie fantomatic\u0103. Unde se duce? Cine este vis\u0103torul, cine prime\u0219te con\u021binutul vie\u021bii noastre?<\/p>\n

Un poet a spus, \u201eNoi suntem albinele invizibilului.\u201d[7] Cel mai profund prime\u0219te ceea ce facem, ceea ce tr\u0103im. Toate dorin\u021bele, temerile, \u00eenchipuirile noastre alunec\u0103 spre el. \u0218i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ele? Da, el ne culege, \u0219i totu\u0219i… nu ne potrivim cum trebuie, nu suntem \u00eenc\u0103 un cuplu potrivit pentru eternitate. Imperfec\u021biunea nu merge cu perfec\u021biunea, iluzia nu se potrive\u0219te cu realitatea. \u0218i astfel ne primim \u00eenapoi, din nou \u0219i din nou, \u00een fiecare clip\u0103. El ne inspir\u0103 – \u0219i ne expir\u0103 din nou. \u0218i cu fiecare expira\u021bie a lui, ceva din el curge \u00een noi. Abia perceptibil, ne primim \u00eenapoi un pic transforma\u021bi \u00een fiecare clip\u0103. \u0218i \u00eentr-o zi… apare maturitatea, perspicacitatea, intui\u021bia, deschiderea.<\/p>\n

\u00cemi pun din nou \u00eentrebarea: De ce am acest ego? De ce sunt acest ego care tr\u0103ie\u0219te \u00een propriile ziduri \u0219i le ap\u0103r\u0103? S\u0103 aib\u0103 oare leg\u0103tur\u0103 cu ordinea mondial\u0103 din care fac parte? Cu particularitatea visului s\u0103u? \u0218i o alt\u0103 \u00eentrebare, o presupunere nelini\u0219tit\u0103 se al\u0103tur\u0103: Oare cel t\u0103cut, cel f\u0103r\u0103 form\u0103, cel cosmic avea o dorin\u021b\u0103, o concep\u021bie, care nu se putea realiza dec\u00e2t \u00een acest fel? Trebuia oare s\u0103 adoarm\u0103 \u0219i s\u0103 viseze o lume pentru a recunoa\u0219te despre ce era vorba \u00een imagina\u021bia sa, \u00een dorin\u021ba sa?<\/p>\n

Ideea unei vie\u021bi independente, a unui sine independent? O dorin\u021b\u0103 care nu se potrive\u0219te cu realitatea divin\u0103?<\/p>\n

Fac parte din produsele visului, tr\u0103iesc prin conceptul de zei vis\u0103tori. Conceptul se dovede\u0219te a fi un co\u0219mar pentru ei? Un poet \u00eei admonesteaz\u0103:<\/p>\n

\u201eAcum ar fi momentul ca zeii s\u0103 ias\u0103 din lucrurile locuite…
\n\u0218i ar trebui s\u0103 d\u0103r\u00e2me fiecare perete din casa mea. … [\u2026]
\nUn nou c\u00e2mp de respira\u021bie. Oh, zei, oh, zei!
\nO, voi care a\u021bi venit de at\u00e2tea ori, adormi\u021bi \u00een lucruri, <\/em>care v\u0103 ridica\u021bi cu bucurie [\u2026]
\n\u00cenc\u0103 o dat\u0103 s\u0103 fie diminea\u021ba voastr\u0103, zei.
\nRepet\u0103m. Doar voi sunte\u021bi originea.
\nLumea se ridic\u0103 odat\u0103 cu voi, \u0219i \u00eenceputul str\u0103luce\u0219te
\n\u00een toate punctele de ruptur\u0103 ale e\u0219ecului nostru.\u201d<\/em> [8]<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Zeii vis\u0103tori. Noi suntem imaginile lor, \u00eenfrico\u0219\u0103toare, distorsionate, a\u0219a cum este \u00een vise. Ducem r\u0103zboaie unii \u00eempotriva altora. Dar \u00eentr-o zi… zeii se trezesc. \u0218i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci cu imaginile lor? Ele sunt provocate s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103. Noi suntem construi\u021bi pentru transformare. Trezirea transfer\u0103 ceva din el \u00eensu\u0219i c\u0103tre „fiin\u021ba sa uman\u0103”. El este ata\u0219at de mine, suntem conecta\u021bi, are nevoie de mine pentru a se exprima, inclusiv \u00een procesul extraordinar care urmeaz\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 m\u0103 roag\u0103, f\u0103r\u0103 cuvinte, \u00een t\u0103cere, s\u0103-i descriu trezirea \u0219i s\u0103 o fac astfel posibil\u0103. Se cere un nou cap, o nou\u0103 inim\u0103 \u0219i noi membre, \u00een acord cu el, invizibile ca el. C\u0103ci ele sunt purt\u0103toare \u00een nem\u0103rginire. \u0218i toate acestea devin posibile pentru c\u0103 el m\u0103 las\u0103 s\u0103 particip la trezirea lui.<\/p>\n

G\u00e2ndirea, sentimentele, dorin\u021bele \u0219i ac\u021biunile mele anterioare \u00eemi apar \u00een fa\u021ba ochilor. Tot ceea ce am f\u0103cut \u0219i fac cu con\u0219tiin\u021ba mea anterioar\u0103 este un fel de joc de umbre, parte a visului divin \u0219i a actelor egoului meu. Am primit aspecte suflete\u0219ti de la el \u0219i le-am folosit pentru mine. Cu ele continui s\u0103 \u021bes visul, da, vreau s\u0103 fac asta, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd se instaleaz\u0103 trezirea. \u00cencepe o lupt\u0103 interioar\u0103. Nu-i a\u0219a c\u0103 e frumoas\u0103 existen\u021ba separat\u0103, independent\u0103? Chiar dac\u0103 mi s-a dat rolul unui actor, pot s\u0103 scriu singur p\u0103r\u021bi din scenariu \u0219i s\u0103 m\u0103 inventez. Am o minte. Ce magician este el, ce vr\u0103jitor! Privesc mintea cu ochi noi, cu o nou\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u00een evolu\u021bie \u0219i observ cum ea face lucrurile reale. Cum se preface c\u0103 ceea ce facem \u0219i ceea ce \u00eent\u00e2lnim este realitatea. Observ cum m\u0103 \u021bine, cum se \u021bine captiv\u0103 \u00een magia sa.<\/p>\n

Dumnezeul care viseaz\u0103 ia toate acestea \u00een sine. Este mai mult pentru el dec\u00e2t un film? El este martor la modul \u00een care vrem s\u0103 realiz\u0103m principiul fundamental al visului s\u0103u \u0219i cum e\u0219u\u0103m \u0219i ne \u00eencurc\u0103m \u0219i ne r\u0103nim. C\u00e2nd zeii viseaz\u0103, totu\u0219i, este diferit de c\u00e2nd o facem noi. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een realitatea divin\u0103, o realitate pe care noi nu o posed\u0103m. \u0218i din ea se revars\u0103 mereu ceva \u00een cele visate. Primim for\u021be din real \u0219i le folosim, dezvolt\u0103m culturi \u0219i religii cu ele, aurim cu ele realitatea iluzorie. Dar ele ne permit \u0219i s\u0103 vis\u0103m la ceva mai \u00eenalt. Ele sunt fire ale unor dimensiuni superioare, fire de aur pe care le \u021besem \u00een structurile noastre umbroase. \u0218i ele sunt cele care \u00eentr-o zi ne fac s\u0103 reflect\u0103m, ne fac s\u0103 ne oprim. \u00cen mijlocul aparen\u021belor, adev\u0103rul str\u0103luce\u0219te.<\/p>\n

Valuri de con\u0219tiin\u021b\u0103 din univers pun st\u0103p\u00e2nire pe zeul vis\u0103tor \u0219i \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 se trezeasc\u0103. Un r\u0103s\u0103rit cosmic, lumina Atot\u0219tiin\u021bei se apuc\u0103 s\u0103 dizolve visul unui eu separat. Iar visul \u00eencepe s\u0103 se viseze pe sine. \u00cen mijlocul hainei iluzorii, muritoare, se formeaz\u0103 o structur\u0103, o hain\u0103 eteric\u0103 a sufletului, o realitate nemuritoare. Cu aceast\u0103 hain\u0103, zeul poate lucra \u00een nem\u0103rginit, poate purta \u0219i modela lumi, poate dizolva lumi vechi \u0219i forma altele mai glorioase, mai mature.<\/p>\n

Avem parte de o mic\u0103 reflectare a acestui lucru. Nu prea mult. Pentru c\u0103 mintea veche este \u00eenc\u0103 activ\u0103 \u0219i se aga\u021b\u0103 de ceea ce vine, pentru a face din aceasta o realitate \u00een lumea sa. Ea \u00eenc\u0103 mai posed\u0103 aspecte ale sufletului vis\u0103torului – p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u0219i acestea se dizolv\u0103 \u0219i un nou mod de a g\u00e2ndi \u0219i de a sim\u021bi \u00eei ia locul.<\/p>\n

Apare comunicarea, o comunicare creativ\u0103 cu arhetipul, cu Dumnezeul interior. Ascult, privesc, m\u0103 las prins. \u201e\u00cel am pe Domnul mereu \u00eenaintea ochilor mei\u201d, spune psalmistul [9]. \u00cen devotamentul meu fa\u021b\u0103 de Dumnezeul interior, fa\u021b\u0103 de realitatea sa, iau cu mine tot ceea ce percep \u00een lumea iluziei. \u00cel iau \u00een noul spa\u021biu al inimii care se formeaz\u0103, \u00een noua con\u0219tiin\u021b\u0103 care se na\u0219te. Noua crea\u021bie, trezirea, necesit\u0103 preluarea celorlal\u021bi, necesit\u0103 o structur\u0103 sufleteasc\u0103 ampl\u0103 \u00een care pot intra mul\u021bi – oameni, animale, plante, p\u0103m\u00e2nt. Percep\u021bia mea \u00eei cufund\u0103 \u00een ceea ce tr\u0103ie\u0219te din Dumnezeul interior din mine. Trezirea se refer\u0103 la o ordine mondial\u0103. O mare parte din ea se transform\u0103 atunci c\u00e2nd este cufundat\u0103 \u00een realitate. Restul se dizolv\u0103, chiar amar, dureros. Aceasta este sarcina timpului. Sunt necesare multe ajutoare, multe perioade de timp pentru trezire \u0219i transformare.<\/p>\n

Iubirea cosmic\u0103 ne une\u0219te. Ea face s\u0103 se \u00eent\u00e2mple miracolul care d\u0103 un sens \u00eenalt la tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 aceea. \u00cen trezirea lui Dumnezeu, universul se individualizeaz\u0103, apare adev\u0103ratul sine uman. Nu eul separat. Creatura \u0219i creatorul curg \u00eempreun\u0103 \u00een omniprezen\u021b\u0103, \u00een Totul, \u00een \u00centreg. Ele sunt dependente una de cealalt\u0103 \u00eentr-o mare lucrare. Se na\u0219te o unitate dubl\u0103, \u00eentr-o realizare profund\u0103 \u0219i o bucurie, a\u0219a cum cu greu a fost posibil \u00eenainte. Fiii lui Dumnezeu f\u0103r\u0103 num\u0103r, fiii lui Dumnezeu de un tip nou cresc. \u0218i acest lucru a necesitat un „non-loc”, locul din vis, din „sl\u0103biciunea c\u0103rnii”, locul \u00een care \u0219i creatura se poate trezi. Pe t\u0103r\u00e2mul iluziilor, \u00een „grajd”, ieslea reprezint\u0103 omul nou.<\/p>\n

\u201eTaina care a fost ascuns\u0103 de lume \u0219i de veacuri, se descoper\u0103 [\u00een noi].\u201d [10]<\/p>\n

Referin\u021be :<\/p>\n

[1] Eduard M\u00f6rike,\u00a0Um Mitternacht<\/em>\u00a0(La miezul nop\u021bii)
\n[2] Rainer Maria Rilke,\u00a0Ich liebe meines Wesens Dunkelstunden<\/em>\u00a0(Iubesc orele \u00eentunecate ale fiin\u021bei mele)
\n[3] H.P. Blavatksy, Vocea Lini\u0219tii, Edi\u021bia a 5-a german\u0103, Graz 1976, p. 21
\n[4] Matth. 25:36
\n[5] Rainer Maria Rilke,\u00a0Herbst. Die Bl\u00e4tter fallen<\/em>\u00a0(Toamna. Frunzele cad)
\n[6] Johann Gottfried Herder
\n[7] Rainer Maria Rilke, \u00een Scrisoarea c\u0103tre Witold von Hulewicz of 13.11.1925
\n[8] Rainer Maria Rilke,\u00a0Jetzt w\u00e4r es Zeit, dass G\u00f6tter tr\u00e4ten<\/em>\u00a0(Acum ar fi timpul ca zeii s\u0103 ias\u0103 la lumin\u0103)
\n[9] Psalm 16:8
\n[10] Col. 1:26<\/p>\n","protected":false},"author":925,"featured_media":104155,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110109],"tags_english_":[],"class_list":["post-110207","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-spiritsoul-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/110207","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/925"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/104155"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=110207"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=110207"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=110207"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=110207"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}