{"id":107440,"date":"2024-02-06T14:33:07","date_gmt":"2024-02-06T14:33:07","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/perceptia-tacerii\/"},"modified":"2024-02-06T14:33:13","modified_gmt":"2024-02-06T14:33:13","slug":"perceptia-tacerii","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/perceptia-tacerii\/","title":{"rendered":"Percep\u021bia t\u0103cerii"},"content":{"rendered":"

Via\u021ba misterioas\u0103<\/strong><\/p>\n

Dintr-o perspectiv\u0103 pur chimic\u0103, vulpea este o colec\u021bie de elemente, la fel ca cele care se g\u0103sesc \u00een scoar\u021ba terestr\u0103. Corpul s\u0103u este alc\u0103tuit, printre altele, din carbon, hidrogen, oxigen \u0219i azot. Asamblate \u00een structuri moleculare complexe, ele formeaz\u0103 baza material\u0103 care face posibil\u0103 forma \u0219i func\u021bia.<\/p>\n

Cercet\u0103rile asupra acestor structuri din ultima sut\u0103 de ani au acceptat faptul c\u0103 exist\u0103 ceva invizibil, ceva incomensurabil, care d\u0103 o structur\u0103 coerent\u0103, via\u021b\u0103 \u0219i mi\u0219care acestor molecule asamblate, care sunt poate de natur\u0103 magnetic\u0103. \u00cen teoria sistemelor, se vorbe\u0219te de structuri disipative sau de structuri autoorganizatoare.<\/p>\n

Vulpea, ca produs al unei acumul\u0103ri de molecule, este \u00een interac\u021biune constant\u0103 cu mediul \u00een care se mi\u0219c\u0103 pe paji\u0219te. Corpul s\u0103u are o structur\u0103; \u00ee\u0219i exprim\u0103 via\u021ba prin organele senzoriale, condus\u0103 de impulsul s\u0103u de supravie\u021buire, \u0219i are o mi\u0219care inten\u021bionat\u0103.<\/p>\n

Anatomia, activitatea \u0219i func\u021biile corpurilor vii au fost studiate \u0219i explicate pe larg de c\u0103tre \u0219tiin\u021b\u0103. Modul \u00een care o fiin\u021b\u0103 vie se dezvolt\u0103 \u0219i cre\u0219te, precum \u0219i influen\u021ba evolu\u021biei asupra ei, au fost \u00een mare m\u0103sur\u0103 explorate, dar impulsul care st\u0103 la baza manifest\u0103rii, esen\u021ba vie\u021bii \u00eens\u0103\u0219i, r\u0103m\u00e2ne un mister.<\/p>\n

\u0218tiin\u021ba dual\u0103 \u0219i consecin\u021bele sale<\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, o viziune foarte mecanicist\u0103 asupra naturii se afla la cel mai \u00eenalt nivel de acceptabilitate, iar corpurile fizice, precum cel al vulpii, erau comparate cu ma\u0219ini. Inima era o pomp\u0103, mu\u0219chii, pistoane, s\u00e2ngele, lubrifiant, senzorii, centrul de control, panoul de bord. Succesele \u00een \u00een\u021belegerea domeniului mecanicii, mai ales \u00een lumea occidental\u0103, i-au determinat pe academicieni \u0219i pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 impun\u0103 aceast\u0103 experien\u021b\u0103 \u0219i cunoa\u0219tere \u0219i asupra corpurilor vii, trat\u00e2ndu-le din aceea\u0219i perspectiv\u0103.<\/p>\n

\u00cen viziunea noastr\u0103 modern\u0103 asupra vie\u021bii, chiar \u0219i explorarea lumii subatomice a avut punctul de plecare \u00een „mecanic\u0103”. Modelul mecanicii cuantice a fost prima \u00eencercare de a \u00een\u021belege dinamica subatomic\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 matematic\u0103.Cu toate acestea, fizicienii au fost nevoi\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i revizuiasc\u0103 continuu concluziile, deoarece se confruntau cu un paradox aparent unul dup\u0103 altul. Percep\u021biile care, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, erau puternic construite pe un model mecanic, au fost din nou puse la \u00eencercare de rezultatele ambigue cu care se confruntau oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia au fost nevoi\u021bi s\u0103 caute r\u0103spunsuri la observa\u021biile lor \u00een domeniul probabilit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

Pentru fizica cuantic\u0103, c\u0103ile prestabilite pe care electronii din atom se \u00een\u021belegea c\u0103 se deplaseaz\u0103 \u00een jurul nucleului, erau acum transformate \u00een probabilit\u0103\u021bi multiple, bazate pe mi\u0219carea lor constant\u0103. Dintr-o dat\u0103, au ap\u0103rut numeroase teorii, chiar contradictorii, la ceea ce anterior fusese acceptat ca fiind lipsit de ambiguitate. Dac\u0103 Einstein a visat despre o plimbare pe o raz\u0103 de lumin\u0103, atunci aceast\u0103 evolu\u021bie demonstreaz\u0103 rolul important pe care a \u00eenceput s\u0103-l joace percep\u021bia unei „lumi interioare”.<\/p>\n

Via\u021ba ca o re\u021bea de energie \u0219i informa\u021bie<\/strong><\/p>\n

Teoriile de la \u00eenceputul secolului trecut, au oferit o baz\u0103 solid\u0103 pentru dezvoltarea teoriei sistemelor. Din punctul lor de vedere de atunci, vulpea era mai degrab\u0103 un sistem \u00een echilibru, dec\u00e2t un sistem robotizat. Cu toate acestea, ceea ce pe atunci erau v\u0103zute ca fiind „ma\u0219ini \u00een mi\u0219care”, deveneau acum sisteme vii, c\u00e2mpuri magnetice sau c\u00e2mpuri morfogenetice vibratorii care interac\u021bionau cu mediul lor.<\/p>\n

\u00cen teoria sistemelor, contactul dintre fiin\u021ba vie \u0219i mediul \u00eenconjur\u0103tor este v\u0103zut ca un schimb constant de energie \u0219i informa\u021bii. Pentru a men\u021bine un echilibru, fiin\u021bele dispun de organe de percep\u021bie. Pentru a tr\u0103i, ele trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce alimente. De exemplu, organele de percep\u021bie ale vulpii o ajut\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 m\u00e2ncarea potrivit\u0103 \u0219i s\u0103 evite alimentele care i-ar putea fi d\u0103un\u0103toare.Percep\u021bia \u00eei permite s\u0103 acumuleze experien\u021be care conduc ulterior la un comportament mai bine orientat.<\/p>\n

Via\u021ba \u00een c\u00e2mpul de tensiune \u00eentre echilibru \u0219i haos<\/strong>
\nToate fiin\u021bele con\u0219tiente transform\u0103 experien\u021ba \u00een percep\u021bie evolutiv\u0103, iar percep\u021bia \u00een comportament. Sistemele vii trec printr-un proces care se \u00eendreapt\u0103 spre maturitate; un proces \u00een care fiecare experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 le transform\u0103 percep\u021biile interioare; un proces care se construie\u0219te treptat de la o dezvoltare la alta.<\/p>\n

O vulpe t\u00e2n\u0103r\u0103 este mai curioas\u0103, mai agil\u0103, mai vie. O vulpe mai b\u0103tr\u00e2n\u0103 pare mai calm\u0103, mai concentrat\u0103 \u0219i mai atent\u0103 \u0219i a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 \u00ee\u0219i foloseasc\u0103 for\u021ba \u00een mod mai hot\u0103r\u00e2t. Cea mai \u00een v\u00e2rst\u0103 a acumulat mai multe experien\u021be de via\u021b\u0103. A dob\u00e2ndit o percep\u021bie mai acut\u0103 a ceea ce \u00eei este poten\u021bial benefic sau d\u0103un\u0103tor, demonstr\u00e2nd cum experien\u021ba \u0219i percep\u021bia sunt at\u00e2t de interconectate.<\/p>\n

Observ\u0103m ceea ce este unic \u00een cazul sistemelor vii: calitatea percep\u021biei determin\u0103 comportamentul. Pe parcursul unei vie\u021bi, experien\u021bele se pot acumula p\u00e2n\u0103 la punctul de a cople\u0219i sistemul; ele pot arunca sistemul \u00een criz\u0103, schimb\u00e2nd calitatea \u0219i direc\u021bia percep\u021biei. Efectul oscilant al experien\u021bei \u00eentre armonie \u0219i criz\u0103, \u00eentre perioade de echilibru \u0219i dezechilibru, formeaz\u0103 un proces de dezvoltare a percep\u021biei. \u00cen fiecare zi, vulpea trece prin experien\u021be de via\u021b\u0103 cheie care pot duce la schimb\u0103ri de comportament.
\nOmul are \u0219apte sim\u021buri<\/strong><\/p>\n

Din c\u00e2te \u0219tim, vulpea posed\u0103 cinci sim\u021buri. Atunci c\u00e2nd traverseaz\u0103 o paji\u0219te, prive\u0219te (vedere) \u0219i ascult\u0103 (auz); picioarele sale simt p\u0103m\u00e2ntul (atingere); sim\u021bul olfactiv este folosit \u00een mod constant pentru a sim\u021bi pericolul sau pentru a g\u0103si hran\u0103, \u00een timp ce \u00ee\u0219i folose\u0219te sim\u021bul gustativ pentru a determina dac\u0103 hrana este potrivit\u0103 sau sigur\u0103. \u00ce\u0219i folose\u0219te toate cele cinci sim\u021buri pentru a interac\u021biona cu mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i pentru a-l testa, asigur\u00e2ndu-\u0219i astfel supravie\u021buirea continu\u0103.<\/p>\n

\u00cen timp ce recunoa\u0219tem c\u0103 omul simte un impuls spre atingerea unei perfec\u021biuni tot mai mari, se consider\u0103 c\u0103 la animale acest impuls, dac\u0103 este prezent, este str\u00e2ns amestecat cu nevoia de supravie\u021buire. La om, \u00eens\u0103, acest impuls spre perfec\u021biune poate fi observat at\u00e2t la nivel subcon\u0219tient, c\u00e2t \u0219i la nivel con\u0219tient.<\/p>\n

Omul are la dispozi\u021bie \u0219apte sim\u021buri pe care le poate folosi \u00een reac\u021bia sa la acest impuls, \u00eens\u0103, \u00een acest stadiu, \u0219tiin\u021ba nu a recunoscut un al \u0219aselea \u0219i un al \u0219aptelea sim\u021b.<\/p>\n

Conform \u00een\u021belegerii \u0219tiin\u021bifice moderne, capul, creierul \u0219i inima sunt pur \u0219i simplu organe care \u00eendeplinesc o func\u021bie organic\u0103, dar nu sunt clasificate ca organe de sim\u021b. Cu toate acestea, Alice Baily, autoarea teosofic\u0103, clasific\u0103 mintea ca fiind al \u0219aselea sim\u021b, iar intui\u021bia (inima) ca fiind al \u0219aptelea organ de sim\u021b.<\/p>\n

C\u00e2nd se spune c\u0103 cineva are un al \u0219aselea sau al \u0219aptelea sim\u021b, se \u00een\u021belege \u00een general c\u0103 este capabil s\u0103 perceap\u0103 impulsuri care nu pot fi experimentate sau explicate prin intermediul celor cinci sim\u021buri normale. Domeniul intui\u021biei \u0219i al percep\u021biei extrasenzoriale nu poate fi dovedit \u0219tiin\u021bific \u0219i nici nu poate fi atribuit unui organ de sim\u021b \u00een special – cu toate acestea, este acceptat faptul c\u0103 \u0219i cele cinci sim\u021buri clasice sunt supuse la limite de percep\u021bie foarte fluide, care vor depinde de sensibilitatea individului.<\/p>\n

Mintea este un organ foarte complex, a c\u0103rui func\u021bionare se bazeaz\u0103 pe conceptul de con\u0219tiin\u021b\u0103. Dar, ca organ de sim\u021b, ce percepe mintea \u0219i de ce percepe ea? Mintea noastr\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een mod ra\u021bional, independent \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i concentreze g\u00e2ndurile asupra unui anumit obiect sau eveniment. Un organ de sim\u021b clasic, pe de alt\u0103 parte, func\u021bioneaz\u0103 diferit, deoarece impulsul s\u0103u este transformat de minte \u00eentr-o percep\u021bie.<\/p>\n

Ast\u0103zi, c\u00e2nd vorbim despre „g\u00e2ndire” sau despre „g\u00e2nduri”, spunem \u00een general: „Eu g\u00e2ndesc asta sau aia”, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 eu produc g\u00e2ndul. \u00centreaga noastr\u0103 cultur\u0103 este construit\u0103 pe aceast\u0103 presupunere. Filozoful Rene Descartes ne-a oferit aceast\u0103 afirma\u021bie binecunoscut\u0103: „G\u00e2ndesc, deci exist”, dar chiar \u0219i cu toate contradic\u021biile pe care le con\u021bine aceast\u0103 propozi\u021bie, ea a devenit un catalizator al mentalit\u0103\u021bii occidentale. Aici, organul g\u00e2ndirii este locul de producere a g\u00e2ndurilor personale \u0219i nu un organ exclusiv de percep\u021bie.<\/p>\n

\u00cen cartea sa Indigenialit\u00e4t<\/em> (Indigenialitate), filosoful \u0219i biologul german Andreas Weber descrie o mentalitate specific\u0103 culturilor tribale indigene. „Indigenialitatea” descrie o con\u0219tiin\u021b\u0103 cultural\u0103 \u00een care percep\u021biile opuse ale lui „eu” \u0219i „lumea care m\u0103 \u00eenconjoar\u0103” nu exist\u0103 \u00een mare parte.<\/p>\n

Dintr-un punct de vedere sistemic, fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 face parte dintr-o re\u021bea mai mare de via\u021b\u0103 \u00een care energia \u0219i informa\u021bia circul\u0103 liber. Din acest punct de vedere, nu este dec\u00e2t un mic pas p\u00e2n\u0103 la a considera g\u00e2ndurile ca fiind modula\u021bii ale acestei re\u021bele mai mari, care sunt recep\u021bionate \u0219i procesate de minte ca organ de percep\u021bie.<\/p>\n

Astfel, „g\u00e2ndesc, deci exist ” devine „g\u00e2nde\u0219te \u00een mine pentru c\u0103 g\u00e2nde\u0219te \u00een tine”. O astfel de atitudine a min\u021bii ar putea revolu\u021biona fundamentele g\u00e2ndirii culturale \u0219i ar putea plasa mintea \u00een centrul aten\u021biei ca organ al celui de-al \u0219aselea de sim\u021b.<\/p>\n

Intui\u021bia inimii<\/strong><\/p>\n

\u00cen cartea Micul Prin\u021b<\/em> de Antoine de Exupery, vulpea \u00eei spune protagonistului: „Iat\u0103 secretul meu. Este foarte simplu. Vedem bine doar cu inima. Adev\u0103rul r\u0103m\u00e2ne ascuns ochilor”. Intui\u021bia este mult mai evaziv\u0103 \u0219i mai misterioas\u0103 dec\u00e2t percep\u021biile min\u021bii. Este mai greu de definit ca organ de sim\u021b dec\u00e2t cel al min\u021bii.<\/p>\n

Uneori, intui\u021bia este numit\u0103 „instinct”. Ea a fost uneori folosit\u0103 pentru a atribui un element de adev\u0103r unei intui\u021bii care nu putea fi dovedit altfel. Ea poate fi considerat\u0103 ca juc\u00e2nd un rol special \u00een via\u021ba unei persoane, unde evenimente care par s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, au dezv\u0103luit, prin intui\u021bie \u0219i retrospectiv\u0103, un fir comun.<\/p>\n

Platon a descris cunoa\u0219terea lumii ideilor ca fiind intuitiv\u0103, deoarece acestea nu puteau fi dovedite. Misticul Jacob Boehme nu a putut, de asemenea, s\u0103 dovedeasc\u0103 o mare parte din ideile sale filozofice, \u00eens\u0103 mul\u021bi dintre cei care s-au familiarizat cu scrierile sale, confirm\u0103 adev\u0103rul lor interior.<\/p>\n

Un flux de impresii, g\u00e2nduri, sentimente \u0219i imagini<\/strong><\/p>\n

Oricine experimenteaz\u0103 aceste dou\u0103 impresii speciale ale organelor de sim\u021b, va fi con\u0219tient de amestecul de curen\u021bi individuali \u0219i supraindividuali care pot include g\u00e2nduri, impresii, imagini \u0219i sentimente intuitive. Acestea pot conduce pe cineva la ac\u021biuni care adesea se simt f\u0103r\u0103 scop \u0219i spontane, dar care, \u00een retrospectiv\u0103, pot ar\u0103ta elementele ascunse ale scopului \u0219i sensului.<\/p>\n

Rezultatul este o con\u0219tiin\u021b\u0103 alterat\u0103 care poate schimba \u00een mod pozitiv celelalte cinci organe de sim\u021b, p\u00e2n\u0103 la un nivel organic fundamental. Acest lucru poate permite, poten\u021bial, o mai mare subtilitate, o percep\u021bie mai \u00eenalt\u0103. Astfel, vedem c\u0103 influen\u021ba activit\u0103\u021bilor celui de-al \u0219aselea \u0219i al \u0219aptelea sim\u021b, poate aduce schimb\u0103ri pozitive \u00een \u00eentreaga structur\u0103 metabolic\u0103 a re\u021belei vie\u021bii.<\/p>\n

Prin activitatea lor se dezvolt\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 sporit\u0103 care poate aduce o armonie \u0219i un echilibru mai profund \u00een sistemul vie\u021bii, un echilibru care risipe\u0219te haosul \u0219i alimenteaz\u0103 un nivel mai mare de con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n

Percep\u021bia <\/strong>lini\u0219tii<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultimii ani, termenul „mindfulness” \u0219i, odat\u0103 cu acesta, termenul ” percep\u021bia lumilor interioare” au devenit foarte populari \u00een multe cercuri sociale din lumea occidental\u0103. De aici s-a dezvoltat \u0219i o con\u0219tientizare mai profund\u0103 a interconexiunii dintre percep\u021bie \u0219i via\u021b\u0103. Unii filozofi mistici au descris via\u021ba ca av\u00e2nd un fundament primordial intangibil \u0219i imperceptibil, \u00een timp ce al\u021bi filozofi vorbesc despre o fiin\u021b\u0103 transcendent\u0103, pe care religia o nume\u0219te Dumnezeu. Cu toate acestea, \u0219tiin\u021ba, din cauza tradi\u021biei sale \u00eendelungate de g\u00e2ndire materialist\u0103, a respins intui\u021bia ca fiind ne\u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n

Printr-o con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine mai profund\u0103, fiin\u021ba uman\u0103 \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 aprecieze mintea \u0219i inima ca organe de sim\u021b care \u00eei pot oferi acces la o \u00een\u021belegere din ce \u00een ce mai profund\u0103 a marilor mistere ale vie\u021bii. Percep\u021bia \u0219i intui\u021bia sunt, \u00een esen\u021b\u0103, produse ale personalit\u0103\u021bii noastre, dar, ca parte a unui \u00eentreg mai mare, esen\u021ba lor apar\u021bine tuturor sau nim\u0103nui.<\/p>\n

Dac\u0103 l\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 natura dualismului, atunci intui\u021biile ob\u021binute de la ambele organe de percep\u021bie pot curge \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 unitate \u0219i fac posibil\u0103 experimentarea lini\u0219tii care st\u0103 la baza \u00eentregii vie\u021bi; o via\u021b\u0103 care nu mai include mi\u0219carea constant\u0103 \u00eentre armonie \u0219i haos.<\/p>\n

„Numai cu inima vedem bine”, a\u0219a spune vulpea. Natura holografic\u0103 a p\u00e2nzei vie\u021bii poate fi experimentat\u0103 mai intim prin intui\u021bie. V\u0103zut\u0103 astfel, \u00eentreaga umanitate ar putea fi simbolic un organ de sim\u021b al planetei \u0219i al cosmosului. Apoi, poate c\u0103 umanitatea ar putea fi ochiul cu care Dumnezeu prive\u0219te \u00een materie.<\/p>\n","protected":false},"author":920,"featured_media":55319,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110096],"tags_english_":[],"class_list":["post-107440","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-science-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/107440","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/55319"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107440"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107440"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=107440"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=107440"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}