\u2013 cu proprii t\u0103i ochi \u2013 \u2026 f\u0103 repede un desen. (Poate cosmosul este un morcov s\u0103lbatic.) Faptul c\u0103 morcovul s\u0103lbatic este un cosmos este evident.<\/p>\n
Este fascinant faptul c\u0103 suntem capabili s\u0103 privim tot mai ad\u00e2nc \u00een imensitatea spa\u021biului. Pentru c\u0103 acolo apare \u00eentrebarea: De unde venim noi? Distan\u021bele sunt calculate \u00een ani lumin\u0103. De exemplu, fotonii se deplaseaz\u0103 cu o vitez\u0103 de 300.000 km pe secund\u0103. De neimaginat. Viteza luminii define\u0219te limitele timpului. Afar\u0103 – sau „\u00een” acolo – exist\u0103 miliarde de galaxii, la miliarde de ani lumin\u0103 distan\u021b\u0103. Cea mai veche, detectat\u0103 de telescop, este estimat\u0103 la 13,5 miliarde de ani-lumin\u0103 de noi. A\u0219adar, la pu\u021bin sub 500.000 de milioane de ani-lumin\u0103 de la impulsul primordial al crea\u021biei.<\/p>\n
Ca o parantez\u0103: ceva \u00een con\u0219tiin\u021ba mea se opune reducerii misterului \u00eenceputului primordial la un crash-boom-big bang f\u0103r\u0103 noim\u0103. \u00cen plus, ar putea exista m\u0103car un „bang”? \u00cen acel moment nu era prezent niciun spa\u021biu care s\u0103 re\u021bin\u0103 ecoul, nici urechi care s\u0103-l aud\u0103. Mai degrab\u0103, exista o t\u0103cere profund\u0103, creativ matur\u0103 \u0219i bogat\u0103, care a dat na\u0219tere luminii \u0219i, astfel, timpului. \u201cS\u0103 fie lumin\u0103\u201d \u2013 pentru ochi; \u0219i \u201cla \u00cenceput a fost Cuv\u00e2ntul\u201d \u2013 pentru ureche, care, dup\u0103 miliarde de ani, \u00ee\u0219i dezvoltase \u00een sf\u00e2r\u0219it capacitatea de a vedea \u0219i de a auzi. C\u0103ci \u00een Lumin\u0103 \u0219i \u00een Cuv\u00e2nt sunt con\u021binute sunetul, spiritul \u0219i con\u0219tiin\u021ba.<\/p>\n
J.W. von Goethe rezum\u0103 totul cu fraza:<\/p>\n
Dac\u0103 ochiul nu ar sem\u0103na cu soarele, nu ar putea niciodat\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 soarele; dac\u0103 puterea lui Dumnezeu nu ar fi \u00een noi, cum am putea fi fermeca\u021bi de divinitate?<\/em><\/p><\/blockquote>\n
\u2018Puterea proprie lui Dumnezeu\u2019, ar putea fi \u00een\u021beleas\u0103 ca referindu-se la con\u0219tiin\u021ba care se manifest\u0103 ca lumin\u0103 \u0219i spa\u021biu \u00een timp \u0219i care se treze\u0219te la sine \u00een om. Fixarea cu nostalgie a privirii m\u0103rite prin telescop spre origine este o orientare con\u0219tient\u0103.<\/p>\n
Vechiul mit indian al crea\u021biei, conform c\u0103ruia Vishnu, care doarme, inspir\u0103 \u0219i expir\u0103 universul cu fiecare respira\u021bie, este mai reprezentativ dec\u00e2t imaginea „big bang”-ului \u0219i, conform g\u00e2ndirii \u0219tiin\u021bifice actuale, care consider\u0103 posibil\u0103 o expansiune \u0219i o contrac\u021bie a universului, este, de asemenea, mai realist.<\/p>\n
Fiecare suflare care aduce via\u021b\u0103 este astfel o crea\u021bie nou\u0103 \u00een univers. C\u00e2nd am admirat un templu din India cu puternicul s\u0103u acoperi\u0219 de \u021bigl\u0103, un preot mi-a dezv\u0103luit c\u0103 acoperi\u0219ul era f\u0103cut din tot at\u00e2tea \u021bigle c\u00e2te respira\u021bii are o persoan\u0103 \u00eentr-o zi. La aproximativ 18 pe minut, 1080 pe or\u0103, asta \u00eenseamn\u0103 25.920 de respira\u021bii pe zi. At\u00e2t de multe \u021bigle are acoperi\u0219ul, a spus el. Nu le-am num\u0103rat, ci mai degrab\u0103 l-am crezut pe cuv\u00e2nt. Interesant este c\u0103 este nevoie de acela\u0219i num\u0103r de ani pentru ca soarele s\u0103 parcurg\u0103 o dat\u0103 \u00eentregul zodiac – ceea ce se nume\u0219te an platonic.<\/p>\n
Cum ar putea fi altfel dec\u00e2t faptul c\u0103 \u00een cel mai mic eveniment se reflect\u0103 marele \u00eentreg. C\u0103ci nu exist\u0103 cosmos \u00een care telescopul prive\u0219te \u0219i din care, \u00een cele din urm\u0103, nu vede \u00een el \u00eensu\u0219i, la fel ca speciali\u0219tii care l-au f\u0103cut. A\u0219a cum am men\u021bionat deja: privirea noastr\u0103 este \u00een mod inevitabil \u00eendreptat\u0103 spre trecut. Cu c\u00e2t privirea noastr\u0103 p\u0103trunde mai ad\u00e2nc \u00een univers, \u00eenseamn\u0103 c\u0103, de fapt, privim \u00een trecut \u0219i, prin urmare, nu recunoa\u0219tem realitatea cosmic\u0103 a\u0219a cum este ea \u00een prezent, ci doar ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu miliarde de ani lumin\u0103 \u00een urm\u0103.<\/p>\n
S\u0103 presupunem c\u0103 galaxiile s-ar contracta din nou cu viteza luminii \u0219i s-ar \u00eentoarce la punctul lor de plecare, atunci nu am putea vedea acest lucru. Dar tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat vreodat\u0103 \u0219i devine vizibil este stocat \u00een lumin\u0103.<\/p>\n
Un alt fenomen devine clar aici: natura special\u0103 a planetei noastre, P\u0103m\u00e2ntul, \u00een ceea ce prive\u0219te dimensiunea sa, \u00een raport cu aceste dimensiuni gigantice. Av\u00e2nd \u00een vedere aceste propor\u021bii, unii compar\u0103 \u00een mod eronat P\u0103m\u00e2ntul cu un fir de praf. Con\u0219tiin\u021ba mea nu este de acord cu aceast\u0103 compara\u021bie a P\u0103m\u00e2ntului nostru. Nu este corect s\u0103 spunem c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul este un simplu fir de praf!<\/p>\n
Dac\u0103 este mic\u0103, atunci s\u0103 nu folosim imaginea unui fir de praf, ci mai degrab\u0103 pe cea a unei semin\u021be. O s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 minuscul\u0103, da, ca cea a unui sequoia sau a unei ml\u0103di\u021be, din care vor cre\u0219te lumi mari, vii, pentru c\u0103 fotonii – lumina – se transform\u0103 \u00een energie condensat\u0103, \u00een materie. Aceasta creeaz\u0103 \u0219i sus\u021bine forma exterioar\u0103 \u0219i fiin\u021ba interioar\u0103 care se \u00eentrep\u0103trund, se completeaz\u0103, se lupt\u0103 \u0219i coopereaz\u0103 cu fiecare proces \u00een moduri multiple. Astfel, \u00een toate aceste evenimente, pe care le numim cre\u0219tere, dimensiunea nelimitat\u0103 a luminii \u0219i a spa\u021biului se exprim\u0103 \u00een limitarea \u0219i \u00een \u00eengr\u0103direa materiei, \u00een bog\u0103\u021bia minunat\u0103 a speciilor de pe P\u0103m\u00e2nt, inclusiv, desigur, \u0219i \u00een noi, oamenii. \u00cen ceea ce este mic se dezv\u0103luie marele, sau mai precis: \u00eentregul.<\/p>\n
Dac\u0103 vrei s\u0103 te bucuri de \u00eentreg, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 vezi \u00eentregul prin cele mai mici detalii,<\/em><\/p><\/blockquote>\n
a spus J.W. von Goethe.<\/p>\n
\u00cen noi, oamenii, aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare cosmic\u0103 se realizeaz\u0103 \u00een mod con\u0219tient. \u00cen cre\u0219tere, ceva se treze\u0219te – \u0219i anume con\u0219tiin\u021ba creatoare ca organ de percep\u021bie care observ\u0103, experimenteaz\u0103, interpreteaz\u0103 \u0219i modeleaz\u0103 simultan procesele interioare \u0219i exterioare. Con\u0219tiin\u021ba este incomparabil mai complex\u0103 dec\u00e2t fascinantul telescop James Webb, dar este, de asemenea, mult mai evident\u0103, deoarece nu a fost proiectat\u0103, construit\u0103 sau f\u0103cut\u0103, ci este dat\u0103 \u0219i d\u0103ruit\u0103 de natur\u0103.<\/p>\n
Tot ceea ce ne este dat \u00een mod natural \u0219i devine astfel evident – cum ar fi vederea, auzul \u0219i, de asemenea, con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 – mai devreme sau mai t\u00e2rziu se \u00eemparte \u00eentr-o cunoa\u0219tere intelectual\u0103, pur ra\u021bional-mental\u0103, conceptual\u0103. Partea mai cuprinz\u0103toare a con\u0219tiin\u021bei noastre, \u00een care se afl\u0103 \u0219i capacitatea de mirare, alunec\u0103 \u00een subcon\u0219tient printr-un proces de repeti\u021bie \u0219i obi\u0219nuin\u021b\u0103. Incon\u0219tientul constituie oricum cea mai mare parte a existen\u021bei noastre.<\/p>\n
Nu numai c\u0103 dou\u0103 treimi din univers sunt formate din a\u0219a-numita materie \u0219i energie \u00eentunecat\u0103 – dimensiuni care nu sunt accesibile niciunui telescop \u0219i niciunui microscop – dar \u0219i corpurile noastre. Aceste realiz\u0103ri uria\u0219e – cum ar fi cele ale inimii noastre, care \u00eempinge \u00een fiecare zi aproximativ 10.000 de litri de s\u00e2nge prin fluxul sanguin \u0219i apoi \u00eel trage \u00eenapoi; sau creierul cu nenum\u0103ratele sale activit\u0103\u021bi simultane \u00een cele mai mici spa\u021bii, care coordoneaz\u0103 \u0219i activit\u0103\u021bile nervoase \u0219i musculare – ar suprasolicita orice ego-minte ra\u021bional\u0103 dincolo de orice m\u0103sur\u0103 dac\u0103 ar trebui s\u0103 organizeze \u0219i s\u0103 execute nevoile corpului.<\/p>\n
\u00cen compara\u021bie cu procesele de respira\u021bie, de men\u021binere a temperaturii interioare, de egalizare a presiunii \u0219i de digestie, care sunt toate reglementate \u00een permanen\u021b\u0103 pentru a permite o stare de echilibru rezonabil, pe care le tr\u0103im ca baz\u0103 a existen\u021bei noastre, gestionarea traficului de c\u0103tre C\u0103ile Ferate Federale este un amatorism. \u0218i noi experiment\u0103m c\u00e2t de dificil este acest lucru. Procesele naturale incon\u0219tiente care ne organizeaz\u0103 via\u021ba func\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 interven\u021bia noastr\u0103 con\u0219tient\u0103. Ele sunt rezultatul a milioane de ani de experien\u021b\u0103 \u0219i inteligen\u021b\u0103; procese de formare orientate spre scop care fac posibile organisme \u0219i fiin\u021be din ce \u00een ce mai complexe pornind de la c\u00e2teva elemente de baz\u0103.<\/p>\n
\u0218i, din nou, Goethe a rezumat foarte bine:<\/p>\n
Cu c\u00e2t creatura devine mai perfect\u0103, cu at\u00e2t mai disimilare devin p\u0103r\u021bile sale.<\/em><\/p><\/blockquote>\n
A\u0219a cum viteza luminii este limita timpului, tot a\u0219a \u0219i m\u0103surarea este limita cre\u0219terii. Peste o anumit\u0103 cantitate, MAI mult devine mai pu\u021bin. Dac\u0103 e\u0219ti s\u0103tul, nu po\u021bi m\u00e2nca mai mult f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi faci r\u0103u. Ceea ce nu respect\u0103 puterea limitelor (Doczi), prolifereaz\u0103 \u00een exces \u0219i dizolv\u0103 calitatea legat\u0103 de spirit \u00een mas\u0103 nem\u0103rginit\u0103, care, \u00een cele din urm\u0103, \u00ee\u0219i distruge propria baz\u0103.<\/p>\n
Acolo unde energia nelimitat\u0103 se exprim\u0103 \u00een materia limitat\u0103 \u0219i limitatoare, apar formele multiple ale naturii, \u00een care – \u00een propor\u021bii armonioase – unitatea se dezv\u0103luie \u00een frumuse\u021be. Frumuse\u021bea este apari\u021bia infinitului \u00een form\u0103 finit\u0103. Tot acolo \u00ee\u0219i are atelierul arta.<\/p>\n
Dac\u0103 vrei s\u0103 recuno\u0219ti invizibilul, trebuie s\u0103 p\u0103trunzi c\u00e2t mai ad\u00e2nc posibil \u00een vizibil.<\/em><\/p><\/blockquote>\n
(Kabbalah)<\/p>\n
– acesta a fost motto-ul unui seminar de desen pe care l-am \u021binut \u00een cadrul conferin\u021bei rozacruciene din Bad M\u00fcnder, Germania, care a avut loc \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o conferin\u021b\u0103 despre Arta de a tr\u0103i. Instrumentele pentru aceast\u0103 p\u0103trundere \u0219i explorare a vizibilului au fost ini\u021bial o simpl\u0103 foaie alb\u0103 \u0219i un creion.<\/p>\n
Desen\u00e2nd natura, lucrurile care par at\u00e2t de evidente \u0219i care sunt u\u0219or de \u00een\u021beles din punct de vedere conceptual trebuie s\u0103 fie transpuse vizual. Un astfel de desen nu poate fi un automat f\u0103r\u0103 minte, ci ar trebui s\u0103 devin\u0103 traducerea vizibilului \u00eentr-un proces de cunoa\u0219tere. \u00cen acest proces, lucrurile se schimb\u0103. De la model, ele devin un simbol prin intermediul imaginii, simbolul unei enigme care se ascunde \u00een spatele unui zid de oglind\u0103 al interpret\u0103rii \u0219i obi\u0219nuin\u021bei \u0219i care poate lua contact cu noi. C\u0103ci natura este \u00een c\u0103utarea unor ochi care s\u0103 o vad\u0103. Prin desen, formele naturii sunt recunoscute ca o partitur\u0103 vizual\u0103, scris\u0103 de un creator ingenios. M\u00e2na folose\u0219te apoi instrumente simple, cum ar fi creionul, pentru a reda \u0219i interpreta c\u00e2t mai fidel posibil ceea ce sim\u021bul v\u0103zului \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een lumin\u0103 – ineditul.<\/p>\n
Apoi, uit de vechea discu\u021bie despre mimesis dramatic\u0103 despre aparen\u021b\u0103 \u0219i realitate.<\/p>\n
Uita\u021bi c\u0103 se spune c\u0103 totul este doar iluzie, \u00een\u0219el\u0103ciune, de\u0219ert\u0103ciune \u0219i o goan\u0103 dup\u0103 v\u00e2nt. Uita\u021bi c\u0103 se spune c\u0103 totul este doar o coinciden\u021b\u0103 lipsit\u0103 de sens care poate fi redus\u0103 la o duzin\u0103 de particule, \u0219i c\u0103 tot restul este interpretarea noastr\u0103, pentru c\u0103 nu putem suporta s\u0103 exist\u0103m \u00eentr-o existen\u021b\u0103 aleatorie, f\u0103r\u0103 Dumnezeu \u0219i f\u0103r\u0103 scop. Uita\u021bi c\u0103 \u00een unele religii ar exista iaduri suplimentare pentru arti\u0219tii care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 creeze \u00een mod eretic. Uita\u021bi c\u0103 arta modern\u0103 a dep\u0103\u0219it de mult cu succes naturalismul. Uita\u021bi c\u0103 frumuse\u021bea \u0219i natura sunt abuzate \u0219i distruse pentru l\u0103comia insa\u021biabil\u0103 a unor interese egocentrice. Uita\u021bi c\u0103 sunt banalizate ca fundal pentru a crea nevoi pentru produse de care nimeni nu are nevoie … uita\u021bi, uita\u021bi, uita\u021bi.<\/em><\/p><\/blockquote>\n
V\u0103d manifestarea divin\u0103, invizibilul \u00een vizibil \u0219i desenez ceea ce v\u0103d. Doar at\u00e2t. \u0218i experimentez, \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se de la sine: bucurie fericit\u0103, hr\u0103nitoare, plin\u0103 de sens. Rug\u0103ciune. Laud\u0103, recuno\u0219tin\u021b\u0103. \u0218i apoi are loc o c\u0103dere… un zbor – \u00een interior.<\/p>\n
Intr\u00e2nd \u00een profunzimea aparen\u021bei ca un telescop \u0219i explor\u00e2nd forma, culoarea, ritmurile \u0219i structurile formei cu o precizie microscopic\u0103, sim\u021bul curiozit\u0103\u021bii p\u0103trunde dincolo de vizibil p\u00e2n\u0103 la origine. Se deschide o nou\u0103 percep\u021bie creatoare – din\u0103untru. Recunoa\u0219te vitalitatea pur\u0103 \u00een tot, \u00een tot ceea ce este un \u00eentreg multiform – \u0219i dezv\u0103luie cosmosul \u00eentr-un morcov s\u0103lbatic de pe marginea drumului.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 se conecteaz\u0103 cu con\u0219tiin\u021ba divin\u0103, are loc o fuziune \u00eentre timp \u0219i prezentul etern. Totu\u0219i, nu numai \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t pic\u0103tura temporal\u0103, individual\u0103 – \u00een sf\u00e2r\u0219it eliberat\u0103 de sim\u021birea karmic\u0103 – se dizolv\u0103 apoi cu fericire \u00een oceanul Nirvanic infinit, ci \u0219i \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t \u00eentregul ocean se dezv\u0103luie \u00een mod con\u0219tient \u00een fiecare pic\u0103tur\u0103 individual\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":925,"featured_media":103101,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110070],"tags_english_":[],"class_list":["post-105684","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-art-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/105684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/925"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/103101"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=105684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=105684"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=105684"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=105684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}