{"id":105683,"date":"2023-11-03T15:46:13","date_gmt":"2023-11-03T15:46:13","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/a-face-ceea-ce-pare-imposibil-partea-2\/"},"modified":"2023-11-04T18:52:27","modified_gmt":"2023-11-04T18:52:27","slug":"a-face-ceea-ce-pare-imposibil-partea-2","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/a-face-ceea-ce-pare-imposibil-partea-2\/","title":{"rendered":"A face ceea ce pare imposibil \u2013 partea 2"},"content":{"rendered":"

(\u00cenapoi la part 1<\/a>)<\/p>\n

Semnifica\u021bia acestui lucru nu era at\u00e2t de mult s\u0103 te cuno\u0219ti pe tine \u00eensu\u021bi, c\u00e2t s\u0103 te cuno\u0219ti ca fiin\u021b\u0103 uman\u0103. A\u0219adar, declara\u021bia citit\u0103 \u00een \u00eentregime este: „Omule, cunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi \u00een adev\u0103rata m\u0103sur\u0103” [1]. Ce ar fi putut \u00eensemna acest adaos?<\/em><\/p>\n

\u00cen acest sens, filosoful \u0219i scriitorul grec Plutarh se refer\u0103 la Trinitate, care a dominat modul de g\u00e2ndire religioas\u0103 din Egipt timp de secole. El scrie:<\/p>\n

Cel mai perfect \u0219i, de asemenea, cel mai divin este format din trei principii, \u0219i anume spiritul, materia \u0219i produsul unirii lor reciproce. Egiptenii asem\u0103nau structura universului cu un triunghi dreptunghic, a c\u0103rui latur\u0103 vertical\u0103 reprezenta num\u0103rul 3, partea culcat\u0103 reprezenta num\u0103rul 4, iar cea oblic\u0103 5. Partea vertical\u0103 ca simbol al principiului masculin, Osiris; baza ca simbol al femeii, Isis; iar partea oblic\u0103 drept simbol a ceea ce se na\u0219te din unirea celor doi poli, copilul Horus. <\/em>[2]<\/p><\/blockquote>\n

\u00a0<\/strong>Horus poate fi v\u0103zut atunci ca omul divin, p\u0103m\u00e2ntul sacru sau frumuse\u021bea din natur\u0103. Triunghiul dreptunghic egiptean format din Osiris, Isis \u0219i Horus este \u00eenc\u0103 cunoscut sub numele de teorema lui Pitagora: a2<\/sup>+b2<\/sup>=c2 <\/sup>. Aplica\u021bia practic\u0103, pentru a determina un unghi drept la trasarea cl\u0103dirilor, a r\u0103mas \u00een uz, originea spiritual\u0103 \u00eens\u0103, trinitatea unui principiu spiritual al\u0103turi de un principiu material care ar putea ajunge la unire, da, care ar fi chiar cea mai perfect\u0103, a fost uitat\u0103.<\/p>\n

Potrivit lui Platon, exist\u0103 un ideal de frumuse\u021be absolut\u0103 care nu depinde de mod\u0103 sau de obiceiuri. Acest ideal de frumuse\u021be a devenit cunoscut sub numele de sectio divina<\/em>, rela\u021bia sf\u00e2nt\u0103 sau divin\u0103. \u00cen zilele noastre se vorbe\u0219te despre „raportul de aur”.<\/p>\n

Din punct de vedere matematic, poate fi v\u0103zut ca un segment de dreapt\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103. Un segment mare \u0219i un segment mic.<\/p>\n

Acum se poate observa o \u00eemp\u0103r\u021bire foarte special\u0103, \u00een care raportul dintre cea mai mic\u0103 pies\u0103 \u0219i cea mai mare este acela\u0219i cu raportul dintre cea mai mare pies\u0103 \u0219i \u00eentreg, a : b = b : (a + b).<\/p>\n

A\u0219adar, exist\u0103 „un anumit punct” pe acel segment de dreapt\u0103 care \u00eemparte dou\u0103 buc\u0103\u021bi inegale \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t raportul dintre bucata mai mic\u0103 \u0219i bucata mai mare s\u0103 fie acela\u0219i cu raportul dintre bucata mai mare \u0219i \u00eentreg. \u00cen acest punct se g\u0103se\u0219te „raportul de aur”. Acesta este exprimat prin litera greceasc\u0103 phi, care nu trebuie confundat\u0103 cu pi.<\/p>\n

Raportul de aur din natur\u0103 ne atinge. Forma unei stele de mare pe plaj\u0103, a unei flori sau a unui fluture ne poate emo\u021biona. Raportul de aur a fost aplicat \u00een timpul construc\u021biei celor mai mari catedrale gotice \u0219i \u00een multe picturi \u0219i opere de art\u0103. Este \u00eenc\u0103 un aspect familiar \u0219i important \u00een art\u0103. \u00cel atingem zilnic cu m\u00e2inile noastre: formatele noastre de h\u00e2rtie corespund raportului de aur. Dar ce are de spus pentru mine, \u00een via\u021ba mea?<\/p>\n

Iubirea a cobor\u00e2t \u0219i a scris adev\u0103rul \u0219i tainele \u0219i \u00een exteriorul lucrurilor, ca un ajutor, pentru ca prin aceste litere omul s\u0103 se poat\u0103 ridica din nou la spiritul lucrurilor,<\/em><\/p><\/blockquote>\n

scrie Karl von Eckhartshausen. Care este secretul vie\u021bii mele?<\/p>\n

Raportul de aur este, de asemenea, descris ca fiind o serie de numere care devine din ce \u00een ce mai mare prin ad\u0103ugarea ultimelor dou\u0103 numere \u00eempreun\u0103. Este seria de numere cunoscut\u0103 sub numele de secven\u021ba Fibonacci.<\/p>\n

Aceste cifre reflect\u0103 ideea: cum e sus, a\u0219a e jos. Se porne\u0219te de la num\u0103rul 1. Unu este nem\u0103rginitul \u0219i este indivizibil. Unul \u00ee\u0219i revars\u0103 inspira\u021bia sau luminozitatea: 1,1. Astfel se creeaz\u0103 seria: 1, 1, 1, 2, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55… \u0219i unu de la \u00eenceput se transmite \u00een toate numerele. Aceste numere, urm\u00e2nd ordinea din acest \u0219ir, pot fi recunoscute \u00een conurile de pin, \u00een motivele semin\u021belor, \u00een aranjamentul petalelor de trandafir \u0219i al ramurilor copacilor sau \u00een dimensiunile corpului nostru. Nu este incredibil de miraculos faptul c\u0103 numerele juxtapuse, atunci c\u00e2nd sunt \u00eemp\u0103r\u021bite unele la altele, fie c\u0103 este vorba de 5:8 sau 13:21 sau 610:987, ajung toate la phi sau la num\u0103rul 0,6180339887… un num\u0103r ira\u021bional cu o serie infinit\u0103 de numere dup\u0103 virgul\u0103?
\nDe asemenea, acest num\u0103r este reprezentat mai exact prin jum\u0103tate din (r\u0103d\u0103cina lui 5 minus 1) sau prin formula \u00bd (V5-1). Aici v\u0103d c\u0103 apare num\u0103rul 5. Acest lucru m\u0103 nedumere\u0219te. Este acesta acela\u0219i 5 ca \u0219i cel din triunghiul dreptunghiular egiptean? C\u00e2t de special este atunci num\u0103rul 5! R\u0103d\u0103cina din 5 \u00een raportul de aur are leg\u0103tur\u0103 cu num\u0103rul 5 al lui Horus; ele se completeaz\u0103 reciproc. Raportul de aur \u00eencearc\u0103 s\u0103 se apropie de adev\u0103rata rela\u021bie dintre spirit \u0219i materie. Phi, num\u0103rul infinit este semnul frumuse\u021bii care transcende p\u0103m\u00e2ntul. Frumuse\u021bea poart\u0103 un mister, ceva divin, o sc\u00e2nteie de spirit \u00een materie.<\/p>\n

Este imposibil s\u0103 faci o compozi\u021bie adecvat\u0103 cu doar dou\u0103 lucruri, spiritul \u0219i materia, f\u0103r\u0103 un al treilea lucru. Pentru c\u0103 trebuie s\u0103 existe un liant \u00een centru care s\u0103 le uneasc\u0103 pe cele dou\u0103.<\/em><\/p>\n

Dintre to\u021bi lian\u021bii, acesta este acum cel mai bun, care se une\u0219te at\u00e2t pe sine, c\u00e2t \u0219i termenii conecta\u021bi, c\u00e2t mai complet posibil,<\/em><\/p><\/blockquote>\n

citim \u00een Timaios <\/em>al lui Platon. Agentul de leg\u0103tur\u0103 este sufletul, substan\u021ba este iubirea. Sufletul dezv\u0103luie secretul vie\u021bii. Sfera sufletului interpreteaz\u0103 frumosul \u0219i adev\u0103rul.<\/p>\n

V\u0103d cum spirala cochiliei de nautilus sau a unui amonit fosil cre\u0219te din interior \u00een propor\u021bia armonic\u0103 a raportului de aur. Spiralele semin\u021belor de floarea-soarelui \u00eemi atrag privirea spre centrul florii-soarelui. \u00centr-adev\u0103r, num\u0103rul de spirale care se \u00eentorc spre interior este format din numere din seria Fibonacci.<\/p>\n

Sufletul este legat de num\u0103rul cinci. Cel de-al cincilea element, quinta essentia<\/em>, din care se mai spune c\u0103 Dumnezeu a aplicat pentru a construi universul cu dou\u0103sprezece pentagoane regulate, corpul platonic, a\u0219a-numita dodecaheder\u0103. Este steaua cu cinci col\u021buri care str\u0103luce\u0219te deasupra pe\u0219terii na\u0219terii lui Iisus – \u00eenc\u0103 lumina luminilor pentru to\u021bi cei care o doresc. Este \u00eentruchiparea frumuse\u021bii care se g\u0103se\u0219te sub forma unei pentagrame. Noi \u00eei spunem pentagram\u0103 sf\u00e2nt\u0103. Sacr\u0103 sau sf\u00e2nt\u0103 pentru c\u0103 toate segmentele de linie se intersecteaz\u0103 conform propor\u021biei divine. Pentagrama, simbol al sufletului care poate ridica un om nou, din omul p\u0103m\u00e2ntesc.<\/p>\n

Unde este centrul de greutate al vie\u021bii mele? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 sunt orientat spre materie? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 sunt spiritual? Cum se raporteaz\u0103 realitatea mea cotidian\u0103 la realitatea mea spiritual\u0103 \u0219i ambele la spiritul atotcuprinz\u0103tor al vie\u021bii? Ce tr\u0103ie\u0219te \u00een sufletul meu? Cunosc, \u00een\u021beleg adev\u0103rata rela\u021bie dintre spirit \u0219i materie? Este posibil ca \u00een via\u021ba mea s\u0103 m\u0103 apropii oarecum de acel echilibru misterios \u0219i armonios \u00eentre mare, mic \u0219i \u00eentreg, \u00eentre corp, suflet \u0219i spirit?<\/p>\n

\u00cen Hermes, \u201cOd\u0103 pentagramei\u201d citim:<\/p>\n

O, stea radiant\u0103 cu cinci col\u021buri, simbol protector al eternului din mine, care alung\u0103 for\u021bele inferioare din sufletul meu \u0219i m\u0103 elibereaz\u0103: str\u0103luce\u0219te \u00een mine! <\/em>[3]<\/p><\/blockquote>\n

Omule, cunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi \u00een adev\u0103rate propor\u021bii. F\u0103 ca punctul, care este sufletul, s\u0103 fie „centrul” \u00een via\u021ba ta. Str\u0103duie\u0219te-te \u0219i continu\u0103 s\u0103 te str\u0103duie\u0219ti pentru frumuse\u021be, pentru tot ceea ce este real, frumos, nobil, armonios, curat, altruist \u0219i pa\u0219nic.<\/p>\n

 <\/p>\n

Referin\u021be:<\/strong><\/p>\n

[1] Hemenway, Priya, Codul secret: Formula misterioas\u0103 care guverneaz\u0103 arta, natura \u0219i \u0219tiin\u021ba, <\/em>Taschen GmbH 2008<\/p>\n

[2] Snijders, C.J., & Gout, M., De gulden snede <\/em>[Raportul de aur], Sintez\u0103, 2008<\/p>\n

[3] Pentagrama <\/em>1979, num\u0103rul 1 \u0219i 2019, num\u0103rul 4<\/p>\n","protected":false},"author":923,"featured_media":104076,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110096],"tags_english_":[],"class_list":["post-105683","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-science-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/105683","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/923"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/104076"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=105683"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=105683"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=105683"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=105683"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}