{"id":105682,"date":"2023-11-03T15:40:11","date_gmt":"2023-11-03T15:40:11","guid":{"rendered":"https:\/\/logon.media\/logon_article\/a-face-ceea-ce-pare-imposibil-partea-1\/"},"modified":"2023-11-04T18:54:35","modified_gmt":"2023-11-04T18:54:35","slug":"a-face-ceea-ce-pare-imposibil-partea-1","status":"publish","type":"logon_article","link":"https:\/\/logon.media\/ro\/logon_article\/a-face-ceea-ce-pare-imposibil-partea-1\/","title":{"rendered":"A face ceea ce pare imposibil \u2013 partea 1"},"content":{"rendered":"

Cuvintele care con\u021bin literele\u2018cva\u2019 cum ar fi cvartet, se refer\u0103 la cuv\u00e2ntul latin quadratus, care \u00eenseamn\u0103 p\u0103trat. Aceast\u0103 problem\u0103: „Cvadratura cercului” a fost o obsesie a matematicii timp de mii de ani.<\/em><\/p>\n

Ea a fost formulat\u0103 pentru prima dat\u0103 sub form\u0103 de ghicitoare de c\u0103tre oracolul din Delfi.<\/p>\n

Acest oracol a fost cel mai \u00eenalt aspect al divinit\u0103\u021bii din acea vreme. Filozofii din cele mai vechi timpuri au studiat coeren\u021ba \u0219i rela\u021biile spa\u021biale ale universului nostru. \u00cen acest sens, ei foloseau numere, forme \u0219i formule, nu doar ca m\u0103rimi, a\u0219a cum facem \u00een zilele noastre, ci ca simboluri vii care ofer\u0103 o perspectiv\u0103 asupra cosmosului, vie\u021bii \u0219i st\u0103rii umane. Acestea erau mijloacele prin care ei \u00eencercau s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 incomprehensibilul, \u00eencerc\u00e2nd astfel s\u0103 se apropie de divin – cu ajutorul intui\u021biei \u0219i al g\u00e2ndirii logice<\/p>\n

Multe spirite libere au \u00eencercat s\u0103 rezolve aceast\u0103 problem\u0103.<\/p>\n

Toat\u0103 via\u021ba sa, Leonardo da Vinci a fost obsedat de transformarea formelor. A m\u00e2zg\u0103lit, a desenat \u0219i numai el a g\u0103sit deja 169 de formule pentru Cvadratura cercului.<\/p>\n

Cu toate acestea, nici una dintre ele nu a rezolvat problema. A r\u0103mas un puzzle nerezolvat, imposibil de rezolvat.<\/p>\n

\u00cen cartea sa \u2018puterile magice ale naturii<\/em>\u2019 Karl von Eckhartshausen scrie cvadruatura unui cerc:<\/p>\n

Se pare c\u0103 se opune naturii lucrurilor dac\u0103 cineva crede c\u0103 a face cvadratura \u00eenseamn\u0103: a reprezenta un cerc printr-un p\u0103trat? Ghicitoarea mi-a pl\u0103cut, mi-a r\u0103mas \u00een minte \u0219i m-a surprins.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

\u00cel aud pe Hermes spun\u00e2nd \u00een mintea mea:<\/p>\n

Las\u0103-te p\u0103truns de g\u00e2ndul c\u0103 nimic nu este imposibil pentru tine, consider\u0103-te nemuritor \u0219i capabil s\u0103 \u00een\u021belegi totul, natura a tot ceea ce tr\u0103ie\u0219te.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Imposibilul este pur \u0219i simplu o posibilitate pe care nu o \u00een\u021belege\u021bi \u00eenc\u0103.<\/p>\n

De ce a\u021bi vrea s\u0103 transforma\u021bi un cerc \u00eentr-un p\u0103trat cu aceea\u0219i suprafa\u021b\u0103? Pare a fi un nonsens. De ce s\u0103 cau\u021bi piatra filozofal\u0103? S\u0103 faci alchimie pentru a transforma metalul de baz\u0103 \u00een aur? Cu toate acestea, i-a fascinat \u00eentotdeauna at\u00e2t pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i pe mistici, modul \u00een care formele, substan\u021bele \u0219i corpurile pot suferi transform\u0103ri. Prin ghicitoarea sa, oracolul din Delfi \u00eendeamn\u0103 la g\u00e2ndire abstract\u0103, la c\u0103utarea \u00een lumea spiritului. \u00cen timp ce p\u0103tratul reprezint\u0103 puterea material\u0103, timpul – vremelnicia, impermanen\u021ba \u0219i forma, cercul reprezint\u0103 vivacitatea infinit\u0103 a devenirii, a eternit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00a0D<\/em>umnezeu a f\u0103cut ve\u0219nicia; ve\u0219nicia, lumea; lumea \u00ee\u0219i poart\u0103 timpul ei, timpul genera\u021biilor ei, o mul\u021bime de miriade de fiin\u021be, de la cele umane la cele cere\u0219ti,<\/em><\/p><\/blockquote>\n

citim \u00een Corpus Hermeticum al lui Hermes Trismegistos. For\u021ba central\u0103 a divinului coboar\u0103, se \u00eencarneaz\u0103 \u00een form\u0103. Astfel, totul poart\u0103 \u00een sine esen\u021ba, miezul lui Dumnezeu. Cerul, \u00een p\u0103m\u00e2nt. De la infinit de mare, p\u00e2n\u0103 la invizibil de mic \u0219i niciodat\u0103 nu se pierde nimic. Legea conserv\u0103rii energiei prevaleaz\u0103 \u00een tot universul. Unde g\u0103se\u0219ti atunci egalitatea contrariilor? A timpului \u0219i a eternit\u0103\u021bii, a p\u0103tratului \u0219i a cercului, dou\u0103 extreme? Oracolul a dat dou\u0103 instrumente: compasul \u0219i rigla.<\/p>\n

V\u0103d \u00een fa\u021ba mea cum, \u00een Evul Mediu, Dumnezeu era reprezentat cu compasul \u00een m\u00e2n\u0103 c\u00e2nd crea lumea. Cum William Blake, Newton picteaz\u0103 cu compasul, cum \u00een francmasonerie compasul \u0219i echerul sunt atribute importante. Cu rigla g\u0103se\u0219ti centrul \u00een p\u0103trat prin trasarea unor linii diagonale \u00een cerc. Cu compasul, construie\u0219ti un triunghi echilateral \u00een interiorul cercului prin stabilirea razei cercului \u00een raport cu circumferin\u021ba. Ghicitoarea nu se refer\u0103 doar la cerc \u0219i p\u0103trat, ci \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te solu\u021bia folosind triunghiul \u0219i centrul g\u0103sit. Ele se \u00eembin\u0103 pentru a forma simbolul rozacrucian format din cerc, triunghi, p\u0103trat \u0219i punctul din centru.<\/p>\n

Calcula\u021bi aria sau circumferin\u021ba unui cerc folosind num\u0103rul ira\u021bional pi. Numerele ra\u021bionale sunt numere naturale, \u00eentregi, cum ar fi 1, 2, 3…, cu care putem num\u0103ra. Ele pot fi, de asemenea, exprimate sub forma unei frac\u021bii din dou\u0103 numere \u00eentregi. O frac\u021bie ca \u00bd indic\u0103 \u00een mod clar jum\u0103tate, \u00bc un sfert. O caracteristic\u0103 a unui num\u0103r ira\u021bional este c\u0103 nu poate fi exprimat ca frac\u021bie de numere \u00eentregi \u0219i c\u0103 num\u0103rul de zecimale este infinit. Numerele ira\u021bionale sunt „nenominalizabile” sau „nepronun\u021babile”, ele nu pot fi pronun\u021bate cu acea serie infinit\u0103 de zecimale, ele pot fi descrise doar ca ac\u021biunea care le formeaz\u0103, cum ar fi „r\u0103d\u0103cina p\u0103trat\u0103 din doi”.\u00a0 Este un num\u0103r care continu\u0103 s\u0103 se extind\u0103 pentru eternitate. Pi este adesea rotunjit la 3,14. Descoperirea numerelor ira\u021bionale le-a pus matematicienilor \u00eentreb\u0103ri filozofice cu privire la P\u0103m\u00e2nt \u0219i la Univers. Din ce realitate fac parte, de fapt, numerele ira\u021bionale?<\/p>\n

Acum se \u0219tie c\u0103 ghicitoarea „<\/em>cvadruatura unui cerc<\/em>„<\/em> poate fi rezolvat\u0103 printr-o aproximare cu numere ra\u021bionale. Folosim de asemenea \u0219i num\u0103r transcendental. Cuv\u00e2ntul „transcendent” atinge o experien\u021b\u0103 interioar\u0103, intr\u0103 \u00een lumea noastr\u0103 de experien\u021b\u0103. Este purt\u0103tor de ceva mi\u0219care. Transcenden\u021ba \u00eenseamn\u0103 „a transcende” sau „a urca”. Ac\u021biunea con\u021binut\u0103 \u00eentr-un num\u0103r transcendent se refer\u0103 la ridicarea deasupra realit\u0103\u021bii cotidiene, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 experiment\u0103m o realitate superioar\u0103 – ceva din marele mister al vie\u021bii. Sunt cople\u0219itoare \u0219i fascinante legile universului – planul divin care se ascunde \u00een ele \u0219i care abia a\u0219teapt\u0103 s\u0103 se dezv\u0103luie! Num\u0103rul ira\u021bional simbolizeaz\u0103 punctul din centrul cercului \u0219i al p\u0103tratului, singurul punct din care este posibil\u0103 transcenden\u021ba, ireal\u0103 pentru lume pentru c\u0103 transcende p\u0103m\u00e2ntul, dar pentru c\u0103ut\u0103torii spirituali este cea mai \u00eenalt\u0103 realitate.<\/p>\n

Acolo, o putere nep\u0103m\u00e2ntean\u0103, infinit\u0103, curge \u00een inim\u0103, de unde conduce mintea spre spirit.<\/p>\n

Prive\u0219te acum – prin mine – lumea care \u021bi se arat\u0103,<\/em><\/p><\/blockquote>\n

dup\u0103 cum Pimandru (care este: Mintea) \u00eei spune lui Hermes,<\/p>\n

\u0219i cuprinde \u00een ad\u00e2ncul t\u0103u c\u00e2t de frumos este un trup pur \u0219i nepieritor, trainic \u0219i t\u00e2n\u0103r, \u0219i mereu cresc\u00e2nd \u00een putere.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>Vezi, de asemenea, cele \u0219apte lumi fundamentale, formate conform unei ordini eterne, care, \u00eempreun\u0103, fiecare conform propriului s\u0103u curs, \u00eemplinesc eternitatea. <\/em><\/p>\n

Vezi, cum totul \u00eel poart\u0103 \u00een sine pe Unul. <\/em><\/p>\n

Vezi, cum totul este plin de suflet, totul este plin de lumin\u0103, f\u0103r\u0103 foc. C\u0103ci iubirea \u0219i fuziunea contrariilor \u0219i a disimilitudinilor au devenit lumin\u0103, radiind prin puterea revelatoare a lui Dumnezeu, creatorul tuturor bunurilor…..<\/em><\/p><\/blockquote>\n

\u00a0<\/em>Prive\u0219te acum prin mine lumea care \u021bi se arat\u0103. Descoper\u0103 \u00een Mintea pur\u0103 focul lui Dumnezeu care \u00eenal\u021b\u0103 orice lege a naturii. Focul sf\u00e2nt al triunghiului \u00een\u021belepciunii, al iubirii \u0219i al faptei care se aprinde \u00een inima ta. Apa cur\u0103\u021b\u0103, focul schimb\u0103 \u0219i une\u0219te.<\/p>\n

Cvadruatura cercului \u00eenseamn\u0103 a permite transformarea interioar\u0103, din transforma<\/em>, a transcede forma, c\u0103tre trans-figura<\/em>, trans-figurare. Prin focul spiritual, totul devine o via\u021b\u0103 luminoas\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, e\u0219ti o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 \u00eentreag\u0103, complet\u0103 \u0219i liber\u0103. F\u0103 ceea ce pare imposibil.<\/p>\n

 <\/p>\n

(Va continua \u00een partea 2<\/a>)<\/p>\n","protected":false},"author":923,"featured_media":104062,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110096],"tags_english_":[],"class_list":["post-105682","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-science-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/105682","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/923"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/104062"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=105682"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=105682"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=105682"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=105682"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}