O fiin\u021b\u0103 uman\u0103 este un suflet care are un corp. Nu invers. Acest suflet, aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 drumul \u00een aceast\u0103 lume \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 un sens \u00een ea. Orice form\u0103 de art\u0103 este o expresie a acestei c\u0103ut\u0103ri de sens \u0219i scop – inclusiv dansul, dac\u0103 nu serve\u0219te \u00een primul r\u00e2nd scopului de \u00een\u0103l\u021bare. Atunci c\u00e2nd dansul exprim\u0103 ceea ce este \u00eentr-un mod aprofundat sau intensificat, poate fi o experien\u021b\u0103 cutremur\u0103toare pentru spectator. Pentru c\u0103 acest „este” con\u021bine \u00eentotdeauna un dor profund pentru ceea ce poate sau ar trebui s\u0103 fie. \u0218i chiar dac\u0103 – sau mai ales – dac\u0103 reprezentarea condi\u021biei umane prin mi\u0219care fizic\u0103 nu corespunde ideilor noastre de frumuse\u021be \u0219i sublimitate, poate totu\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 tocmai despre acest lucru: Despre dorin\u021ba profund\u0103 \u0219i atotcuprinz\u0103toare de r\u0103scump\u0103rare \u0219i m\u00e2ntuire.<\/p>\n
Ankoku Butoh, \u201edansul \u00eentunericului”, a \u00eenceput \u00een 1959 cu un spectacol scurt, dar extrem de scandalos, realizat de Tatsumi Hijikata (1), care l-a conceput \u00eempreun\u0103 cu YukioMishima (2). A fost mai degrab\u0103 ceea ce poate fi numit un „happening” \u00een lumea culturii moderne occidentale, un ritual s\u00e2ngeros \u00eembibat de sexualitate. Dar scurta reprezenta\u021bie – \u0219i reac\u021bia public\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 la ea – a declan\u0219at o adev\u0103rat\u0103 explozie de activit\u0103\u021bi artistice \u00een Japonia. Se spune c\u0103 acestea au fost \u00eendreptate \u00eempotriva for\u021belor consacrate, \u00eempotriva conservatorismului \u0219i a influen\u021belor occidentale, \u0219i este cu siguran\u021b\u0103 adev\u0103rat c\u0103 Butoh a fost declan\u0219at de astfel de condi\u021bii limit\u0103, c\u0103 a fost o reac\u021bie la situa\u021bia din Japonia postbelic\u0103. Dar este prea pu\u021bin vizionar s\u0103 vedem eforturile artistice ale Butoh doar ca pe un „\u00eempotriva a ceva”. Aceast\u0103 form\u0103 de art\u0103 este despre un „pentru”, \u0219i anume despre g\u0103sirea unei expresii autentice, adev\u0103rate a condi\u021biei fiin\u021bei umane p\u0103m\u00e2ntene (aici mai exact: japoneze) – \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, pierderea de sine \u00een lupta pentru aceast\u0103 expresie.<\/p>\n
\u00centrebarea care se ridic\u0103 acum este ce are de spus contemplarea acestei ciudate arte a dansului pentru cineva care se str\u0103duie\u0219te s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat uman, care se str\u0103duie\u0219te s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 \u00eentr-un fel sau altul limitele naturii polare \u0219i ale legilor sale. Vom vedea.<\/p>\n
\u00cen lumea european\u0103, dansul, sub forma baletului, s-a transformat \u00eentr-un limbaj artistic al corpului extrem de formalizat, \u00een care fiecare mi\u0219care, fiecare form\u0103 d\u0103 expresie unui impuls ascendent. S\u0103riturile \u0219i dansul pe v\u00e2rfuri dau impresia de imponderabilitate, f\u0103c\u00e2nd corpul s\u0103 par\u0103 c\u0103 leviteaz\u0103; postura pozat\u0103, dreapt\u0103, adesea cu bra\u021bele ridicate \u0219i capul ap\u0103sat \u00een g\u00e2t, face ca dansatorul s\u0103 par\u0103 \u00eenalt \u0219i drept, cu privirea \u00eendreptat\u0103 \u00een dep\u0103rtare sau spre cer. Este o lume fizic\u0103 de expresie „\u00een\u0103l\u021bat\u0103” \u00een sensul cel mai adev\u0103rat al cuv\u00e2ntului, \u00een care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te expresia ideea unui „cer”, a unui „sus”, la care omul trebuie s\u0103 aspire.<\/p>\n
Bine\u00een\u021beles, la \u00eenceputul secolului al 20-lea, a existat o contra reac\u021bie. A ap\u0103rut dansul expresionist – „Ausdruckstanz” (3), iar acesta a generat ceea ce cunoa\u0219tem sub numele de „dans modern” \u00een filmul lui Wim Wenders „Pina”. \u201eDansa\u021bi, dansa\u021bi, altfel suntem pierdu\u021bi.\u201d Vedem una dintre cele mai mature variante ale acestei forme „libere” de dans artistic modern. Devine clar c\u0103, \u00een procesul de eliberare de formalismul baletului, s-a pierdut \u0219i altceva: aspectele transcendente ale baletului clasic. Dansul modern exprim\u0103 realit\u0103\u021bi ale vie\u021bii: interpersonale, mai ales jocuri de dorin\u021b\u0103, respingere, conectare \u0219i deconectare, sl\u0103biciune \u0219i putere, cre\u0219tere \u0219i distrugere. Despre efectele eterice \u0219i astrale, el cunoa\u0219te doar ceea ce este \u0219i nu cunoa\u0219te nimic despre o „experien\u021b\u0103” transcedental\u0103 (dac\u0103 nu cumva un astfel de lucru este oricum o contradic\u021bie \u00een termeni).<\/p>\n
Butoh s-a n\u0103scut tot sub influen\u021ba „dansului expresiv” al anilor ’20, dar nu \u00eel imit\u0103. La urma urmei, Butoh provine dintr-o cultur\u0103 care tr\u0103ie\u0219te cu spiritele sale. Cultul str\u0103mo\u0219ilor a p\u0103strat „sufletul japonez” liber pentru perceperea a ceea ce noi numim for\u021bele din lumea cealalt\u0103, iar acestea nu sunt legate doar de mor\u021bi, ci sunt prezente \u00een tot \u0219i \u00een toate. Pute\u021bi resim\u021bi acest lucru citindu-l pe Mishima – sau Murakami, sau \u00eel pute\u021bi vedea \u00een filmele Studioului Ghibli (4), pentru a numi doar c\u00e2teva exemple izbitoare.<\/p>\n
Privind un eveniment Butoh (termenul \u201cperforman\u021b\u0103\u201d nu \u00eei face dreptate), exist\u0103 o puternic\u0103 impresie c\u0103 dansatorul este posedat de for\u021bele care \u00eel mi\u0219c\u0103. Ceva eteric se exprim\u0103 direct \u00een corpul fizic. Kazuo Ohno (5), cel\u0103lalt fondator al mi\u0219c\u0103rii Butoh, a vorbit \u00een mod explicit despre sora sa decedat\u0103 care locuia \u00een el \u0219i care se exprima \u00een dansul s\u0103u. La v\u00e2rsta de 75 de ani, \u00eentr-unul dintre spectacolele sale de dans, a „\u00eentruchipat” o femeie, dansatoarea „La Argentina”, care l-a inspirat \u00een tinere\u021be cu dansul ei. Pe m\u0103sur\u0103 ce prive\u0219ti, ai senza\u021bia c\u0103 „La Argentina” este acolo, folosindu-l pe Ohno, fiin\u021ba uman\u0103, doar ca mijloc de exprimare – dar, \u00een acela\u0219i timp, r\u0103m\u00e2ne pe deplin vizibil \u0219i activ.<\/p>\n
\u00cen calitate de c\u0103ut\u0103tori occidentali, care urm\u0103resc ideea unei igiene astrale, emo\u021bionale, \u0219i care doresc – tot \u00een termeni spirituali – rela\u021bii clare, logice, puritate, noi percepem toate acestea ca fiind sumbre \u0219i oarecum murdare. Vedem leg\u0103turile \u00een care artistul Butoh intr\u0103 \u0219i care, putem percepe, \u00eel trag tot mai ad\u00e2nc, tot mai ad\u00e2nc, \u00een aceast\u0103 natur\u0103. Ne \u00eentreb\u0103m ce ar trebui s\u0103 fie „eliberator” \u00een asta.<\/p>\n
Hijikata descrie o scen\u0103 cheie din copil\u0103ria sa timpurie: p\u0103rin\u021bii lucrau la c\u00e2mp de la r\u0103s\u0103rit p\u00e2n\u0103 la apus \u0219i obi\u0219nuiau s\u0103 pun\u0103 copiii mici \u00eentr-un co\u0219 \u0219i s\u0103-i lase acolo, l\u00e2ng\u0103 c\u00e2mp, toat\u0103 ziua, ca s\u0103 nu fug\u0103. Indiferent dac\u0103 erau fl\u0103m\u00e2nzi, murdari sau suferinzi, nu conta. Dac\u0103 strigau, nim\u0103nui nu-i p\u0103sa \u0219i atunci se opreau. Hijikata spune, \u201eC\u00e2nd stai a\u0219a pe p\u0103m\u00e2nt, ai parte de experien\u021be ciudate. Capul \u0219i picioarele sunt inversate brusc, iar pe t\u0103lpi se deschide o gur\u0103 care aspir\u0103 noroiul. (\u2026) Pot s\u0103 v\u0103 asigur c\u0103 dansul meu s-a n\u0103scut din noroi.\u201d (6) \u021ain\u00e2nd cont de sensibilitatea \u0219i receptivitatea sufletului unui copil, cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 aici poate fi recunoscut\u0103 experien\u021ba unui nadir al existen\u021bei umane.<\/p>\n
Ce face Butoh cu experien\u021bele de acest gen? Le accept\u0103 \u0219i le exprim\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acestea se deta\u0219eaz\u0103 de persoana care le-a creat \u0219i cap\u0103t\u0103 o prezen\u021b\u0103 eteric\u0103 ca \u0219i condens\u0103ri autonome de experien\u021b\u0103. Dansatorul intr\u0103 \u00eentr-o stare de lips\u0103 de scop: el sau ea tocmai a luat ceea ce era prezent \u00een microcosmosul lor \u0219i a \u00eentors acest \u00eentuneric pe dos \u0219i i-a dat form\u0103. Ni se spune \u00een continuare s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m c\u0103 „umbra trebuie s\u0103 fie integrat\u0103” \u2013 artistul japonez Butoh tr\u0103ie\u0219te cu umbra \u0219i o exprim\u0103 – de fapt, am putea spune: se sacrific\u0103 pentru ea, tr\u0103ie\u0219te pentru umbr\u0103. Aceasta este la \u00eenceput o stare de maxim\u0103 limitare. Cu toate acestea, acest lucru nu „se \u00eent\u00e2mpl\u0103” \u00een mod incon\u0219tient, ci este \u00een mod special c\u0103utat, aprofundat, tr\u0103it. Fiin\u021ba uman\u0103 se plaseaz\u0103 complet \u00een dependen\u021b\u0103, \u00ee\u0219i sacrific\u0103, ca s\u0103 spunem a\u0219a, lupta pentru o con\u0219tiin\u021b\u0103 superioar\u0103. Acest lucru este vizibil: postura este \u00eendoit\u0103, picioarele curbate spre exterior, t\u0103lpile picioarelor \u00eentoarse spre interior, direc\u021bia dansului este adesea \u00een jos, spre p\u0103m\u00e2nt – o imagine contrar\u0103 formei de dans specific\u0103 baletului, a\u0219a cum o cunoa\u0219tem noi. \u0218i, \u00een timp ce „lupta spre sus” a baletului occidental amenin\u021b\u0103 s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai superficial\u0103 \u0219i mai vanitoas\u0103, aceast\u0103 lupt\u0103 \u00een jos are poten\u021bialul de a deveni din ce \u00een ce mai profund\u0103 \u0219i mai plin\u0103 de abnega\u021bie. Uneori, acesta indic\u0103 o sfer\u0103 de mare influen\u021b\u0103. Dansatorul Butoh nu este o persoan\u0103 care danseaz\u0103 ocazional, ci tr\u0103ie\u0219te dansul, se pierde \u00een el. Butoh are atunci \u0219i o apropiere de Zen care nu este c\u0103utat\u0103, ci apare de la sine. Dansatorul ia propriile experien\u021be, \u00een special cele din copil\u0103rie, ca pe un mare koan al vie\u021bii \u0219i sper\u0103 s\u0103 creasc\u0103 dincolo de lupta pentru r\u0103spuns. Aici, ca \u0219i acolo, este vorba despre pierderea de sine \u0219i dep\u0103\u0219irea scopului.<\/p>\n
Ideile noastre despre puritate, libertate \u0219i realizare de sine sunt modelate din punct de vedere cultural. Dar calea spre cucerirea de sine poate fi pornit\u0103 din mai multe locuri, \u0219i nu toate sunt luminoase. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat pe Golgotha? Nu trebuie oare s\u0103 trecem cu to\u021bii prin aceast\u0103 profunzime, prin aceast\u0103 suferin\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 con\u0219tient, pentru a \u00eenvia ca o fiin\u021b\u0103 nou\u0103? Nu este tocmai experien\u021ba durerii cea care ne scoate din starea de \u00eentemni\u021bare? \u00cenvingem natura nu ordon\u00e2nd-o sau neg\u00e2nd-o, ci trec\u00e2nd prin ea complet, at\u00e2t de ad\u00e2nc c\u00e2t trebuie. Conditio Humana nu este negociabil\u0103. Ea poate fi dep\u0103\u0219it\u0103 doar de via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i. Asta este ceea ce – printre altele – ne poate ar\u0103ta Butoh.<\/p>\n
Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u00eenstr\u0103inarea pe care am fi putut-o sim\u021bi ini\u021bial fa\u021b\u0103 de ceea ce Butoh ne pune \u00een fa\u021b\u0103 face loc unui fel de iubire pe care o sim\u021bim fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 natur\u0103 agresat\u0103 – o iubire pe care o putem extinde, de asemenea, c\u0103tre ceea ce noi \u00een\u0219ine suntem \u00eenc\u0103, din p\u0103cate.<\/p>\n
1 \u2013 Tatsumi Hijikata (9.3.1928 \u2013 21.1.1986), al zecelea din cei unsprezece copii ai unei familii de \u021b\u0103rani din Akita, a studiat step, jazz, balet, flamenco \u0219i dans expresiv la Tokyo, dup\u0103 ce, dup\u0103 c\u00e2te se spune, a supravie\u021buit o vreme din jafuri \u0219i furturi. Opera sa a fost inspirat\u0103 de suprarealism \u0219i de autori precum Mishima, Lautreamont, Genet \u0219i de Sade. \u00cen 1962 a fondat studioul de dans Asbestos Hall \u00eempreun\u0103 cu partenera sa Akiko Motofuji. La sf\u00e2r\u0219itul anilor ’70 a \u00eencetat s\u0103 mai performeze \u00een public \u0219i s-a ocupat cu scrierea \u0219i editarea de c\u0103r\u021bi. A murit cu pu\u021bin timp \u00eenainte de primul spectacol programat dup\u0103 aceast\u0103 pauz\u0103.<\/p>\n
2 \u2013 Yukio Mishima (14.1.1925 \u2013 25.11.1970), fiu al unui func\u021bionar guvernamental din Tokyo, unul dintre cei mai influen\u021bi autori japonezi ai secolului XX, a publicat 34 de romane, aproximativ 50 de piese de teatru, circa 25 de c\u0103r\u021bi de povestiri, cel pu\u021bin 35 de eseuri, un libret \u0219i un film. Opera sa este caracterizat\u0103 de ideea de restaurare a valorilor \u0219i modurilor de via\u021b\u0103 ale vechii Japonii \u0219i este impregnat\u0103 de cultul eroului homoerotic, de un limbaj extrem de rafinat, clasic \u0219i de o oarecare mitomanie. \u00cen 1968, a format o armat\u0103 privat\u0103 din studen\u021bi de dreapta, cu care a atacat un comandament al For\u021belor japoneze de autoap\u0103rare (care au cooperat cu Alia\u021bii) \u00een 1970. A \u021binut un discurs \u00een fa\u021ba poporului s\u0103u, a „predat” JSDF „\u00eemp\u0103ratului” \u0219i apoi a comis un suicid ritual \u00een forma practicat\u0103 \u00een mod tradi\u021bional de samurai.<\/p>\n
3 \u2013 \u201cAusdruckstanz\u201d este o form\u0103 de dans predominant expresionist\u0103, originar\u0103 din anii ’20 \u0219i ’30 ai secolului XX, care, inspirat\u0103 de \u201e\u00eentoarcerea la natur\u0103\u201d a mi\u0219c\u0103rii Monte Verit\u00e0, a \u00eencercat s\u0103 contracareze baletul cu expresia \u201emi\u0219carea natural\u0103 a corpului\u201d. Protagoni\u0219ti semnificativi pentru Butoh sunt Mary Wigmann (1886 \u2013 1973) \u0219i Harald Kreutzberg (1902 \u2013 1968). Pina Bausch (1940 \u2013 2003) a preluat \u0219i ea aceste origini \u00een \u201cTanztheater Wuppertal\u201d.<\/p>\n
4 \u2013 Studio Ghibli este un studio de anima\u021bie japonez. Produc\u021bii cunoscute ale studioului sunt, de exemplu, Prin\u021besa Mononoke, C\u0103l\u0103toria lui Chihiro \u00een \u021aara Minunilor \u0219i Castelul Zbur\u0103tor. \u00cen filmele, create \u00een cea mai mare parte de fondatorul Hayao Miyazaki (*1941), de obicei o t\u00e2n\u0103r\u0103 eroin\u0103 trece prin aventuri, \u00een cursul c\u0103rora se restabile\u0219te armonia perturbat\u0103 dintre realitatea modern\u0103 \u0219i o „alt\u0103 lume” populat\u0103 de fantome \u0219i creaturi mitice.<\/p>\n
5 \u2013 Kazuo Ohno (17.10.1906 \u2013 1.6.2010), fiu al unei familii de pescari educa\u021bi din Hokkaido, ini\u021bial atlet la o facultate de sport, a \u00eenceput spontan s\u0103 se antreneze \u00een 1933 dup\u0103 ce a asistat la un spectacol de dans sus\u021binut de Antonia Merc\u00e9 (LaArgentina). A interpretat pentru prima dat\u0103 pentru public la v\u00e2rsta de 43 de ani, dup\u0103 r\u0103zboi \u0219i captivitate. \u00cen public se afla Tatsumi Hijikata, cu care a lucrat apoi din 1959 p\u00e2n\u0103 \u00een 1966. A jucat cu el, cu al\u021bi protagoni\u0219ti ai dansului modern \u0219i solo \u0219i a \u00eenceput turnee interna\u021bionale \u00een 1980. Ultimul s\u0103u spectacol a fost \u00een 2007, la v\u00e2rsta de o sut\u0103 de ani: dintr-un scaun cu rotile \u0219i \u00eentins pe burt\u0103, \u0219i-a format mi\u0219c\u0103rile cu m\u00e2inile \u0219i picioarele, cel mai pur Butoh.<\/p>\n
6 \u2013 Citat din Die Rebellion des K\u00f6rpers. BUTOH. Ein Tanz aus Japan. Michael Haertder,Sumie Kawai (Hrsg.) Alexander Verlag, Berlin, 1988, a doua edi\u021bie. ISBN 3-923854-22-6, S. 38 jos.<\/p>\n","protected":false},"author":925,"featured_media":104861,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"tags":[],"category_":[110070],"tags_english_":[],"class_list":["post-105681","logon_article","type-logon_article","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","category_-art-ro"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article\/105681","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/logon_article"}],"about":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/logon_article"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/925"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/104861"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=105681"}],"wp:term":[{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=105681"},{"taxonomy":"category_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/category_?post=105681"},{"taxonomy":"tags_english_","embeddable":true,"href":"https:\/\/logon.media\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags_english_?post=105681"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}